1,094 matches
-
celor câteva simboluricheie veghează o conștiință neliniștită și tragică ce despoaie realitatea de orice confortabile iluzii. Estetica simbolistă - definită prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin simbolul multisemnificativ, prin imagini sinestezice, prin tehnica sugestiei, prin principiul corespondențelor ori prin muzicalitatea deosebită a versurilor - este perfect ilustrată în poeziile volumului Plumb (1916). Integrată acestui volum, poezia Lacustră este definitorie pentru universul liric bacovian și pentru estetica simbolismului. În această elegie existențială, tema eșecului și cea a morții se concretizează prin motive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
izolați; chemând - invocând, implorând 2. În secvența selectată cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și elidarea vocalei „î“. Rolul stilistic constă în menținerea măsurii (prin suprimarea unei silabe) și a ritmului ce creează muzicalitatea versului. 3. Renașterea a alungat definitiv lunga noapte a Evului Mediu. 4. Teme: iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective pronominale, persoana I - noastre; verbe la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
intens; solitari - singuratici, izolați 2. În secvența selectată, cratima, semn ortografic, are rolul de a marca rostirea legată a celor trei cuvinte; din punct de vedere prozodic, influențează măsura și ritmul versului, determinând fluența rostirii, iar în plan expresiv creează muzicalitatea interioară a poeziei. 3. [a semna în alb, a face noapte albă, a scoate (cuiva) peri albi, (a urmări) pânăn pânzele albe, cusut cu ață albă, negru pe alb, ba e albă, ba e neagră, scor alb, sezon alb etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și greu 5. motive literare: stelele, munții, marea, urșii, somnul, luna etc. 6. Figură de construcție supralicitată de simboliști, repetiția are în poezia dată conse cințe multiple. La nivel fonetic, această figură a insistenței are efect eufonic, contri buind la muzicalitatea versurilor. La nivelul sintaxei poetice, repetarea unor sintagme (La Polul Nord, la Polul Sud // Când dintre munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La nivel compozițional
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
făptura care incarnează invizibilul în vizibil, nesubstanțialul în substanțial. Plenitudinea artei sale se datorează acordului perfect dintre cânt și dans, suflu și mișcare, dintre ceea ce se vede și ceea ce se aude, dintre privire și voce. Dansul ca acțiune izvorăște din muzicalitate, din aceea a muzicii ca atare, dar și din cea a vocii. Muzicalitatea creează spațiul propice, cadrul adecvat necesar realizării dansului. Controlul suflului se află la originea materializării invizibilului în spațiu. Cum am putea atunci să nu vedem în acest
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
datorează acordului perfect dintre cânt și dans, suflu și mișcare, dintre ceea ce se vede și ceea ce se aude, dintre privire și voce. Dansul ca acțiune izvorăște din muzicalitate, din aceea a muzicii ca atare, dar și din cea a vocii. Muzicalitatea creează spațiul propice, cadrul adecvat necesar realizării dansului. Controlul suflului se află la originea materializării invizibilului în spațiu. Cum am putea atunci să nu vedem în acest dans al actorului mascat și costumat din teatrul no, animat de suflul unei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul omului; nu știu; talent; timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
discuție; dominație; dor; dorință; duios; duioșie; Dumnezeu; ecou; cu ecou; emoție; energic; exemplară; falsă; fină; frumusețe; gălăgios; un glas; glas ridicat; greu; imaginară; interiorul meu; intonație; încîntare; îngrozitoare; joasă; limbă; liniște; lume; melodioasă; melodios; mirare; mirifică; mister; muzicală; moarte; multe; muzicalitate; nădejde; neauzită; nervoasă; nevoie; oameni; odihnă; oratorie; pace; părere; pedeapsă; pisica; plăcute; popor; poveste; prietenoasă; profesor; puternic; răsună; răsunător; răsunet; reacție; rece; recunoaștere; scenă; scumpă; sensibilitate; sfat; simț; slabă; slavă; solfegiu; spirit; spune; stranie; striga; strigă; suavitate; susul; șoapte; tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
între un text constituit pe baza mai multor manuscrise și masora, care reprezintă parte integrală a fiecărui manuscris 2. 3.5. Accenteletc "3.5. Accentele" Accentele (<ymuf) sunt semne adăugate literelor, între 600-750 d.Hr., cu scopul de a indica muzicalitatea textului biblic ebraic. Aceste semne nu au rolul de a fixa înălțimea și durata unor simple note individuale, asemenea notației muzicale moderne, cititorului revenindu-i de fapt sarcina grea de a potrivi muzicalitatea cuvintelor marcate de accente, ținând cont de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
d.Hr., cu scopul de a indica muzicalitatea textului biblic ebraic. Aceste semne nu au rolul de a fixa înălțimea și durata unor simple note individuale, asemenea notației muzicale moderne, cititorului revenindu-i de fapt sarcina grea de a potrivi muzicalitatea cuvintelor marcate de accente, ținând cont de numărul de silabe, de poziția cuvântului în frază, de poziția accentului etc. În textele tradiției tiberiene, cele 21 de cărți în proză ale Bibliei ebraice, la care se adaugă începutul și sfârșitul cărții
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Relația între personaje este simplă, directă, fără ocolișuri inutile. De altfel, una dintre virtuțile textului e lipsa de "burți", dozajul impecabil, la milimetru. E în joc o matematică a sentimentelor pe care Constantin Popa o stăpânește la perfecție. Vag, o muzicalitate pitagoreică însoțește schimburile de replici, totul luând forma unei simfonii stranii despre care nu știm dacă vine din afară sau din interiorul nostru... Lumea obiectuală pe care o configurează dramaturgul este, de asemenea, de o simplitate foarte... percutantă: mese, scaune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mereu aceste capete/ Ce cresc la fel, după tăiere.". Permanenta zbatere pentru a învinge face din Adrian Păunescu un poet stenic "îngăduiți-mi să mai încerc,/ am destul sânge și destul vis,/ mi-e capul inflamarea unui cerc." Nu rareori, muzicalitatea versului vine de la Tudor Arghezi: "sunt singur, doamne, și simt pe față/ luciul oglinzii în care, uite,/ sunt oglindire care îngheață,/ și-aștept să plece cel ce se uită." Umilința, îngenuncherea omului sunt combătute: "Să nu cumva mergând așa/ cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se vede și față de ce se simte. Aici și așa le conduce regizorul privirea spectatorilor și-i convinge să-l urmeze în explorarea nebănuitelor cărări ale minții și sufletului omenesc (care conțin bidimensionalitatea și-o fac să pălească). Lumina și muzicalitatea spectacolului, pauzele, accentele marcate prin obiecte aparent aleatorii, dar încarcate aici cu sensuri noi și variate, diversitatea nuanțelor jocului actoricesc, umbra candelabrului mereu nobil pe perete, sunetul ploii, alunecarea ușoară a zăpezii, pașii fetelor, treptele scării și gongul care sună
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
exploziv și jocul lor revigora scena bătrânului MHAT cu grijile, cu problemele, cu "ambâțul" lor. Deși nu era o traducere perfectă (Caragiale, ca și Eminescu, e dificil să-l traduci în altă limbă), răzbătea în albia limbii ruse o nouă muzicalitate a frazei, o complexă bogăție sonoră. Efremov, deși gelos la început pe regizorul român, de care s-au îndrăgostit actorii lui, miza pe o victorie a acestui spectacol pentru a-și susține politica de revigorare, de înoire a acestui teatru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dar piesa pe care o vedeam acum îmi prilejuia șocul unei revelații teribile. Fiecare amănunt scenic a fost definit cu acuitate, dobândind o precizie care ți se întipărește pe retină, în simțire, în adâncul sufletului. Visarion a reușit să dea muzicalitate comportamentului, să facă gesturile să cânte, se poate spune că el a realizat încarnarea unei disonanțe, făcându-ne să simțim viața cu o nouă intensitate"1. Din umbra acestui "măreț" citat, cuprins într-una din numeroasele analize care v-au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
despre lume se reflectă în textul poetic studiat. INTRODUCERE: Simbolismul românesc Simbolismul românesc este un curent literar cu trăsături originale, generate de efortul desprinderii de fascinația versului eminescian. Estetica simbolistă se definește prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin muzicalitatea deosebită a versurilor, prin corespondențe, prin simboluri multisemnificative și imagini sinestezice. Cel mai mare poet simbolist român, George Bacovia, a provocat, înainte de Blaga, Arghezi sau Barbu, o mutație de structură și de viziune în lirica românească. CUPRINS: Item 1: evidențierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
celor câteva simboluricheie veghează o conștiință neliniștită și tragică ce despoaie realitatea de orice confortabile iluzii. Estetica simbolistă - definită prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin simbolul multisemnificativ, prin imagini sinestezice, prin tehnica sugestiei, prin principiul corespondențelor ori prin muzicalitatea deosebită a versurilor - este perfect ilustrată în poeziile volumului Plumb (1916). Integrată acestui volum, poezia Lacustră este definitorie pentru universul liric bacovian și pentru estetica simbolismului. În această elegie existențială, tema eșecului și cea a morții se concretizează prin motive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
suprimare a graniței dintre realitatea exterioară și cea interioară, dintre eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
izolați; chemând - invocând, implorând 2. În secvența selectată cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cu vinte și elidarea vocalei „î“. Rolul stilistic constă în menținerea măsurii (prin suprimarea unei silabe) și a ritmului ce creează muzicalitatea versului. 3. Renașterea a alungat definitiv lunga noapte a Evului Mediu. 4. Teme: iubirea, creația, timpul; motive literare: noaptea, ruinele, cântecul, rozele, visul 5. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la persoana I - noi; adjective pronominale, persoana I - noastre; verbe la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
intens; solitari - singuratici, izolați 2. În secvența selectată, cratima, semn ortografic, are rolul de a marca rostirea legată a celor trei cuvinte; din punct de vedere prozodic, influențează măsura și ritmul versului, determinând fluența rostirii, iar în plan expresiv creează muzicalitatea interioară a poeziei. 3. [a semna în alb, a face noapte albă, a scoate (cuiva) peri albi, (a urmări) pânăn pânzele albe, cusut cu ață albă, negru pe alb, ba e albă, ba e neagră, scor alb, sezon alb etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și greu 5. motive literare: stelele, munții, marea, urșii, somnul, luna etc. 6. Figură de construcție supralicitată de simboliști, repetiția are în poezia dată conse cințe multiple. La nivel fonetic, această figură a insistenței are efect eufonic, contri buind la muzicalitatea versurilor. La nivelul sintaxei poetice, repetarea unor sintagme (La Polul Nord, la Polul Sud // Când dintre munții solitari) și a unor enunțuri ( Și dorm adânc, și dorm mereu) are drept consecință simetria sintactică și reliefarea unor motive poetice. La nivel compozițional
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la Bacău, la 4 septembrie 1881. A studiat la Bacău și Iași. Opere: Plumb (1916); Scântei galbene (1926) ; Cu voi... (1930); Comedii în fond (1936), Stanțe burgheze (1946). UNIVERSUL POETIC Ca orice poet simbolist, Bacovia apelează la simboluri, sugestii, corespondențe, muzicalitate, prozodie și valorifică teme și motive simboliste : starea de nevroză, poezia târgului, condiția poetului și a poeziei, motivul singurătății, culorile și muzica etc. Bacovia vine cu universul lui, orașul provincial, în tonuri cenușii, cu voluptatea morții, a dezagregării; peisaj întunecat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
important, poetul percepând lumea la nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în definirea stărilor sufletești: verdele crud, rozul și albastrul sugerează starea de nevroză, violetul halucinația, albul inexistența, negru și roșu simbolizează moartea (Decor, Note de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și abstracte: ploaia, urâtul existențial, eșecul, anotimpul crepuscular, agonia, corbul, visul-coșmar, spațiul thanatic, cavoul, cromatica, boala, spleen-ul, târgul de provincie, cimitirul, disperarea, solitudinea, dezolarea, nevroza. Simțindu-se izolat, din cauza imposibilității de comunicare, poetul apelează la mijloace diverse: cuvinte-simbol, cromatică, muzicalitate sugestivă și la două planuri ale existenței: exterior (decor funerar, parc, păsări, copaci) și interior (sufletul trist). Poezia este structurată în trei strofe și trei versuri libere, aflate după fiecare strofă. Dintre principiile compoziționale remarcăm simetria și recurența. Simetria este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]