802 matches
-
însă de perpetua deslușire realistă. Gradația psihologică subtilă și meșteșugul stilistic constituie elemente de esență pentru romanul - ce se vrea doar o simplă povestire - Robinson în țara românească (1904). Utopie sămănătoristă în felul ei, scrierea, apropiată ca subiect de drama Năpasta a lui I.L. Caragiale, combină datele mitului justițiar cu acțiunea eroului civilizator. Romanul nu este lipsit de farmec, dar declamația și nota melodramatică destramă uneori epicul. În schițele din Taina a șasea (1905) domină fondul înnegurat al vieții de familie
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
să scape de mine pentru că eram unul dintre elevii buni. Având în vedere ce am tras noi, toată familia, am tras să învăț ceva și eu. C. I.: Dar pe șeful Securității mai țineți minte cum îl chema? Întreb pentru că năpasta asta venită asupra dumneavoastră a avut chipul unor oameni în carne și oase, cu nume și prenume! G. S.: Nu mai țin minte, dar numele anchetatorilor mei le țin minte din cauza bătăilor. Acest șef al Securității m-a vânat și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
treburi, au devenit călăii mei spirituali. Nu-mi cereți nume că nu vă dau! C.I.: Este o regulă a interviurilor pe care le fac: cu fiecare fost deținut politic cu care am discutat am cerut nume pornind de la ideea că năpasta asta căzută, venită asupra lor și asupra dumneavoastră n-a fost o calamitate naturală, impersonală, ci a venit prin chipurile cu nume și prenume ale unor oameni în carne și oase. D.V.: Da! Exact. Dar vreau să vă mai spun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Moscova și tot timpul comanda muzicanților să i se cânte Cazacioc. C. I.: Cum îl chema pe inginer? D. B.: M. T., dar nu-i dați numele pentru că este decedat și are rude multe. C. I.: Eu vă cer nume pentru că năpasta căzută asupra dumneavoastră nu a venit pur și simplu din ceruri, ci a avut chipul unor oameni în carne și oase. Firește că dacă nu doriți să apară numele cuiva atunci n-o să-l publicăm, putem rămâne doar cu inițialele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se îmbrace toți banii după sumele care ieșiseră din vistierie", spune cronicarul Nicolae Costin despre dabilele impuse populației de domnitorul Mihai Racoviță. Ce se întâmpla cu zlotașii împotriva cărora se iscau reclamații, ne-o zice Gh. Ghibănescu în ziarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele Cârligaților, se poate citi: „făcut-am acest zapis la mâna dumisale căpitanul Timireanu, că neaufăcut bine cu 2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile) strânge banii, atâția câți să-și plinească lăcomia cea nesață, ieși poruncă la zlotași să arunce năpăști, să se îmbrace dați banii după sumele care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2 lei... de ne-am plătit de o năpastă". Vorbind de Mihai Racoviță, Neculai Costin dă să se înțeleagă că „ neputându-se (cu pecetluiturile) strânge banii, atâția câți să-și plinească lăcomia cea nesață, ieși poruncă la zlotași să arunce năpăști, să se îmbrace dați banii după sumele care ieșiseră din vistierie..." La 20 august, 1756, Adunarea țării convocată de domn (Constantin Racoviță) hotărăște desființarea năpastei care se numea vădrăritul. Năpasta pentru că ... vădrarii, la cotitul vaselor, la fiecare 10 vedre, mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banii, atâția câți să-și plinească lăcomia cea nesață, ieși poruncă la zlotași să arunce năpăști, să se îmbrace dați banii după sumele care ieșiseră din vistierie..." La 20 august, 1756, Adunarea țării convocată de domn (Constantin Racoviță) hotărăște desființarea năpastei care se numea vădrăritul. Năpasta pentru că ... vădrarii, la cotitul vaselor, la fiecare 10 vedre, mai adaugau două, ca să iasă mai mare numărul de vedre, să se poată lua mai mulți bani. Deși desființat la 8 septembrie 1757, Constantin Racoviță emite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plinească lăcomia cea nesață, ieși poruncă la zlotași să arunce năpăști, să se îmbrace dați banii după sumele care ieșiseră din vistierie..." La 20 august, 1756, Adunarea țării convocată de domn (Constantin Racoviță) hotărăște desființarea năpastei care se numea vădrăritul. Năpasta pentru că ... vădrarii, la cotitul vaselor, la fiecare 10 vedre, mai adaugau două, ca să iasă mai mare numărul de vedre, să se poată lua mai mulți bani. Deși desființat la 8 septembrie 1757, Constantin Racoviță emite alt hrisov pentru. scutirea Sfintei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau la Emil Botta! R.G. Păi da, asta spun, dacă găseai un rol pentru film în care să se joace pe el însuși, era excelent, dar nu putea să joace altceva. A.V. Tot așa, în teatru, rolul Ion din "Năpasta", de Caragiale. R.G. Da, "Năpasta", dar am revăzut acum, recent, filmul lui Mircea Mureșan, "Răscoala". Acolo joacă un rol mic, care aproape seamănă cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Păi da, asta spun, dacă găseai un rol pentru film în care să se joace pe el însuși, era excelent, dar nu putea să joace altceva. A.V. Tot așa, în teatru, rolul Ion din "Năpasta", de Caragiale. R.G. Da, "Năpasta", dar am revăzut acum, recent, filmul lui Mircea Mureșan, "Răscoala". Acolo joacă un rol mic, care aproape seamănă cu cel jucat mult mai târziu în filmul meu "Dincolo de nisipuri". Era același tip de personaj. A.V. "Dincolo de nisipuri" a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de cel care gândea teatru în America. A fost diferit. Americanii m-au luat pe mine după ce au văzut spectacolul, nu pentru că m-a propus Ministerul Culturii, care nu m-a propus. Din contră, a propus pe altcineva. Au văzut "Năpasta", "O noapte furtunoasă" și "Woyzeck". Și au zis "trebuie să vii în America". Pe drum până acolo mă tot gândeam cum trebuie să fac altceva ca să placă americanilor. Și răspunsul a fost că nu trebuie să fac altceva decât sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Și cât timp ar fură... Cât timp greșit risipit și fără voința mea pierdut. Frunzele mele de aer se sfârșesc. Cand va mai trece o vreme, aerul va fi cu totul o gaură neagră. Cât sunt de neputincios în fața crudei năpaste ce ne va înghiți și ne va întemnița în abis... De ce lamele de sidef vor a ne pradă?! Vor să ne decapiteze, să ne ia coroană cu care am fost încununați. Dar cu-ale mele rădăcini am întocmit epistola - lumină
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
sale personalizate, ci un "mijlocitor" un ins din mulțime, precum Pătru Opincă, al cărui grai e pe cît de viforos, pe atît de exponențial: "Io,/ Pătru Opincă,/ ce-ntre atîtea moșii n-am doar o șirincă,/ înfrunt strîmtele legi și năpasta/ Și-n răzmerița ce-n mine crește,/ Sudui vârtos, mocănește,/ Și scuip pe toată rînduiala asta!". Explicabil, o asemenea retorică dîrză a ajuns la contingențe cu ideologiile extremelor momentului politic, revendicată atît din stînga, cît și din dreapta. Unele texte ale
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
aduce aminte și notează "ce greșeală - să răspund la scrisorile lui Dinu (Noica). I-am scris din mila pentru singurătatea lui, precum și ca să-mi fac datoria de prieten. Fără să vreau, am oferit arme împotriva lui și am contribuit la năpasta ce l-a lovit". Într-adevăr, răspunsul lui publicat în Nouvelle Revue Française a fost o piesă de bază în procesul intentat, în 1958-1959, lui Noica și tovarășilor de suferință. Regretă, apoi, scandalul iscat în țară datorită considerațiilor sale despre
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
se știe. Este și motivul pentru care ACSR - în al zecelea an de existanță, a inițiat concursul „Cinci și Cinci” - Hai să ne cunoaștem! Românilor din Canada Ce bine-ar fi să fim uniți Să nu ne bată-n veci năpasta, Români să fim - neostoiți, Măcar aici, în țara asta! Să fim puternici și iubiți De toți ce ne-or ieși în cale Să nu mai fim considerați Sărmani pribegi sau haimanale. De la Carpați până-n Canada E cale lungă peste ape
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
nu ne fim aproape? Chiar Herodot să-și ceară scuze Că ne-a crezut doar dezbinați; Să fim iubiți de bune muze Românii toți să fie frați. Ce bine-ar fi să fim uniți Să nu ne bată-n veci năpasta Ce bine-ar fi să fim uniți Măcar aici, în țara asta!
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
Testament apocaliptic: lipsit de forță în crizele minore et qui s^epanouit dans leș catastrophes...". Așa li se întîmplă multora din jur. Să-i vezi cum li se iuțește sîngele în vine și cum li se îmbujorează obrajii cînd da năpasta, pește alții, de regulă.
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
pescuitul la mal; 13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (șașma, năpastă, sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
Apoi 1. Semnificația Judecății de Apoi. 2. Raiul și Iadul. 3. Importanța solidarității în Islam: a) Într-ajutorare familială/comunitară. ... b) Într-ajutorare socială și instituții specifice. ... 4. Pe parcursul capitolului, sura Tebbet și sensul acesteia. VI Capitolul VI: Credința în năpastă și soartă 1. Năpasta și soarta. 2. Voința divină - voința umană 5. Împăcarea cu soarta. 5. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învățate în această clasă. CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE - derularea unor activități
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
de Apoi. 2. Raiul și Iadul. 3. Importanța solidarității în Islam: a) Într-ajutorare familială/comunitară. ... b) Într-ajutorare socială și instituții specifice. ... 4. Pe parcursul capitolului, sura Tebbet și sensul acesteia. VI Capitolul VI: Credința în năpastă și soartă 1. Năpasta și soarta. 2. Voința divină - voința umană 5. Împăcarea cu soarta. 5. Pe parcursul capitolului, recapitularea surelor învățate în această clasă. CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE - derularea unor activități comune privind umanitarismul ca
PROGRAME ŞCOLARE REVIZUITE din 7 iulie 2008 pentru discipline de studiu din aria curriculară Om şi Societate clasele a V-a-a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207366_a_208695]
-
pescuitul la mal; 13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (șașma, năpastă, sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
pescuitul la mal; 13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (șașma, năpastă, sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]
-
pescuitul la mal; 13. pripon - unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la capete; 14. prostovol (șașma, năpastă, sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274696_a_276025]