1,183 matches
-
Se afla la poalele unei stînci de granit de patru ori cît el, cu un țanc care urca, susținut de un strat inferior care se înălța dincolo de acela de deasupra. Pe măsură ce urca, frica de înălțime îi sporea entuziasmul. Țancul era năruit și plin de pietriș - fiecare pas pe care-l făcea trimitea o ploaie de bulgări mărunți care zornăiau și se prăvăleau în cerul de, dincolo de margine. Se îngustă pînă la cîțiva centimetri. Thaw își lipi pieptul de granit, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tău? ― Numai în mod indirect. Mașina poate primi comunicări de pe Venus, dar nu emite ea însăși pe lungimile de undă interplanetare. ― Atunci acționezi individual? ― Am instrucțiuni. Gosseyn respiră adânc. ― Cine sunt? Așteptă cu toți nervii încordați la maximum, dar se nărui în scaun când roboplanul îi răspunse: ― Îmi pare foarte rău, dar vă pierdeți timpul; nu posed informații asupra trecutului dvs., ci numai privind situația dvs. actuală. ― Dar Mașina știe? ― Dacă știe, mie nu mi-a spus nimic. Pe Gosseyn îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Gosseyn cu vocea albă. Mai apucă să facă doi pași. dar gardienii îl imobilizară. Când reuși să privească din nou, Amelia continua să surâdă. Nu se împotrivi când Thorson îi înfipse acul unei seringi în braț, deasupra cotului, dar se nărui ca o piatră. Gigantul o prinse cu ușurință în cădere. X continuă: ― Vezi tu, Gosseyn, care-i superioritatea noastră față de nearistotelieni. Ei sunt plini până la refuz de scrupule, în timp ce noi suntem animați numai de dorința de a câștiga. Deci acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
aceași tulburare, căzu în genunchi și apoi se rostogoli pe o parte. Gardienii se prăbușiră la rândul lor, doi dintre ei căznindu-se să-și scoată armele înainte de a-și pierde cunoștința. Thorson scăpă din brațe pe Amelia și se nărui lângă ei, apoi căzu și Patricia. În cameră, în jurul lui Gosseyn, inamicii se prăbușeau unul câte unul, părând cum nu se poate mai morți. Totul părea de neînțeles. 15 Gosseyn simți dispărând senzația de paralizie. Se repezi la gardianul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de tabloul de control, Gosseyn îl apucă de umeri și, cu un singur gest convulsiv, îl izbi cu capul de peretele metalic al cabinei, zdrobindu-i-l. Fulgerător îi smulse revolverul suflant din tocul de la șold, lăsă corpul să se năruie și apăsă pe tubul ce se afla cel mai aproape. O clipă totul se încețoșă, apoi redeveni normal. Deja revolverul său își sufla jetul incandescent și, pe podea, patru trupuri se contorsionau în spasmele agoniei. Primul act, disperat și teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
în incubatoare e încă și mai veche. Restul sunt simple detalii. Lucrul cel mai important ― să găsească locul unde sunt conservate corpurile. Încordat, puse această întrebare, și neprimind nici un răspuns, îl apucă de umăr. La atingerea sa, corpul bătrânului se nărui ușor înainte. Susținându-l cu grijă îl întinse pe podea, apoi îngenunchie grăbit și-și lipi urechea de pieptul martirizat, încercând să detecteze eventualele pulsații ale inimii. Descurajat, se ridică după un moment. Fără să-și dea seama, buzele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
tău? ― Numai în mod indirect. Mașina poate primi comunicări de pe Venus, dar nu emite ea însăși pe lungimile de undă interplanetare. ― Atunci acționezi individual? ― Am instrucțiuni. Gosseyn respiră adânc. ― Cine sunt? Așteptă cu toți nervii încordați la maximum, dar se nărui în scaun când roboplanul îi răspunse: ― Îmi pare foarte rău, dar vă pierdeți timpul; nu posed informații asupra trecutului dvs., ci numai privind situația dvs. actuală. ― Dar Mașina știe? ― Dacă știe, mie nu mi-a spus nimic. Pe Gosseyn îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Gosseyn cu vocea albă. Mai apucă să facă doi pași. dar gardienii îl imobilizară. Când reuși să privească din nou, Amelia continua să surâdă. Nu se împotrivi când Thorson îi înfipse acul unei seringi în braț, deasupra cotului, dar se nărui ca o piatră. Gigantul o prinse cu ușurință în cădere. X continuă: ― Vezi tu, Gosseyn, care-i superioritatea noastră față de nearistotelieni. Ei sunt plini până la refuz de scrupule, în timp ce noi suntem animați numai de dorința de a câștiga. Deci acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
aceași tulburare, căzu în genunchi și apoi se rostogoli pe o parte. Gardienii se prăbușiră la rândul lor, doi dintre ei căznindu-se să-și scoată armele înainte de a-și pierde cunoștința. Thorson scăpă din brațe pe Amelia și se nărui lângă ei, apoi căzu și Patricia. În cameră, în jurul lui Gosseyn, inamicii se prăbușeau unul câte unul, părând cum nu se poate mai morți. Totul părea de neînțeles. 15 Gosseyn simți dispărând senzația de paralizie. Se repezi la gardianul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de tabloul de control, Gosseyn îl apucă de umeri și, cu un singur gest convulsiv, îl izbi cu capul de peretele metalic al cabinei, zdrobindu-i-l. Fulgerător îi smulse revolverul suflant din tocul de la șold, lăsă corpul să se năruie și apăsă pe tubul ce se afla cel mai aproape. O clipă totul se încețoșă, apoi redeveni normal. Deja revolverul său își sufla jetul incandescent și, pe podea, patru trupuri se contorsionau în spasmele agoniei. Primul act, disperat și teribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
în incubatoare e încă și mai veche. Restul sunt simple detalii. Lucrul cel mai important ― să găsească locul unde sunt conservate corpurile. Încordat, puse această întrebare, și neprimind nici un răspuns, îl apucă de umăr. La atingerea sa, corpul bătrânului se nărui ușor înainte. Susținându-l cu grijă îl întinse pe podea, apoi îngenunchie grăbit și-și lipi urechea de pieptul martirizat, încercând să detecteze eventualele pulsații ale inimii. Descurajat, se ridică după un moment. Fără să-și dea seama, buzele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și să oprească ritmic toate sistemele navei. Comutarea se va face de o sută de ori pe secundă, declanșând vibrații de tot felul. S-ar putea ca vreo câteva mecanisme să fie distruse, așa cum pe vremuri un pod se putea nărui sub pașii unui regiment în marș - ați auzit desigur vechea poveste - dar, după părerea mea, nu e ceva periculos. Ceea ce ne propunem noi este să forțăm ușile, emițând vibrații pe care monstrul să nu le poată capta! - Are cuvântul Gourlay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
niște certitudini pe care nimeni nu le contestase până în prezent. Existau în istorie suficiente exemple ce dovedeau că viitorul unor astfel de civilizații putea fi influențat în chip hotărâtor de un dușman slab numericește. Imensa împărăție a Indiei s-a năruit sub asaltul câtorva mii de englezi. La fel, toate popoarele de țărani din Antichitate au fost cucerite ușor și nu și-au revenit decât în clipa când au început să-și dea seama că viața nu se reducea la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
le efectuau. În decurs de patru zile, acestea săpară o groapă adâncă de șaptezeci și cinci de metri, lată de o sută douăzeci de metri și lungă de două sute patruzeci, groapa în care zăceau rămășițele fantastice ale unui oraș dispărut. Clădirile se năruiseră parcă sub o povară prea grea. Străzile se aflau chiar în fundul gropii și la același nivel începură să iasă la iveală și osemintele. Se dădu ordin ca săpăturile să înceteze și fură trimise câteva navete de salvare. Grosvenor luă loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
avut el un renume, dar crezuse multă vreme, cu destulă mândrie, că atelierul său de reparații auto este binecunoscut în localitate și în împrejurimi. Se grăbi să ajungă la teleecran și-l chemă pe primarul Dale. Dar speranțele i se năruiră cu totul când rotofeiul îi spuse: - Îmi pare foarte rău, Fara. Nu prea văd cum ai putea să beneficiezi gratuit de emisiune pe teleecran. Va trebui să plătești. Și ei au plătit. - Au plătit! Fara se întrebă dacă nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
dereticăm prin casă, ori naiba știe... ― Vai, domnule Matei, interveni Melania Lupu, dar ați fost și dumneavoastră de acord că aducând un specialist trebuie să mutăm dulapul din loc? ― Ei și? ― Dulapul e foarte șubred, are încheieturile slăbite, se poate nărui la prima mișcare. ― De asta nu mai pot eu! Mutăm tablourile în altă parte. ― Unde? întrebă repede Grigore Popa. ― Oriunde, n-are importanță. ― La dumneata în odaie, de pildă? ― De ce nu? Tot stați de caraul... Și-apoi, nu uitați că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
unui preot sau episcop numit Moise, după cum ne atestă o inscripție descoperită acolo. Acest din urmă schelet este datat pentru sfârșitul secolului VI, în timp ce primele două au o precedență cronologică de trei secole. Peste primele două schelete, fără inventar, se năruise tavanul dromosului, deranjând oarecum poziția inițială a acestora, poate și ca urmare a inhumației ulterioare, realizată foarte probabil prin ignorarea celor anterioare, din secolul III. Dromosul acestui monument funerar de secol III era pictat pe peretele sudic în roșu și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întrucît am simțit un miros ciudat de zăpadă, cerul era încă plin de stele, dar o simt. O aud. Și dacă judec după vuietul vântului, e așa cum mi-am imaginat-o, așa cum mi-am dorit-o. Înfricoșătoare. Parcă lumea se năruie pentru a se naște din nou. O, fii binecuvântată noapte care naști! Da, domnule, destinul n-are decât să behăie acum ca o capră. Nu mai am chef să-l acuz. Nici pe el, nici azilul. Dealtfel, azilul n-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
o poziție net potrivnică celor care l-au crescut în huzur până la acea dată. Drama dramelor se petrece în acea casă până atunci atât de fericită! Zadarnice lacrimile mamei, zadarnice îndemnurile și sfaturile tatălui care vedea că i s-au năruit toate speranțele!... Mai mult încă. Tânărul înfiat (avea 16-17 ani) nici nu mai vrea să audă de liceul militar și de propriul lui viitor. Era acum un adevărat dușman al lui însuși prin felul negativist în care acționa. Cu chiu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vârtos cărămizile cu ciocanul; li se alăturară alții folosindu-se de răngi sau chiar de umeri. Se întoarseră spre Salam. —Vino-ncoace! Îi întinseră piciorul de metal al unei mese. Curând, zidul încropit la repezeală cedă, un castel de nisip năruit de valuri. Liderul grupului se strecură prin gaură și izbucni imediat în râs. Alții îl urmară îndată. Curând, Salam zări și el sursa bunei dispoziții a celorlalți: camera era plină de comori; sculpturi în piatră reprezentând prințese și regi, gravuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
din Ierusalim și ale celor de la Casa Albă, care explicau că administrația americană făcea demersuri ca ambele tabere să-și păstreze calmul și să continue tratativele. „Ce coșmar“, își zise Maggie. Un eveniment exterior, petrecut în ultima clipă, amenințând să năruie încrederea reciprocă și să curme progresele realizate cu multă abnegație. Se gândi la moderatorii care i-au adus pe israelieni și pe palestinieni în acest punct. Nu la politicienii de prim rang, secretarii de stat sau miniștrii care au intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
părinții nu pot accepta prea repede adevărul. Acela că o rată de succes de 3% înseamnă că 97% dintre pacienți mor. Nouăzeci și șapte la sută. Este o moarte aproape sigură. Ei știau asta, iar atunci când speranțele le-au fost năruite, s-au simțit înșelați. Dar noi nu i-am indus nici o clipă în eroare. După ce dr. Marsh ieși din cameră, consiliul se întruni în ședință deschisă. Din cei șapte membri ai consiliului, șase erau revoltați. Ei comentară că dr. Marsh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
întrucât am simțit un miros ciudat de zăpadă, cerul era încă plin de stele, dar o simt. O aud. Și dacă judec după vuietul vântului, e așa cum mi-am imaginat-o, așa cum mi-am dorit-o. Înfricoșătoare. Parcă lumea se năruie pentru a se naște din nou. O, fii binecuvântată noapte care naști! Da, domnule, destinul n-are decât să behăie acum ca o capră. Nu mai am chef să-l acuz. Nici pe el, nici azilul. Dealtfel, azilul n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
lui de a mînca, a dormi și a umbla fără să facă zgomot, aveau asupra lor efectul unui farmec, aproape narcotic. Dar În cursul unei călătorii ceva mai lungi, hotărîrea lui Wakefield de a nu se mai ascunde s-a năruit și a revenit la năravul lui din copilărie. A Început să-și petreacă nopțile ascuns În mari magazine sau În muzee, savurînd fiorul profund al momentului În care se Închideau ușile și toți angajații plecau acasă. Învățase mișcările paznicilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
În umbra vastă a legendelor, Poetul veghează gânditor în barbă. În umbra legendarului destin, Poetul cast drumul veghează. Sub greutatea visului sublim, Întunericul său lumina scurtează. Ca o piatra pentru urmași, Tu ți-ai schilodit sufletul si chipul, Ți-ai năruit, și ți-ai trădat, Și ți-ai distrus visul. Pământule bun, numai tu Îi iubești pe poeți. Te umpli, cu nenumărate vieți. Câtă iubire le arăți, doar tu. Eminescu deasupra tuturor, A fost și va fi, întotdeauna. El a scris
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]