954 matches
-
solului de 2-30C și mai mare cu 24% decât atunci când sa semănat în epoca a III-a (2024.IV) la o temperatură a solului de 7-80C. V.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.5.1. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională la toate caracterele morfologice și componentele producției. Talia plantelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la o temperatură a solului de 7-80C. V.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.5.1. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO- BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Comparativ cu epoca de semănat, desimea semănatului nu a determinat modificarea proporțională la toate caracterele morfologice și componentele producției. Talia plantelor a crescut, așa cum era și de așteptat, odată cu creșterea desimii de la 30 la 60 b.g/m 2 cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30 b.g./m 2 (33.4 cm). în medie, pe anii 1998-2000 observ că talia plantelor de 37,9 cm obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
37,9 cm obținută când desimea de semănat a fost 30 bg/m2, a avut cu 1 cm mai puțin decât la năutul semănat la desimea de 45 bg/m 2 și cu 1,7 cm mai mici decât la năutul semănat la desimea de 60 bg/m 2. Numărul de păstăi pe o plantă a scăzut odată cu creșterea desimii semănatului de la 30 b.g./m2 la 60 b.g./m2. Prin însămânțarea a 30 b.g/m2 s-a obținut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la semănat a unei deisimi de 30 b.g./m 2 și cu 2,4 % mai multe decât în cazul folosirii la semănat a unei desimi de 60 b.g./m 2. Semănat la desimea de 45 b.g./m2 năutul a obținut plante cu o masă a fructelor de 10,4 g/pl. cu 1,6 g/pl mai puține decât la desimea de semănat 30 b.g./m2 și cu 0,7 g/pl mai mult decât la plantele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai ușoare au fost cele din variantele semănate la desime de 60 b.g./m2 (19,9 g/pl.), iar cele mai grele în variantele semănate la desimea de 30 b.g./m2 (23,9 g/pl). în anul 2000 năutul semănat la desimea de 45 b.g/m2 a favorizat obținerea unor plante cu o masă de 14,5 g/pl., cu 0,5 g/pl. mai mică decât masa unei plante la care semănatul s-a realizat la desimea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
desimea de 60 b.g./m2. în medie pe trei ani, masa plantelor a fost de 21,7 g/pl. când s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
g/pl. când s-a semănat la desimea de 30 b.g./m2 ,cu 2,1 g/pl mai mare decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât a năutului semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semănat la desimea de 45 b.g./m2 și cu 3,2 g/pl mare decât a năutului semănat la desimea de 60 b.g./m2. Procentul de plante răsărite a avut valori diferite în funcție de desimea însămânțării năutului. Boabele de năut semănate la 30 b.g./m2 au răsărit în proporție de 70% în anul 1998, 74% în anul 1999 și 69% în anul 2000, cele semănate la 45 b.g./m2 au răsărit în procent de 72% în anul 1998
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și 68 % în anul 2000. Durata fenofazelor semănat-răsărire, răsărire-înflorit, înflorit apariția fructificațiilor și apariția fructificațiilor-maturitate, au avut diferențe între variante de maxim 1-2 zile. V.5.2. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de proteină a semințelor de năut, îl are desimea care influențează prin crearea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
variante de maxim 1-2 zile. V.5.2. INFLUENȚA DESIMII DE SEMĂNAT ASUPRA PRODUCȚIEI ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de proteină a semințelor de năut, îl are desimea care influențează prin crearea unui spațiu de nutriție cât mai optim, o serie de procese fiziologice în plantă. în toți anii de experimentare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Desimea de semănat reprezintă unul din factorii esențiali în realizarea unor producții mari cantitativ și calitativ la cultura năutului. Un rol hotărâtor în obținerea unui procent ridicat de proteină a semințelor de năut, îl are desimea care influențează prin crearea unui spațiu de nutriție cât mai optim, o serie de procese fiziologice în plantă. în toți anii de experimentare a rezultat că procentul de proteină în bob a crescut odată cu micșorarea desimii de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
m 2 ) a favorizat scăderea procentului de proteină la 23,2% valoare semnificativă negativ față de martor (45 bg/m2) la care procentul de proteină este de 23,5%. Valoarea maximă este de 23,7% proteină și s-a realizat când năutul a fost semănat la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
procentul de proteină este de 23,5%. Valoarea maximă este de 23,7% proteină și s-a realizat când năutul a fost semănat la desimea de 30 bg/m2 (tabelul 125). Cantitatea de proteină obținută la un hectar cultivat cu năut a fost cuprinsă între 313 kg/ha și 495,8 kg/ha. Deși procentul de proteină în boabe a crescut odată cu scăderea desimii de semănat, datorită producției de boabe care a crescut odată cu creșterea desimii de semănat, cantitatea de proteină
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în creștere odată cu mărirea desimii de semănat de la 30 bg/m2 la 60 bg/m2. Față de varianta martor (45 bg/m2) la care producția de proteină a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de 30 bg/m 2 a realizat o cantitate de proteină mai mică cu 96,8 kg/ha, iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
producția de proteină a fost, în medie pe cei trei ani experimentați, de 409,8 kg/ha, năutul semănat la desimea de 30 bg/m 2 a realizat o cantitate de proteină mai mică cu 96,8 kg/ha, iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86,0 kg/ha (tabelul 126). V.6. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iar năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a obținut o producție de proteină mai mare cu 86,0 kg/ha (tabelul 126). V.6. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.6.1. INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCȚIE LA NĂUT Distanța între rânduri este un factor important din cadrul tehnologiei de cultivare a năutului care influențează particularitățile morfologice, biologice și elementele de productivitate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
86,0 kg/ha (tabelul 126). V.6. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.6.1. INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCȚIE LA NĂUT Distanța între rânduri este un factor important din cadrul tehnologiei de cultivare a năutului care influențează particularitățile morfologice, biologice și elementele de productivitate ale plantei. Se observă că atât talia plantei cât și înălțimea de inserție a primei păstăi scade odată cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
RÂNDURI DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.6.1. INFLUENȚA DISTANȚEI îNTRE RÂNDURI ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCȚIE LA NĂUT Distanța între rânduri este un factor important din cadrul tehnologiei de cultivare a năutului care influențează particularitățile morfologice, biologice și elementele de productivitate ale plantei. Se observă că atât talia plantei cât și înălțimea de inserție a primei păstăi scade odată cu creșterea distanței între rânduri, rol important în creșterea plantei avându-l lumina. Talia
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
60 cm, iar numărul minim de ramificații secundare la o plantă a fost de 7,3 în anul 2000 când s-a semănat la 15 cm distanță între rânduri. Cu o medie de 10,3 ramificații secundare la o plantă, năutul semănat la 60 cm distanță între rânduri a depășit cu 1,1 ram./ pl. variantă la care distanța între rânduri a fost de 45 cm și cu 2 buc./ pl. pe cea la care distanța între rânduri a fost de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semințe/pl și cu maxim 48,6 semințe /pl. când distanța între rânduri a fost de 60 cm și în anul 2000 la care plantele nu au depășit 26,7 semințe/pl. (tabelul 134). Masa semințelor la o plantă de năut a fost de 7,9 g/pl. când s-a semănat la 15 cm în anul 1998, valoare mai mică cu 2,4 g/pl și cu 4,1 g/pl când în același an distanțele între rânduri au fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a avut 9,2 g (tabelul 135). MMB a avut valori medii de 233 g în cazul însămânțării la 15 cm între rânduri, 232 g când distanța între rânduri a fost de 45 cm și de 240 g când semănatul năutului s-a facut la 60 cm între rânduri. MMB a avut valorile cele mai mari când plantele au fost semănate la 15 cm între rânduri, în anul 1999, pentru ca în cazul semănatului la 15 cm, în anul 2000, valorile să
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iar când însămânțatul s-a făcut la 60 cm între rânduri diferențele au fost distinct semnificative în anii 1998 și 2000 și foarte semnificative în anul 1999 (tabelul 137). Distanța între rânduri a influențat semnificativ producția de semințe la cultura năutului. Producția realizează o creștere odată cu mărirea distanței între rânduri de la 15 cm la 60 cm. în anul 1998 producția a avut valori cuprinse între 2.593 kg/ha (60 cm între rânduri) și 1.627 (30 cm între rânduri). Față de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm între rânduri față de cele semănate la 15 cm între rânduri. în anul 1999 producția a fost maximă când semănatul s-a realizat la distanța de 45 cm, fiind mai mare cu 292 kg/ha față de producți a realizată de năutul semănat la 60 cm distanță între rânduri și cu 404 kg/ha mai mult decât cel semănat la distanța de 15 cm între rânduri. Năutul semănat la distanța între rânduri de 60 cm a realizat o recoltă de 1.730
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]