811 matches
-
satele Râmnicelu și Constantinești, adică la distanța de 2,5 km. de fiecare. Pentru că pe terenul pe care era amplasat noul sat nu exista nici un fel de copac sau pom roditor; pentru că vântul purta târtanii uscați ca pe niște mingii năzdrăvane de fotbal, iar iarna viscolul purta zăpada în toate părțile, satul nou a fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. În câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a soarbe În umbra lor adâncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă șopârle
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
citească una din tăblițe folosindu-se de acest alfabet. S-a dovedit că scrierea de la Tărtăria este foarte asemănătoare cu scrierea din cultura Vinčea care cuprinde toată zona balcanică și a fost răspîndi- tă în mileniile Vll-V î.e.n. Dar un năzdrăvan din zonă a cărui latrinitate ținea să iasă ca păduchele în frunte a tăiat-o scurt: semnele de pe tăblițe nu sînt o formă de scriere! Așa da cultură la neamul mioritic nord-dunărean. Și un altul cu mintea țuguiată ca un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
satele Râmnicelu și Constantinești, adică la distanța de 2,5 km. de fiecare. Pentru că pe terenul pe care era amplasat noul sat nu exista nici un fel de copac sau pom roditor; pentru că vântul purta târtanii uscați ca pe niște mingii năzdrăvane de fotbal, iar iarna viscolul purta zăpada în toate părțile, satul nou a fost numit de trecătorii spre Brăila, care veneau de la Racovița sau dela Gradișe „La trei vânturi”. în câțiva ani s-au mai mutat și alți gospodari, dar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pătule; Și în timpurile toate Grijile erau destule. Le-adunai împrăștiate Și-ncepea din nou și iar Truda muncii în zadar. Ca să scoli din clătinare Iarăși doagele-n picioare Și din nou să le anini Cu te miri ce rădăcini. Năzdrăvan, cum altul nu-i Un băiat al nimănui Născoci, atunci, un cui. Și l-a scos și arătat. Cuiul nou o săptămână A umblat din mână-n mână. A fost strâns și pipăit, pus pe limbă, mirosit, Nici-un om nu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
articolele lui I. Ionescu de la Brad, Nicolae Filimon și Pantazi Ghica, se tipăresc, în afara unor poezii culese de V. Alecsandri, basmele lui Petre Ispirescu ( Fata de împărat și pescarul, Povestea lui Făt-Frumos ș.a.), precum și povești comunicate de Nicolae Filimon (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră). Tot Filimon scrie și cronici ale spectacolelor de teatru românesc sau de operă, alternativ cu Pantazi Ghica și Mihail Pascaly. R. Z.
ŢERANUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
alese, I-II, pref. Valeriu Senic, Chișinău, 1985; Ciclul italian sau Criza de timp, Chișinău, 1987; Piramida singurătății: introspecții, Chișinău, 2000; Ninge la o margine de existență, Chișinău, 2002; Decebal, Chișinău, 2003; Momentul inimii, Chișinău, 2003. Traduceri: P. Erșov, Căluțul năzdrăvan, Chișinău, 1971; Byron, Peregrinările lui Ciaild Harold, Chișinău, 1979; Poeți letoni, Chișinău, 1983; M. Dudin, Versuri, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Victor Teleucă, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 532-541; Mihai Cimpoi, Focul sacru, Chișinău, 1975, 155-165; Liviu Damian, Îngânduratele
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
convertit aici într-unul moral. De aceea, răzbunarea lui Toma apare ca o supremă datorie. Din acest moment al desfășurării acțiunii, eroul este învestit cu atribute miraculoase. Pentru a-l pedepsi pe Manea, haiducul își învinge durerea și, cu ajutorul calului năzdrăvan, pleacă în urmărirea dușmanului. Unele variante, culese din nordul Moldovei sau din Banat, se încheie odată cu înfăptuirea actului justițiar - omorârea lui Manea. Altele cuprind un tablou final care se armonizează cu tonalitatea baladei, momentul morții haiducului fiind transferat pe tărâm
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
de noi Și umbră de voi. tăpâne, stăpâne, Îți cheamă ș-un câine, Cel mai bărbătesc Și cel mai frățesc, Că l-apus de soare Vreau să mi te-omoare Baciul ungurean Și cu cel vrâncean! Oiță bârsană, De ești năzdrăvană, și de-a fi să mor în câmp de mohor, Să spui lui vrâncean Și lui ungurean Ca să mă îngroape Aice, pe-aproape, În strunga de oi, Să fiu tot cu voi; În dosul stânii Să-mi aud cânii. Aste
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
4. frumusețea și autenticitatea portretului păstorului și al măicuței bătrâne; Compoziția Subiectul baladei este redus la patru teme fundamentale care decurg una din alta, se completează și se articulează într-un tot armonios, perfect: a.cadrul epic inițial b. miorița năzdrăvană c. testamentul ciobanului mldovean d. Presupusa apariție a măicuței bătrâne Acestor teme li se subordonează mai multe motive: motivul transhumanței, complotului, mioarei năzdrăvane, testamentului alegoriei moarte nuntă și motivul măicuței bătrâne. Aceste șase motive se structurează în trei părți în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alta, se completează și se articulează într-un tot armonios, perfect: a.cadrul epic inițial b. miorița năzdrăvană c. testamentul ciobanului mldovean d. Presupusa apariție a măicuței bătrâne Acestor teme li se subordonează mai multe motive: motivul transhumanței, complotului, mioarei năzdrăvane, testamentului alegoriei moarte nuntă și motivul măicuței bătrâne. Aceste șase motive se structurează în trei părți în care elementele epice, dramatice și lirice se împletesc armonios. Prima parte cuprinde primele două motive (al transhumanței și al complotului) și este prin
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
versul „Pe lapus de soare”, unde apusul de soare devine simbolul posibilei morți a ciobanului moldovean. După intrigă, o dată cu desfășurarea acțiunii, balada părăsește planul real și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
intrigă, o dată cu desfășurarea acțiunii, balada părăsește planul real și intră în planul fantastic. Aceasta a doua parte a baladei, care corespunde motivului mioriței năzdrăvane, este de natură dramatică, fiind realizată prin dialog. Ciobanul este intrigat de comportamentul ciudat al mioriței năzdrăvane și i se adresează grijuliu „Mioriță laie,/Laie bucălaie, / De trei zile ncoace/ Gura nu-ți mai tace!/ Ori iarba nu-ți place,/ Ori ești bolnăvioară,/ Drăguță mioară?” Partea a treia a baladei, care corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean în cazul în care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său original de a reacționa la aflarea cumplitei vești transmise de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean în cazul în care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său original de a reacționa la aflarea cumplitei vești transmise de mioara năzdrăvană, credincioasă lui, a dat naștere la diferite interpretări în legătură cu atitudinea ciobanului în fața morții. Astfel, se susțin mai multe ipoteze: că balada ar ilustra o atitudine fatalistă, de resemnare în fața morții, că ar exprima concepția despre moarte a poporului nostru, văzută
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pentru munca zilnică. El este atașat și câinilor săi credincioși, și mioarelor, toate acestea explicând dorința sa de a fi înmormântat "în strunga de oi/ Să fiu tot cu voi; în dosul stânii./ Să-mi aud cânii". De mioara sa năzdrăvană îl leagă o prietenie omenească și de aceea i se adresează cald, ocrotitor și duios. Sentimentele dintre ei sunt reciproce deoarece oița suferă cumplit la aflarea complotului și, dezvăluindu-i-1, îl sfătuiește pe tânărul ei stăpân să-și ia măsuri de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și cel al mamei sale sunt adevărate apariții de basm, fiind întruparea unui Făt-Frumos și a bătrânei grijulii, îndurerată după cei plecați de acasă. Astfel, atmosfera de basm, sugerată prin peisajul mirific realizat în primele două versuri, de personificarea mioarei năzdrăvane care vorbește și se înțelege cu oamenii, comunicând print-un limbaj comun, este completată de aceste două portrete. Tot elemente de basm constituie și fluierele care cântă singure, la adierea vântului, sau oile care, auzindu-le, se vor strânge și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de filaj și investigații scria că diplomatul fusese la operă și din economie de spațiu a fost menționat doar numele spectacolului, Dama de pică. Priceputul șef de serviciu s-a făcut de basm cerându-le subalternilor săi să-i aducă năzdrăvana damă de pică spre a o recruta pe lângă diplomatul turc urmărit. Recrutarea de agenți este principala sarcină a ofițerilor de Securitate, lucrători operativi, cum sunt numiți, pentru că de la Felix Edmundovici Derjinski încoace, KGB-ul și importanta Securitate cred că oricine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
diurnă și nocturnă a biografiei lectorului, ca interlocutor de gală. Cu trecerea vârstelor, Von Aschenbach părea deja un soi de elevat alter ego, Într-o metarealitate a refugiului de realitate. De data asta, Însă, realitate și irealitate jucaseră parcă mai năzdrăvan ca oricând. Nu bănuiam atunci că voi părăsi, până la urmă, România, nici că voi ajunge În mai puțin de zece ani să locuiesc În America. Cu atât mai puțin, că mă voi Întoarce, cândva, la Veneția, venind nu dinspre Estul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu o Întârziere de cam 5-6 ore. Adică, după miezul nopții. Asta Însemna reprogramarea limuzinei și a celor care urmau să-i aștepte. Am răsuflat ușurat când, după unu noaptea, administratoarea casei de oaspeți de la Bard mi-a anunțat sosirea năzdrăvanilor, iar colega mea, Nina Canizzaro, profesoara de italiană, aflată și ea acolo, confirma că totul este OK. Seara următoare am ajuns și eu la colegiu, pentru cina de bun venit, programată În Rhinebeck, orășelul din apropiere, la excelentul restaurant Beckman
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
necesar continuator al ideilor pașoptiste, asupra valorii modelatoare a scenei, aspirând la consolidarea unei școli naționale de teatru. În descendență pașoptistă se situează și interesul pentru literatura populară, F. înscriindu-se între cei dintâi culegători de basme la noi (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră, Omul de flori cu barba de mătasă sau Povestea lui Făt-Frumos, „Țeranul român”, 1862). Pe seama dorinței de a cunoaște cât mai bine domeniul care îl pasiona trebuie pus și voiajul întreprins în 1858 prin locuri cu vechi
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Suceava, București, 1968; Cu barbă și fără barbă, București, 1970; Comuna din Paris, București, 1971; Leu Paraleu, București, 1971; Curcubeul poveștilor, București, 1972; Aventurile lui Grivei, București, 1972; Munții necunoscuți, București, 1973; Patria, cel mai frumos cuvânt, București, 1974; Alfabetul năzdrăvan, București, 1975; Noi, cei care visăm, București, 1975; Țara de Sus, București, 1976; Bibliografie de literatură română pentru copii, București, 1978; Cărticica celor harnici, București, 1979; Pe cărări de munte (în colaborare cu Petre Nedel), București, 1980; Ghiocei pentru mama
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi ani mai târziu, Scară la cer (1940) marchează apogeul creației sale; versurile sunt pline de substanță, tonul mai bărbătesc. „Nu mă îndoaie vântul, nu mă pleacă viața”, „Simt în adânc puterea năzdrăvană” sunt versuri care arată o schimbare a viziunii. Chiar atitudinea față de țărani se schimbă: „Altădată îi iubeam [...]/ Acum însă mi-e silă de ei”. Această ultimă considerație teribilistă este totuși trecătoare, poetul rămânând foarte legat de Oltenia copilăriei sale. O
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
My Word for It, New York, 1997; Something Old, Something New, Tuscaloosa (Alabama), 2002; Memoria ca zestre. Cartea I (1948-1953, 1975-1979, 1987-2003), București, 2003. Traduceri: Vladimir Maiakovski, Ce să fiu?, București, 1950, Ce e bine și ce rău, București, 1951, Calul năzdrăvan, București, 1952, Pe fiece filă un elefant, o cămilă, București, 1952, Iată-o cărticică-n dar despre mare, despre far, București, 1953, Copiilor, București, 1953, Poezii pentru copii, București, 1967; Mihail Isakovski, Poezii alese, București, 1951; Serghei Mihalkov, La muzeul
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]