2,943 matches
-
bolnavă! Cancerul e boala ei: Diabetul și cârcei, Leucemii, ciroze, Cardiace și viroze, Avem boale fel de fel, Dar nu asta, nu e, Doamne, Boala noastră cea mai gravă; Țara asta încă doarme Și poporul e mișel, Nu mai e nația bravă, Asta-i boala cea mai gravă! De aceia, te rog, scoală! Scoală-te, Măria Ta! Generația-i pierdută, Obosită și ciufută, Nu mai are zvâc de luptă. Dă-mi copiii pe la școale, Dar nu au nici manuale Și dăscălii
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
țigări, și tot așa... Că se fac reduceri ca să putem depăși criza! Elevii vor asista neputincioși, dar vor trage învățăminte, că demagogia este la ea acasă, la români, că cei dintâi care ar trebui să-și aducă contribuția la salvarea nației ar fi intelectualii, dar s-au dus vremurile când erau respectați de norodul truditor, acum caută și ei metode și chichițe să supraviețuiască într-o tranziție care se anunță infinită! Deci copiii vor fi nerăbdători să ajungă la școală, dar
GATA VACANŢA! SUNĂ CLOPOŢELUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355836_a_357165]
-
Articolele Autorului Să tot fie vreo trei zile, când vecinul meu Costel A plecat în deplasare și și-a luat soața cu el La avicola din Cornu, într-un schimb de informații. (A-nvățat despre găini, de cocoși și alte nații); Prima zi fu de rutină, mai curând ca o plimbare, Au făcut vreo patru ture, cât era ferma de mare, Cu un ghid din partea casei, ce explică ce și cum. (Mai să plângă de picioare, străbătând atâta drum); Așa... după
CU COCOŞI ŞI CU GĂINI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355842_a_357171]
-
Cazarea în străinătate înseamnă cheltuieli neacoperite la început, de cameră, apă, curent, hrană ...etc, deci o sumă substanțială de bani pe care trebuie să o ai cu tine și pe care trebuie să ți-o păzești bine de hoții tuturor națiilor de pe pământ. Apoi noi, românii, putem avea multe surprize, nu doar de faptul că nu suntem plătiți la adevărata noastră valoare, ci și pentru faptul că nu suntem peste tot agreați, din cauza hoților care ne strică renumele. Dar nu numai
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
târăște șarpele casei Pregătind atâtea surpări și irosiri De abnegații și de competențe- Pe care nu le vom cunoaște vreodată Și îndepărtând atâtea muze Și asta ca un blestem fără a se potoli degrabă Se macină sămânța viguroasă a unei nații A unei generații abia vlăstărite Mai urgisitor, năucitor și de neînțeles Fiii și Fiicele Americii se caută la culoare Numărându-și pigmenții- Zăbrele punctiforme ale soarelui minții- Și hotărând în conclavuri cine Pe cine să robească Ce culoare e prima
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
sau cenușiu al masivului, cât și prin multitudinea nuanțelor de albastru din infinitul cerului. La Bâlea Lac privirile îți sunt delectate de peisajul de un pitoresc aparte, dar și de apa străvezie a lacului din vârful muntelui. Turiști de toate națiile fac fotografii, filmează, admiră hăul ce se deschide pe partea nordică cu șerpuirea șoselei printre stânci și palele de ceață ce se cațără pe abrupți ca niște adevărați alpiniști. Pe partea de răsărit lacul este străjuit de crestele sterpe ale
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
gîndul la porcul din coteț, care nu va fi sacrificat la Crăciun, pentru că este amărît, bietul de el... dar, auzindu-l cum guiță, alegătorii ar putea să creadă că este ditamai animalul, și nu un pricăjit de rîmătoriu în conștiința nației pauperizate ! Dar jur pe ce vreți - zice Corneliu LEU - că nu e vina lui. El vine acum la Cotroceni doar ca urmașul ereditar, poate chiar minor și lipsit de responsabilitate, infantil mădular prin care, în ciuda Divanului, care tot caută un
FIGURA DOMNITORULUI MORT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355283_a_356612]
-
ele chiar regale sau imperiale, întrucât permanenta împlinire și desăvârșire își are menirea în destinul Crucii: al bucuriei și al suferinței, al jertfirii și al biruinței. Arhiereul, păstorul în genere, odată chemat și ales la slujirea lui Dumnezeu și a Nației sale, nu-și mai aparține sieși decât ca bunăvoință a dăruirii totale lui Dumnezeu, Neamului său și întregii creații a Ziditorului. Istoria primului mileniu creștin atât pe plan național cât și universal a avut cinstea de a se încununa cu
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
când cu crucea”. (Pr. Constantin Burducea - popă comunist, ministrul cultelor sub Guvernul Groza) În loc de concluzie: păcat, că cei aproape o mână de Înalți slujitori, n-au curajul de a lupta împotriva celor atât de mulți și atât de nepăsători pentru Nația noastră. Păcat, că au uitat atât de repede chemarea la slujirea hristică imperioasă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos: „Tot ceea ce faceți unuia dintre aceștia prea mici slujitori ai Mei, Mie îmi faceți”. Și totuși, unde suntem noi dreptmăritorii creștini, temelia
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
în RO și DRO nucleele de viață spirituală, fiindcă uite că mai apar pe la târguri bestselleruri levantine, împotriva tuturor pesimismelor statistice, dar una e în istorie să valorifici din vina postromânismului ca neorollerism numai 2% din potențialul spiritual al unei nații supradotate în geniu natural, sintetic sau obligat și alta este să te ajungi cu efervescența de să sari de 25-27%, cât era la noi, de la Nistru pân' la Tisa, și de la Nipru pân' la Pisa, în Epoca Reginei Maria! Parcă
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată mănușă pe MÂNA de lucru a unei nații? Dar ochelari pe un OCHI de baltă? N-am văzut pe nimeni să-și fi tras la fereastră o PERDEA de fum sau să scuture de praf un COVOR de frunze.Ar fi culmea muzicii să cântăm din FLUIERUL piciorului
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
duceam cu plată, cu cârligul, la aducerea metrilor și a buștenilor pe apa Răușorului și Dâmboviței, la Nae Chiorcel, Ion Idor, la fabrica lui Iancu Anastase de pe Luncă. Aici, după timpul de lucru, portarul fabricii era unul Zoltan, ungur de nație și mă lăsa cu câte-o legăturică de țepuși mai mici, bune de foc, cât puteam duce în spinare. Eram coleg de clasă cu fiul său, Carol. Vara mergeam aproape în mod obișnuit la fân, la polog la Nicolae Dăncilă
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
curtea Austro-Ungară. Se simțea, era liber și sigur pe toate cele ale Lumii văzute dar mai ales nevăzute. Găsea soluții în situații limită, da sfaturi potrivite de credeam că fără el nu ar fi putut conviețui în bună vecinătate atâtea nații câte erau adunate cu casele, pălant în pălant, pe ulița noastră. Când povestea despre Oedip, venele de la gât i se umflau de îndârjirea cu care ținea în echilibru imaginar cele două tasuri de aur ale balanței dreptății. Avea degete puternice
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
de succes, este o mândrie a sufletului meu de român, dar când aud laude nejustificate sunt mâhnit; trebuie să fim realiști și să nu ne atribuim alte calități, decât pe cele cu care, într-adevăr, ne putem evidenția între alte nații”. În susținerea convingerilor sale mi-a dat exemplul japonezilor, care își învață copiii că de fapt, ei nu au nimic în afară de mintea pe care trebuie să și-o valorifice la maxim: Tot ce aveți este inteligența voastră, mergeți la școală
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
în loc sa lupte și să se sacrifice pentru a trăi mai bine și mai frumos, preferă să viețuiască oricum, târându-se, umilindu-se, autodevorându-se și să piară de foame și în mizerie morală, în disprețul unanim și profund al celorlalte nații.” Așa îmi zice din poza sa alb-negru Emil Cioran și înțelegându-l, aceeași durere și aceeași tristețe mă cotropește iremediabil, brăzdându-mi și mie fața și încleștându-mi si mie inima și sufletul. Ion IANCU-VALE iulie 2012 Referință Bibliografică: Ion
PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN de ION IANCU VALE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356719_a_358048]
-
Mark Twain, transportată în România, ar deveni. „Romiada", în loc de „Țiganiada"? „Cînticele țigănești" ale lui Miron Radu Paraschivescu sînt „Cîntice rome?" Ce-o zice și săracu' Garcia Lorca, cu ale sale „Cîntece țigănești" ? Ce are insultător cuvîntul „țigan"? E numele unei nații. Care e deosebirea între rom și țigan? Gitan, bohemian, tzigan, tsigan?" Degradarea morală e direct proporțională cu cea lingvistică? Mai deunăzi, la televizor, am auzit o cititoare de prompter spunînd „În liceu se aflau doisprezece fete". Se învață foarte prost
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
esența vieții la nivel național, înțelege cu luciditate transformările sociale și se manifestă ca un adevărat român cu iubire de țară: „Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume, Un neam de trădători și de hapsâni. Ne-au murdărit, ca nație și nume, Din tot ce-am fost odată, ca români. (Lângă respectul nostru de români) Poetul-patriot nu se codește și critică decadența politică, fără a manifesta ranchiună, fără ură, căci este pătruns de sensul divin al iubirii, dar nu poate
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
durerea, de regulă, în acea formă de poezie clasică pe care mai tinerii critici o consideră ca fiind desuetă, învechită, cenușăreasă a domeniului de referință, dar o face cu forță și cu respect față de regulile statuate de iluștri poeți ai nației. El reușește să sensibilizeze cititorul, să-i transmită acestuia emoția cuvântului, să-l facă să vibreze. În aceeași măsură și cu aceeași îndemânare demnă de respect, se pronunță și în maniera modernistă ori postmodernistă a poeziei (Ești tu, Trăiește, iubește
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
în loc sa lupte și să se sacrifice pentru a trăi mai bine și mai frumos, preferă să viețuiască oricum, târându-se, umilindu-se, autodevorându-se și să piară de foame și în mizerie morală, în disprețul unanim și profund al celorlalte nații.” Așa îmi zice din poza sa alb-negru Emil Cioran și înțelegându-l, aceeași durere și aceeași tristețe mă cotropește iremediabil, brăzdându-mi și mie fața și încleștându-mi si mie inima și sufletul. Referință Bibliografică: Privind la fotografia lui Emil
PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355091_a_356420]
-
din diverse surse documentare și umane ce mi-au folosit în elaborarea acestui grupaj de impresii, reprezintă una dintre cele mai interesante destinații exotice, pentru că aici, istoria, mitul, cultura greacă veche - țesută pe alocuri cu frânturi din istoria atâtor alte nații care au stăpânit insula de-a lungul secolelor - se regăsesc în tot ceea ce ți se oferă. Aici găsești un mix de culturi și civilizații străvechi care te ține cu adrenalina sus, indiferent în ce parte din insulă ai ajunge. Însă
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
publicat în ziarul nostru, dl. prof. dr. docent Dumitru Teaci. Cert este că în perspectiva marii vânzări a teritoriului țării, a părții celei mai productive și tentante, politicile antieconomice și antinaționale au condus la deprecierea acestui bun fundamental al unei nații, până la valori execrabile, inimaginabile, de 200-300 dolari hectarul! Prețul unei biciclete mai bune sau al unui cal mai prost. Sau, ca să fim și mai exacți, un pogon de pământ în Bărăgan a ajuns să coste cât un porc de o
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
alte revărsări de cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se de drept stăpînii lumii, pe vecie, - Seminții neroditoare pe plai, de sărăcie, Și-au topit nația în propria măreție, Ștergînd de pe hartă întinsa împărăție. Cu oasele dușmanilor în pămînt - moștenire - Și numele lor în dicționar de amintire, Eliberarea, în ochii plînși, punînd bucurie Pe plaiurile tale strămoșești, Românie, ..................................................................... La împărțirea bunurilor, pe acest pămînt, Aici a
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
stai pe gânduri, dar nu vezi nicio ieșire, toate ușile-s închise și-s păzite cu gealați; de-am schimba imnul de țară, s-ar trezi și-n cimitire, (că doar le ajunge somnul, în tămâie afumați), toți iobagii ăstei nații care au cerut pământ și le-au dat pe săturate, le-au dat țărnă până-n gât, parcă țara asta-i goală, parcă nici români nu sânt, parcă toată plebea doarme, doarme, doarme și... atât! Referință Bibliografică: ÎNTR-O LUME AIURITĂ
ÎNTR-O LUME AIURITĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346240_a_347569]
-
tricolor Și nici hotar de apărat, Vor învăța ce-i mai ușor: ,,Supus să fii și-ngenuncheat"! Îmi plânge sufletul de ciudă Cu mine plânge-o Românime, Pumnii pe armă îmi asudă Voind să lupt cu-a noast' prostime. Vai nouă, nație supusă Ce vindem altora popor! Sculați străbuni că-i masa pusă Lăsați-mă pe min-să mor! Referință Bibliografică: ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ / Ciprian Antoche : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05 februarie 2017. Drepturi de Autor
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
un registru totalitar. Argumente pentru această aserțiune ar fi ghidarea pozițiilor democrațiilor populare în problema religioasă spre lichidarea forțelor bisericești anticomuniste și controlul bisericilor naționale. Decelăm într-un cadru normativ, legi de interzicere a unor culte religioase, de secularizare și națio �na �lizare a proprietăților ecleziastice, o atitudine dură împotriva Bisericii ca instituție și cre �din �cioșilor un discurs ateist anticlerical împotriva religiei, “opiumul popoarelor” (Marx). Contrar tot mai deselor afirmații apărute în câmpul istoriografic, noi susținem o acțiune de rezistență
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]