1,096 matches
-
a însușirilor poporului, nestrămutata obiectivitate. Rebreanu se orienta totdeauna spre momentele critice, spre stările de criză, individuale ori sociale,care prin ele se manifestă nedisimulat legea vieții. “Ca să folosim o distincție goetheană, putem spune că el nu narează «îngrozitor», ci narează lucruri «îngrozitoare»; cum nu narează tandru și sentimental, dar «narează» sentimente tandre.Nu lipsesc într-adevăr momentele de umanitate potențială; pentru a le sesiza, să nu ne lăsăm induși în eroare de faptul că scriitorul nu adoptă un «stil» corespunzător
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Rebreanu se orienta totdeauna spre momentele critice, spre stările de criză, individuale ori sociale,care prin ele se manifestă nedisimulat legea vieții. “Ca să folosim o distincție goetheană, putem spune că el nu narează «îngrozitor», ci narează lucruri «îngrozitoare»; cum nu narează tandru și sentimental, dar «narează» sentimente tandre.Nu lipsesc într-adevăr momentele de umanitate potențială; pentru a le sesiza, să nu ne lăsăm induși în eroare de faptul că scriitorul nu adoptă un «stil» corespunzător, tonul său rămânând mai departe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
momentele critice, spre stările de criză, individuale ori sociale,care prin ele se manifestă nedisimulat legea vieții. “Ca să folosim o distincție goetheană, putem spune că el nu narează «îngrozitor», ci narează lucruri «îngrozitoare»; cum nu narează tandru și sentimental, dar «narează» sentimente tandre.Nu lipsesc într-adevăr momentele de umanitate potențială; pentru a le sesiza, să nu ne lăsăm induși în eroare de faptul că scriitorul nu adoptă un «stil» corespunzător, tonul său rămânând mai departe reținut,obiectiv” .Una din marile
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
pocnind. În potirul florii se afla o fetiță mică și drăgălașă, care nu era mai înaltă decât degetul cel mare de la mână, care a fost botezată Degețica. Și Povestea lui Tom Degețel [Tom Tit Tot, Basme și povești populare englezești] narează un asemenea caz. Merlin, înțelept și iscusit vrăjitor, îi îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea [Stăncescu] prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
om a aflat, în vis, de la îngerul pruncului său, că acel prunc se va îneca în fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a întâmplat. Textul Cu Ursitoarea [Oprișan, IV] narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu-i unui băiat să moară la vârsta de 17 ani, "la hora miresâi să moară-necat dân puțu de la drum". Deși gemarul încearcă să-mpiedice această prezicere, fixând lacăte și capac la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și ginerele văduvei se iscă un război, în urma căruia ginerele este prins și dus la curtea potrivnicului. Chiar dacă acolo i se făceau toate voile, ginerele văduvei părea neîmpăcat, pentru că "nu era la casa lui". Povestea cu Busuioc Verde-nflorit [Canciovici] narează istoria unui erou, conceput în urma înghițirii unei semințe de busuioc, care, devenind flăcău, îi cere tatălui său armele de vânătoare. Flăcăul nu reușește să vâneze nimic; urmărind o vacă de munte (vaca este socotită simbolul pământului dătător de hrană, al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îngerul, urmărește fata și o prinde; paltinul se deschide, cei doi intră la părinții fetei, care-i spun să-și construiască "un bloc în apropierea mea" și să nu plece acasă la părinții lui. Basmul Cei trei frați dornici [Ispirescu] narează istoria a trei frați, cărora le venise vremea de însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
credincioasă bărbatului. Fidelitatea îi este răsplătită: "pe un pumn de bani te vei culca și pe doi te vei scula". O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană [Niculiță-Voronca] este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care n-avea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
relațiile sociale și sexuale, transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos cu părul de aur [Șerb] narează istoria unui copil sosit în casa unui pustnic într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de împărat, care "alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
curând. Celui mic i se dă fata. În oglindă au văzut că fata este moartă, cu covorul au ajuns imediat la ea, iar floarea a înviat-o. În basmul Cele douăsprezece fete de-mpărat și palatul cel fermecat [Ispirescu], se narează o situație specială. Un flăcău orfan, ce se născuse în ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adăugat preocuparea pentru ameliorarea elasticității țesutului pulmonar, cu deosebire a țesuturilor apicale, care sunt mai puțin ventilate. În acest scop, se recurge la exerciții de expir cu rezistență cum ar fi spre exemplu, expirul forțat presând pe rând cîte o nară, sau mai bine, suflând cât mai mult într-o minge până la limita în care presiunea din minge este egală cu cea din plămâni. De această manieră se realizează o adevărată “pneumatizare alveolară”. 5.7. PROGRAME DE GIMNASTICĂ MEDICALĂ Metodica organizării
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
Horia, un mic roman, rezistă lecturii doar fragmentar. Rețin atenția câțiva băieși din Munții Apuseni și moții ciubărari cu nume ciudate (Azuț, Avisalon, Ion Greul), pe cât de vânjoși, pe atât de curați sufletește. Ciobanul care și-a pierdut oile (1954), narând, mai mult sau mai puțin convingător, evoluția unui cioban care își găsește oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini străvechi și de practici magice. Invocarea lor
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
place publicului. Serios, nu pot s-o fac, deși alții pot. Și care public? Italian? American? Japonez? Francez? Britanic? Australian? Sunt toți diferiți unii de alții.“ - Michelangelo Antonioni SECRETUL ADRIANEI Spre Eldorado Adriana BABEȚI Interesează au ba omenirea, am să narez de ce am stat acasă acum două săptămâni, când la o aruncătură de băț cânta Garbarek și ceva mai încolo - oh, vis al tinereții! - dădeau în clocot Stonșii. Recunosc că nu știu să fi așteptat în viața mea atât de mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
o metodă de cercetare calitativă care permite colectarea unor informații despre esența subiectivă a întregii vieți a unei persoane. Debutează printr-un interviu înregistrat, este transcrisă și se finalizează printr-o poveste fluentă, redată doar cu cuvintele persoanei care o narează. Aceasta folosește o metodologie care este transferabilă între discipline și de la un cercetător la altul. Interviul de acest tip este singura metodă de a privi viața în ansamblu și de a efectua un studiu în profunzime al vieții indivizilor. El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mai potrivit loc pentru realizarea interviului. Este ca și cum am realiza interviul în locul cel mai apropiat de contextul natural în care s-au desfășurat evenimentele. Obiectivul nostru e textul povestirii de o persoană despre viața sa, însă contextul în care este narată poate fi la fel de important uneori. Când am realizat primul meu interviu de tip povestirea vieții, am avut noroc deoarece Harry Siemsen știa exact unde voia să își spună povestea. S-a întâmplat acum 30 de ani, dar încă îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
a merge semnifică, la rîndul lor acțiuni, pe cînd a se asemăna, a dăinui, a se învecina etc. semnifică stări. Existența unor astfel de cuvinte implică faptul că, în comunicare, se au în vedere acțiunile și stările, se vorbește, se narează, prin urmare, despre acțiuni și despre stări. Ca atare, există, pe de o parte, acțiunile ca fenomene ale realității și, pe de altă parte, acțiunile prezentate, într-un anumit mod, cu mijloace lingvistice, remarcîndu-se sub acest aspect textele narative. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
apar înșiruite ca propoziții narative dominate de același principiu de organizare, iar așezarea în ascendență interfrastică constituie criteriul narativitității, aspect ilustrat de orice roman construit după principii clasice (precum Răscoala de Liviu Rebreanu, de exemplu). Timpurile fundamentale cu care se narează evenimentele din primul plan sînt perfectul simplu, perfectul compus și prezentul, care pun în ascendență timpul implicat în proces. În acest mod, povestirea funcționează prin confirmarea articulării ascendente a ordinii proceselor, prin reprezentarea derulării interne ascendente a timpului implicat de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
între discurs și povestire: dacă în planul discursului un subiect se enunță ca vorbitor și își organizează textul în interiorul categoriei persoanei (legată de opoziția lui Benveniste persoană/non-persoană, pe baza corelației de personalitate), într-o povestire evenimentele par să se nareze de la sine. Fiecare plan dispune de un sistem temporal și de un sistem pronominal specific: prezentul și deicticele personale caracterizează discursul, în vreme ce aoristul și persoana a treia (non-persoana la E. Benveniste) sînt particularitățile povestirii. Dihotomia ridică însă și o serie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
existenței poporului evreu ar putea garanta o înțelegere strict religioasă a istoriei politice, deoarece numai evreii sunt cu adevărat un popor istoric, constituit ca atare în jurul unei religii, ca urmare a revelației de pe Sinai 32. Istoria lui Israel, așa cum este narată în Vechiul Testament, este teologia istoriei prin excelență. Dacă odată cu Adam omul devine conștient de existența răului, a păcatului, cu Israel dobândește conștiința sa istorică 33. Istoria sa nu este doar un fenomen, este și un numen, ea fiind permeată de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
se manifesta cu consistență din punct de vedere verbal, naratorii își afirmă autoritatea de a povesti, de a-și asuma rolul de cunoscător, maestru de ceremonii sau producător, în relație cu rolul de discipol sau învățăcel asumat de destinatari. A nara înseamnă a licita pentru putere. Cîteodată narațiunile spuse ne afectează semnificativ viețile: acelea spuse de jurnaliști, politicieni, colegii și patronii care ne evaluează performanța în rapoartele anuale, la fel ca și cele ale prietenilor, cunoștințelor, dușmanilor, părinților, fraților sau surorilor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din care pot fi prezentate elementele. (Bal, 1985: 7) Acest capitol se bazează pe itemii 1, 2 și 6 din această listă (adică, timpul și focalizarea), înainte să se termine cu o discuție despre narație, diversele modalități complexe de a nara sau de a fi narator. Următorul capitol se va concentra asupra itemilor 3 și 4 (personaj și cadru) împreună cu suspansul și surpriza, iar capitolul următor (Capitolul 5) va lua în discuție tehnica subtilă ce dezvăluie cuvintele și gîndurile personajelor, incluzînd
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Analepsa este o retrospecție care face ca o întîmplare petrecută mai devreme să apară mai tîrziu în text. Prolepsa este o anticipare, pentru ca o întîmplare ulterioară să apară „prematur” în text, înainte de prezentarea evenimentelor cronologic-intermediare (care sfîrșesc prin a fi narate mai tîrziu în text). Orice dezvăluire întîrziată este astfel analeptică (cititorul se aștepta ca, pe baza secvenței cronologice, să i se spună despre acest eveniment sau episod mai devreme), în timp ce orice dezvăluire prematură este proleptică (cititorul nu se aștepta să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de texte. Aplicarea unor astfel de norme referitoare la durata unui text, pe care unii ar putea să le opună duratei temporale a întîmplărilor pe care le relatează textul, este specifică îndeosebi pasajelor dramatice care expun monologuri, dialoguri, secvențelor care narează o acțiune de durată medie sau mică. Majoritatea operelor literare din ultima perioadă par să-și indrepte atenția asupra cititorului care călătorește - o persoană care merge cu trenul sau avionul timp de mai multe ore - astfel încît se calculează ce
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
din Fiesta, citată mai devreme, acceptăm toate tipurile de elipse legate de tabu-uri culturale sau de lizibilitate: nimeni nu face sex sau nu merge la baie în romanele lui Austen sau Dickens - sau, mai exact, asemenea acțiunii nu sînt narate, fiind considerate tabu-uri sau neinteresante. Aceasta nu mai este valabil în cazul lui James Joyce sau D.H.Lawrence. Dar, cum am argumentat mai devreme, prin durată ar trebui să înțelegem ceva mai mult decît selectivitatea și discontinuitatea care pot
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ținut îndepărtat, o prea-frumoasă fată de împărat. semnalează, prin accentuarea lui odată, îndepărtat și perfectul a fost, că perspectiva adoptată în relatare presupune apropierea dintre narator și ascultător, precum și depărtarea spațio- temporală, în trecut, a evenimentelor ce urmează a fi narate. Însă, foarte important este faptul că relatarea unei narațiuni nu trebuie să mențină, pe tot parcursul acesteia, o singură perspectivă sau orientare. Asta se poate întîmpla în cazul narațiunilor mai simple, iar această orientare poate fi atribuită direct naratorului; în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]