971 matches
-
muzical-ritmică Sarcină de lucru: Rezolvați problema rimată, apoi cântați un cântec potrivit conținutului problemei, dirijând. 5. Inteligența corporal-kinestezică Sarcină de lucru: Calculați exercițiile propuse și aflați care dintre cei doi căței ia osul. Realizați un joc de mimă. 6. Inteligența naturalistă Sarcină de lucru: Găsiți diferența dintre greutatea unei pisici și a unui cocoș punând semnele operațiilor matematice corespunzătoare. 7. Inteligența interpersonală Sarcină de lucru: Rezolvați problema, apoi ilustrați conținutul printr-un joc de rol. 8. Inteligența intrapersonală Sarcină de lucru
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
mai jos. 4.Inteligența muzical-ritmică Sarcină de lucru: Interpretați un cântec făcând mișcările sugerate de versuri. 5. Inteligența corporal-kinestezică Sarcină de lucru: Interpretațiîn fața clasei cu ajutorul mișcării, gestului și mimicii scena întâlnirii dintre o vulpe și un iepure. 6. Inteligența naturalistă Sarcină de lucru: Spuneți cum procedați când excursia la pădure s-a terminat? Ați găsit un pui de iepuraș, iar mai departe se vede mama lui care îl caută. Ce faceți? 7. Inteligența interpersonală Sarcină de lucru: Scrieți părțile componente
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
și suport fiind dublate de măsuri coercitive și abuzive (legislația antiavort, interzicerea mijloacelor contraceptive, îngreunarea divorțului); • a instituit politici protective pentru femei în detrimentul politicilor de emancipare și afirmare a acestora ca subiect; • a construit identitatea femeii în jurul maternității (adoptând perspectiva naturalistă), ignorând total rolul parental al bărbaților; a adoptat politici de tipul "mama și copilul", nu politici de responsabilizare parentală "părintele și copilul"3; • a definit maternitatea ca îndatorire patriotică și a transformat corpul femeilor în proprietate a statului 4; • a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lipsită de orice conținut factual." (Ayer 1987: 97). Dintre aceste două alternative, pozitiviștii logici au ales-o pe ultima. De ce nu au optat ei pentru o formă radicală de empirism, care ar fi fost, probabil, mai potrivită în contextul viziunilor "naturaliste"53? 1.2.3.1. Mill Cel mai la îndemână răspuns la această întrebare ar fi acela că pozitiviștii logici legau un astfel de empirism radical de numele lui Mill. Aceasta propusese o viziune conform căreia matematica și logica nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Strategia sa este de a da un argument deductiv pentru existența entităților matematice plecând de la faptul unanim acceptat că matematica este aplicată în știință. Un lucru important care trebuie remarcat în legătură cu această strategie este că se bazează pe o viziune naturalistă cu privire la angajamentul ontologic. Aceasta este o observație importantă deoarece reprezintă un punct de plecare într-un alt contraargument în care problema aplicabilității matematicii este centrală. Steiner (1998) argumentează că, dacă plecăm de la problema aplicabilității matematicii în științele naturii și la
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
antropocentrică. Astfel, consideră Steiner, deși evoluția științei moderne a implicat o revoltă împotriva antropocentrismului, fizica recentă s-a îndepărtat mult de naturalism, descoperirile cu adevărat mari din fizica actuală fiind făcute posibile doar de abandonarea (adesea inconștient) punctului de vedere naturalist (Steiner 1998: 59-60). Argumentul său arată, în linii mari, astfel: 1. Când oamenii de știință s-au apucat pe la sfârșitul secolului XX să descrie lumea nevăzută a particulelor subatomice ei s-au văzut puși în situația de a ghici legile
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a filosofiei este aceea de a identifica condițiile fundamentale ale gândirii umane, ale reprezentării, sau experienței, iar această sarcină trebuie întreprinsă cu ajutorul unor metode filosofice speciale care produc cunoaștere independent de experiență..." (ibidem, 57). La polul opus se află concepția naturalistă care respinge ideea existenței unor surse speciale a cunoașterii filosofice) atunci când sunt preocupați cu cunoașterea matematică. 54 Această propunere a atras poate cea mai cunoscută și mai eficientă critică din partea lui Frege (a se vedea Frege 2000, § 23). Există interpretări
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să fie mimetică; B. limba poate să fie mimetică; C. limba este mimetică". Efectele de putere ale numelui se găsesc în natura motivată, în mimetismul lor, cu alte cuvinte în funcția lor icastică. Această idee e explicată atât prin intermediul ipotezei naturaliste, cât și a celei convenționaliste cu privire la geneza limbajului: în primul caz, efectele de putere pătrund pe calea semnificantului, în cel de al doilea caz, pe calea semnificatului 46. Dialectica sacru-profan este o expresie a dialecticii dintre motivat și nemotivat. Efectele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
modul tradițional de raportare a omului la natură poate face subiectul unor interogații etice, chiar prin utilizarea distincției dintre bine și rău și calificarea faptelor drept fapte bune sau fapte rele. Consider că asemenea derivări nu cad sub acuzația erorii naturaliste, a trecerii ilegitime de la "este" la "trebuie", teză pe care o voi susține în paragraful următor. Urmându-l pe Holmes Rolston III75, voi susține că etica mediului, prin specificul ei, găsește o cale de mijloc care nu cade sub dihotomia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care o voi susține în paragraful următor. Urmându-l pe Holmes Rolston III75, voi susține că etica mediului, prin specificul ei, găsește o cale de mijloc care nu cade sub dihotomia fapt/valoare, distincție pe care cei ce comit eroarea naturalistă o ignoră. Să considerăm următoarea situație. Fiecare persoană normală psihic dorește să fie sănătoasă și face eforturi pentru a-și păstra o stare bună de sănătate. De aici derivă o utilizare tehnică a lui trebuie, în sensul formulării unei recomandări
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
axiologic. Natura poate fi apreciată ca o valoare sau putem să acordăm naturii valoare intrinsecă. Natura este frumoasă, ea poate fi contemplată, dar și utilă, este folosită de om ca suport al bunăstării sale. G. E. Moore, critic al erorii naturaliste a derivării lui "trebuie" din "este" acceptă că aprecierea frumuseții naturale este un bun78. • A urma natura în sens tutorial. Putem învăța de la natură, putem fi inspirați de natură, înțelepciunea naturii poate fi o sursă pentru om, în sensul că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
domeniul eticii mediului. Elliot Sober supune unei critici puternice această presupoziție metodologică 81. În primul rând, teoreticienii mediului ar face o confuzie între sensul biologic și sensul normativ al termenului "natural". Cu alte cuvinte, ei comit o așa-zisă "eroare naturalistă" prin confuzia dintre descriptiv și normativ, prin indistincția dintre fapte și valori, în fine, prin trecerea de la este la trebuie. Despre distrugerea ireversibilă a unui habitat natural din cauza industrializării vom spune că este rea deoarece este nenaturală și duce la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturală, mișcare intelectuală care, în opinia sa, ar fi cel puțin desuetă din perspectiva dezvoltării științei. Toate aceste obiecții duc la căutarea unei alternative. Drept alternativă la utilitarismul hedonist al lui Bentham, nejustificat de vreme ce este ilegitimă trecerea de la criteriul biologic naturalist al durerii la principii etice, Sober 86 ia în considerare ca fundament al teoriei mediului utilitarismul preferințelor. Potrivit acestei concepții, un obiect dobândește statut etic dacă are interese, nevoi sau preferințe. Stone 87 consideră că obiecte naturale precum pajiștile, lanțurile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că interesele noastre pentru o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
144 consideră că ecologia ca știință a interacțiunilor ne-ar permite să înțelegem că natura este un sistem cu valoare intrinsecă. Desigur, prima obiecție de întâmpinare față de un asemenea demers este dacă nu cumva în acest caz avem o eroare naturalistă de tipul celei descrise de Hume, adică trecem ilegitim de la este la trebuie, de la descriptiv la prescriptiv. Revenim astfel la o problemă teoretică despre care am discutat deja mai sus atunci când am trasat distincția dintre planurile descriptiv și cel normativ
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de comă permanentă are valoare intrinsecă. Dar cum pot avea valoare intrinsecă obiecte naturale lipsite de conștiință? Nu putem da un răspuns clar nici din perspectiva teoriei propuse aici. • Criteriul propus este construit pe baza unui argument care conține eroarea naturalistă, adică inferarea unei concluzii despre valori pornind de la fapte. Argumentul nu poate fi redus la o premisă despre un fapt și o concluzie despre valori, adică la un argument care are ca premisă enunțul că unii indivizi sunt subiect al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să mai fie stranie din punct de vedere metafizic, așa cum o descria Descartes. Dar omul este și deosebit de restul naturii prin aceea că poate constata care sunt consecințele competiției pentru supraviețuire dintre specii. Ca urmare, noua filosofie a naturii este naturalistă, dar nu reducționistă. De aici rezultă și nevoia unei noi etici bazată pe asumarea responsabilității față de natură. Omul este parte a unei comunități biotice în care toți membrii comunității au drepturi. Dar cum trebuie elaborată noua etică? În termenii lui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cancerului În diferite organe. Din necunoaștere și de teama aflării adevărului, pacienții se prezintă la medic mult prea târziu, În stadii avansate ale bolii (chiar III și IV), ceea ce diminuează șansele de vindecare, atât prin tratament operator, medical cât și naturalist. Dacă sunt detectate și tratate precoce, cancerele digestive sunt, În mare măsură, curabile. Capitolul 34 CANCERUL HEPATIC Reprezintă a treia cauză de mortalitate prin cancere pe plan mondial. Frecvența bolii este de zece ori mai mare la populațiile din Asia
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
direct din biologie, nu le afl?m doar �n opera lui Spencer, care apare că un moderat �n materie [Dubois, 1994]. Biologismul ?i excesele sale Din mai multe direc?îi r?sar teorii, paralele sau concurente, care propun o interpretare naturalist? a fenomenelor sociale. Foarte remarcate s�nt scrierile ce se apleac? asupra no?iunii de ras?, pe care mul?i o cred fondat? pe disciplinele noi, precum antropologia ?i istoria. Augustin Thierry, de exemplu, face din antagonismul raselor un motor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
meditat în fața capodoperelor "Intrarea cruciaților în Constantinopol", în fața "Masacrului de la Chios" și înaintea "Femeilor din Alger", "Barca lui Don Juan", a "Libertății conducând poporul". În mod deosebit m-au interesat "Odihna căprioarelor" și "Atelierul" de Courbet. Prima, o pagină aproape naturalistă, a doua, un realism cu un ciudat amestec de mister, de vrajă care se desprinde din acel amalgam de elemente și intenții aparent opuse. Apoi la Petite Palais, "Domnișoarele pe malul Senei" și pentru că era neterminat și în stadiul acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
umilit, lingușitor ingrat și arogant, înzestrat cu oportunismul etern omenesc. Pe lângă eliminarea corului tragic, Victor Eftimiu încalcă vechi reguli ale genului, de pildă interdicția de a fi reprezentate omorurile pe scenă : spre deosebire de Eschil, el arată în direct, cu destule accente naturaliste, încleștarea finală dintre cei doi frați aspiranți la tronul Tebei și uciderea lor reciprocă. Unele din ideile tragediei antice se dovedesc de o tulburătoare actualitate. De pildă, încrederea în superioritatea Atenei generoase și civilizate asupra Tebei sălbatice și sângeroase, convingere
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Jdanov, care urmărește "descrierea omului ca membru al societății", îndepărtarea acestuia de "frămîntările intelectualilor șovăitori" și glorificarea eroului individual, cît și eroismul maselor care "se sacrifică pentru construirea unei lumi noi". Respingerea "formalismului" și a "subiectivismului" ca și a "primitivismului naturalist" considerate drept "burgheze" de către doctrinele "realismului socialist", folosirea sistematică a înșelătoriei și a bastonului pe de o parte laudele, onorurile, posturile de conducere oferite cu generozitate de instituțiile partidului scriitorilor și artiștilor ce se conformau modelelor, pe de altă parte
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
monografia muzeului, realizată de profesorul Neculai Macarovici, și aflăm că în 1925 directorul I. Borcea, marele nostru biolog, a reușit chiar în condițiile precare de atunci să facă reparații generale clădirii, să îmbogățească colecțiile, iar C. Motaș, un alt cunoscut naturalist, urmându-i la conducere profesorului I. Borcea (decedat în 1936) să continue, cu pasiune și acribie științifică, funcționarea muzeului. Întrebarea noastră rămâne, neputincioasă și agresivă în același timp: de ce atâta indiferență, de ce atâta crasă nepăsare față de valorile științifice și culturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
când își deschide aripile și alunecă spre alte zări? Îmi vin idei confuze care intră direct în impresia pe care ne-o procură mișcările de zbor, tocmai acum când cu toții urmăream atenți pasărea măiastră de pe cer. Și pictorul și profesorul naturalist erau încântați de ceea ce vedeau. Probabil vedeau mai mult decât îmi era mie îngăduit să observ, sesizau poate sublimul mișcării, al acelei expresii într-o desăvârșită armonie cu linia plutirii în aer, o revelare a frumuseții înseși. Pe fețele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a acesteia și realizarea unității sacre funcționale cu toate celelalte icoane ce slujesc Sfintei Liturghii. Fiecare lucrare iconografică este strâns legată de sufletul ortodox al creatorului ei, de sufletul unui credincios care redă nu fireasca realitate, precum face un pictor naturalist ci experiența duhovnicească. Importanța și necesitatea păstrării obiectelor de cult vechi de mai bine de două secole care sunt o neprețuită comoară a artei noastre creștine, motivează intervențiile de conservare preventivă și activă. Acestea se supun legilor impuse de timp
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]