825 matches
-
lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune bazele unei școli de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie. În perioada 1917-1932, a fost director al Spitalului Socola după ce, doi ani (1915-1916) fusese președinte al Societății de Medici și Naturaliști. Tot la Iași a început publicarea tratatului său de endocrinologie (fiind unul dintre fondatorii endocrinologiei pe plan mondial). În 1928, este ales membru în cel mai înalt for științific al țării Academia Română, al cărei președinte de onoare va deveni peste
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
va activa până în 1942. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice (a reprezentat România la congrese în străinătate, a fost invitat pentru colaborări și cercetări la universitățile din Chicago, Londra, Cambridge, a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din capitala moldavă), în 1936, Academia Română l-a aclamat între membrii săi corespondenți. În ultimii șase ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistică din 1992 de către Universitatea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lor de a convinge autoritățile din acea vreme de necesitatea elaborării unei legi care să pună la adăpost flora, fauna și mărturiile trecutului geologic al țării, ei sunt adevărați pionieri ai ocrotirii naturii din țara noastră. La primul Congres al naturaliștilor din România, ținut la Cluj în anul 1928, Emil Racoviță propune elaborarea unei legi speciale pentru ocrotirea comorilor naturale, lege care după o strădanie meritorie a inițiatorilor (E. Racoviță, Al. Borza, A. Popovici-Bâznoșanu) apare la 7 iulie 1930. Pe baza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sau decizii județene peste 450 de rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică (19581970), organizate de secția de Botanică a Societății de Științe Biologice, sub directa îndrumare a prof. I.T. Tarnavschi, apoi activitățile de cercetare și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, condus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
inspirate din rezervațiile naturale, contribuind și în acest fel la cunoașterea și ocrotirea lor. Toate acestea demonstrează importanța ocrotirii naturii, și pentru toți cei care o iubesc și trăiesc în mijlocul ei, de la elevi la profesori, de la tineri la vârstnici, de la naturaliști la scriitori și artiști, această nobilă acțiune reprezintă o datorie patriotică. 2.2 Starea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice România include 5 din cele 10 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpină, continentală, panonică, pontică (euxinică) și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
La tine-n seara asta cum mă gândesc o ploaie De foșnete coboară și trista mea odaie Mi-o umple cu parfumuri, cu grații și mătasă: Sunt rochiile tale ce le aud prin casă. IGNOTUS Ignotus (Dan Rădulescu) e un naturalist pentru care poezia înseamnă un moment de reculegere după munca de laborator. Inspirația cu totul nesilită și-a definit-o poetul singur: Gândiri, imagini... Vede ochiul, se sapă lucru-n amintire, Iar anii trec. Se schimbă multe, la multe iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosință Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domneasca din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pascanu, fost sediu al Primăriei Iași{\cîte 49}. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de înființarea Universității numită, Universitatea din Iași, din anul 1860, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și o școală particulară de agricultură. Din 1870, se retrage la Brad, publicând primul Manual de agricultură și Agricultură română de la Brad. Ultima lucrare cuprinde rezultatele experienței din fermă înființată acolo. Este ales membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătăm în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene ca chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
peste 10.000 de intervenții chirurgicale în cele mai diverse domenii și a publicat peste 200 lucrări științifice. A fost membru al Academiei Române de Chirurgie, al Societății Internaționale de Chirurgie, președinte al secției de chirurgie a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru în colegiul de redacție al revistelor de chirurgie din Iași și București. ION IANCU Prof. Dr. Doc. Ion Iancu s-a născut în anul 1902 în satul Serbănesti, comuna Liesti, județul Galați, unde a făcut și studiile primare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune bazele unei școli de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie. În perioada 1917-1932, a fost director al Spitalului Socola după ce, doi ani (1915-1916) fusese președinte al Societății de Medici și Naturaliști. Tot la Iași a început publicarea tratatului sau de endocrinologie (fiind unul dintre fondatorii endocrinologiei pe plan mondial). În 1928, este ales membru în cel mai înalt for științific al țării - Academia Română, al cărei președinte de onoare va deveni
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va activa până în 1942. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice (a reprezentat România la congrese în străinătate, a fost invitat pentru colaborări și cercetări la universitățile din Chicago, Londra, Cambridge, a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din capitală moldava), în 1936, Academia Română l-a aclamat între membrii săi corespondenți. În ultimii șase ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistica din 1992 de către Universitatea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
activitatea turistică desfășurată. Conform “Ghidului german al ospitalității rurale”, oaspeților le sunt propuse peste 3000 de oferte. Astfel, în afară de serviciu de găzduire, turiștilor li se propun diferite itinerare: - vizite în ateliere ale artizanilor; - drumeții cicloturistice, călare, cu căruța; - sejururi pentru naturaliști, - pelerinaje. În Franța se consideră că într-o gospodărie rurală, turiștii pentru un sejur, aduc pentru fermele țărănești mai mult profit decât orice altă activitate ale gazdelor în perioada respectivă. Este interesantă experiența regiunii Tirolului din Austria. Ministerul Agriculturii și
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
anul 1874 au fost urmăriți 1493 inși pentru crime între cari 961 țărani și au fost condamnați 701"342. Pe lângă consultarea arhivelor, gazetarul recurge în argumentarea tezelor politice la exemple din opera unor autorități în materie: filosofi, istorici, economiști, matematicieni, naturaliști sunt citați în corpul articolelor, în funcție de problematica și ideile susținute: "Politica practică recomandată de Machiavelli pentru a parveni și a se susține, politica operării cu apetituri și ambițiuni și arată urmările netăgăduite, urmări de cari oricine care are cât de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fi fost un "individualist" care "a exprimat aproape numai iubirea sa proprie"130. Drept urmare, erotismul eminescian va fi perceput ca o trăire subiectivă, plenitudinar estetică, deși "fondul prim și intim" al poeziei lui Eminescu se vădește a fi unul vitalist, "naturalist"131 (un "naturalism" de felul celui care s-a manifestat în Grecia antică, precizează criticul de la Contemporanul, intuind importanța obsesiei auroralului, a originarului, în creația eminesciană). Pentru Gherea, așadar (care făcea apologia "femeii-erou"), era de neînțeles un ideal pur estetic
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prin pregătirea sa multilaterală, membru în Comitetul academic, desfășurând o bogată activitate didactică la Academia Mihăileană, ceea ce i-a adus, în 1843, rangul de paharnic. Între 1847 și 1850 ocupă postul de conservator al colecțiilor de la Societatea de Medici și Naturaliști, al cărei membru era. Își reia ulterior activitatea didactică, ca director al școlii de fete de la Sf. Spiridon și ca profesor de științele naturii la gimnaziul internat de băieți (1851-1852). A condus trupa românească de teatru din Iași, în stagiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
să ajungă așa cum o vedem și o admirăm astăzi. Alături de alte priorități culturale emanate de vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă și înființarea la Iași, în anul 1856 a primei grădini Botanice din România, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
fiziologice, denumirile grupelor din care fac parte, legăturile filogenetice dintre aceste grupe sistematice. Muzeul de Istorie Naturală din Iași a fost înființat la data de 4 februarie 1834, din inițiativa unui grup restrâns de membri ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași. Chiar de la înființare, Muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece colecțiile sale erau folosite ca material didactic la lecțiile de istorie naturală de la Academia Mihăileană. În 1840, momentul mutării în clădirea actuală, patrimoniul muzeal constă în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
străinătății. prezența românească aspiră deci și la această formă de validare, care începe să se materializeze pe plan cultural destul de repede. În 1833, se produce prima participare românească la un congres științific internațional. Este vorba de Societatea de medici și naturaliști din Iași, care: prin lucrările sale și corespondenții științifici cu învățații Europei au atras ei luarea aminte a societății învățaților Germaniei. Societatea este invitată la Congresul de științe naturale de la Freiburg și dr. Cihac, care o reprezintă, ține să declare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce cultura română se dezvoltă și țările noastre se dovedesc tot mai capabile de inițiative și manifestări pe plan internațional. În 1840, doctorii Cihac și Mayer, reprezentând aceeași societate, pleacă la un nou congres de naturaliști, la Erlangen. În 1845, numita societate savantă nutrește ambiția ca numele Moldovei să dobândească dritul cetățeniei în Evropa literară. În 1851, are loc prima participare românească la o expoziție internațională: Expoziția universală de industrie și comerț de la Londra. În 1859
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ei, cu o scroafă mutilată; iar cît despre narval, ajunge să-l privești o dată, ca să rămîi uluit de faptul că un asemenea hipogrif a putut trece drept autentic în ochii unor școlari inteligenți, din secolul al nouăsprezecelea. în 1825, marele naturalist Bernard Germain, conte de Lacepede, a publicat un tratat sistematic despre balene, cuprinzînd mai multe planșe ce înfățișează diferitele specii de leviatani. Toate aceste planșe sînt profund greșite, iar despre aceea care înfățișează balena de Groenlanda, numită și Mysticetus îadică
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-ntregul, de aceeași viață ce sălășluiește într-un cal sau într-un cîine. Și într-adevăr, din multe puncte de vedere, e greu să privești viețuitoarele din adîncurile mărilor, cu aceleași sentimente, cu care privești făpturile uscatului. Căci, deși unii naturaliști din vechime au susținut că toate animalele de pe uscat își au perechea în mări și deși acest lucru poate fi foarte adevărat, într-un înțeles mai larg - totuși, analizînd în detaliu, ne întrebăm, bunăoară, unde anume oferă oceanul exemplul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
arătînd că se ridică și se scufundă alternativ, precum și alte cîteva amănunte indicate de el, îndreptățesc o asemenea presupunere. Dar e necesar să se facă un scăzămînt considerabil în ceea ce privește dimensiunile, incredibil de mari, pe care i le atribuie monstrului. Unii naturaliști care au auzit vag despre misterioasa creatură, o clasifică printre moluște, cu care pare într-adevăr să semene, prin unele detalii exterioare, dar numai ca un uriaș al tribului lor. Capitolul LIX SAULA Pentru a face mai ușor de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din zilele noastre, deși mai mari decît cele din perioadele geologice anterioare, să fi degenerat totuși, de la Adam încoace? Ar trebui desigur să tragem această concluzie, dacă ar fi să dăm crezare unor domni ca Pliniu și, în general, tuturor naturaliștilor din antichitate. Căci Pliniu ne vorbește despre niște balene ale căror trupuri vii acopereau pogoane întregi, iar Aldrovandus despre altele, care măsurau cîte opt sute de picioare în lungime - cît o conductă sub Tamisa! Chiar pe vremea naturaliștilor Banks și Solander
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în general, tuturor naturaliștilor din antichitate. Căci Pliniu ne vorbește despre niște balene ale căror trupuri vii acopereau pogoane întregi, iar Aldrovandus despre altele, care măsurau cîte opt sute de picioare în lungime - cît o conductă sub Tamisa! Chiar pe vremea naturaliștilor Banks și Solander, din echipa lui Cook, găsim un membru danez al Academiei de Științe, care scrie că anumite balene din Islanda îReydon-siskur, adică pîntece-ridat) au o lungime de o sută douăzeci de iarzi, ceea ce face trei sute și șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]