1,048 matches
-
facem celor dedați la astfel de fapte rele? Dar iată că Apostolul nu ne răspunde: Aruncați-vă asupra lor, apucați-vă la ceartă cu ei și bateți-i cu pumnii, ci Depărtați-vă de ei. Dacă ei făceau aceasta din neștiință, sau din amăgire, ar fi trebuit să se îndrepte; dar fiindcă de bunăvoie păcătuiesc, atunci fugiți de ei, zice. Și în alt loc Apostolul spune aceasta: Să vă feriți de orice frate care umblă fără de rânduială (II Tes. 3, 6
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fi ales Ariel, o ființă metamorfică, să i se arate lui Prospero nu vom ști, din fericire, niciodată. Nici cum, mai târziu, pentru totdeauna pierdut, îl va fi revăzut în amintire: statura, ochii, glasul, pasul, mimica, gesturile, fruntea, părul. Iar neștiința noastră ni-l apropie mai tare, fiind și ea încă un dar secret al libertății. Cât au fost împreună, Prospero nu vorbise despre el cu nimeni, nici măcar cu Miranda. Iar, când vorbește despre spiritele care l-au slujit în insulă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
fi ales Ariel, o ființă metamorfică, să i se arate lui Prospero nu vom ști, din fericire, niciodată. Nici cum, mai târziu, pentru totdeauna pierdut, îl va fi revăzut în amintire: statura, ochii, glasul, pasul, mimica, gesturile, fruntea, părul. Iar neștiința noastră ni-l apropie mai tare, fiind și ea încă un dar secret al libertății. Cât au fost împreună, Prospero nu vorbise despre el cu nimeni, nici măcar cu Miranda. Iar, când vorbește despre spiritele care l-au slujit în insulă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată” (Ioan 1, 18). Despre același întuneric supra-luminos ne vorbește mai târziu și Dionisie Areopagitul. El menționează că „în acest întuneric supra-luminos dorim ca să ajungem și să vedem și să cunoaștem, prin nevedere și neștiință ceea ce-i mai presus de vedere și de cunoștință, neputând fi văzut, nici cunoscut. Căci aceasta este a vedea și cunoaște cu adevărat; și a lăuda în mod mai presus de ființă pe Cel mai presus de ființă, prin înlăturarea
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
scolasticii ateiști care s-au deprins să pună știința profană mai presus de adevărul din cărțile sacre” (p. 187 urm.). Plasând diversitatea limbilor și „proprietățile frazei” la începuturi, Cantemir adaugă drept cauză principală a stării ulterioare negative a unor limbi neștiința de carte a barbarilor. Astfel, sărăcia spirituală a limbilor lor se explică „mai ales pentru că nu toți gramaticii barbari au fost prea știutori de carte, precum vedem și astăzi la albani, sircasi, abhazi și toate hoardele de sciți de dincolo de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
necesare pentru a forma copii cu personalități echilibrate, armonioase, iar pe părinții să nu-i mai auzim punându-și întrebările de mai sus. Știm foarte bine că un părinte nu are decât intenții bune întotdeauna față de copilul său. Dar, din neștiință, din neînțelegerea unor fenomene, din rațiuni și logică greșită, de multe ori greșesc prin metode, tehnici, proceduri de educare. Greșelile lor conștiente sau inconștiente îi pot distruge, îi pot dezechilibra pe copii și, de multe ori, nici nu știm unde
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Vom puncta, pentru început, câteva repere din traseul evolutiv al conceptului. Plasată în spațiul contrastivității în care, prin insolitarea unei coincidentia opposirorum se revelează eterna relativitate a oricărei paradigme, ironia era la Socrate o metodă (maieutică) de interogare prin simularea neștiinței, devine începând cu Aristotel și o figură care constă în a spune voluntar contrariul a ceea ce se dorește să se înțeleagă, cunoaște de la Quintilian dubla ipostază, de trop și de figură retorică în formula simulare per contrarium, și dobândește valoare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aprindă. — Spune-mi, te rog, i se adresă el tipului cu pușca, aveți pe insulă un cuplu, un bărbat și o femeie? Îi cheamă... ăăă... — Teichmüller, am zis eu. Tipului i se șterse rânjetul de pe față sub o pantomimă a neștiinței prostești: Nu știu nimic, zise el pe un ton egal. Ne-am uitat În continuare cu nerăbdare În direcția hanului. Era o clădire cu două etaje, vopsită În alb, cu obloane Îngrijite, negre, cu o jardinieră plină cu năprasnice la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
în mâna stângă și-n cealaltă nelipsita țigară carpați fără și-ar vrea să-mi dea răspunsul potrivit, Nu, Theo! nu există o astfel de poveste, deși ar fi fost mai bine ca să fie, drept pildă, cei mai mulți zugravi greșeau din neștiință, lucrau după cartoane și nu prea aveau timp să citească erminiile, circulau un fel de caiete, prescurtări ale erminiilor, toate zdrențuite, apoi bisericile diferă între ele din punct de vedere arhitectonic, nu întâlnești aceiași pereți în toate bisericile, adeseori îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sentimentele leșinate Ehei, piramide și statui, timp oprit În spasm necreator Pentru a-mpinge-nainte frecarea pe veci a materiei. Toate cărțile mi-au mușcat sufletul ca niște cobe otrăvitoare, Încolăciturile lor ucigașe se taie ca nodul gordian, Alexandru, din neștiință și teamă de filosofia dezlegat nodul cu sabia, Dar orice pildă devine anostă și groaznic de plictisitoare... 28.09.1960 Ce să mai discutăm acum, când bubele au dat În copt În toată pielea pământului (Amare sunt Întrebările cu logica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
noaptea de pofte pe care nu știu cum să le amân și evoc Întâmplarea aceea mi se pare semnificativ. Nu mă mulțumesc cu ceea ce găsesc În cărți; ele, cărțile, falsifică ființa adevărată. Eu, cel adevărat, eram acolo În acea naivitate, În acea neștiință, În acea neputință. Ce să fac acum, când știu cum să mă comport cu o femeie, când pot să fiu cinic, rău, brutal? Simt că mă Îndepărtez de ce am mai bun În mine, că mă risipesc În lucruri neesențiale. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fie Snoop Doggy Dog, singurul rapper cunoscut de noi, restul. Chiar dacă eu și Mark jucaserăm tot cu acest set, această anomalie nu ne deranjase pentru că toți prietenii noștri erau din aceeași generație ca și noi. Puteam să râdem împreună de neștiința noastră. Dar în seara aceea doar ne-am simțit bătrâni. — De ce nu sunt întrebări despre Gilbert O’Sullivan? întrebă Maria enervată. —Sau despre Glibert și Sullivan? adăugă Lynn. Dar ea se distra de minune jucând cu noi în echipă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
-te pe partea cealaltă“, continuând să-l zgâlțăie. Rămânând o clipă buimac. Privind-o, pe jumătate acoperind lumina veiozei. Urmărind-o cum își așază capul iarăși pe pernă, ghemuindu-se cu pumnii la gură. Buimăcit nu de somn, ci de neștiința de a-i spune. Ce-ar trebui să facă un om ca să scape de obsesii? Al șaselea brâu Își interzicea să creadă. Se ghemuia în jurul reșoului așezat pe jos în bucătăria goală. Ouăle începeau în sfârșit să sfârâie în tigaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
slabi în comparație cu forța străină de ei, care i-a lovit, după cum s-a văzut în cele din urmă în timpul Revoluției franceze, eveniment mai puțin nou decît crede lumea. Dar ce este mai deplorabil în spolierea Clerului este faptul că prin neștiința oamenilor se insinuează în gîndire o opinie greșită, și anume că bogățiile Bisericii sînt unul și același lucru cu Biserica și cu Religia creștină. Clerul însuși, din păcate, a alimentat această prejudecată. Fiindcă neavînd alt mijloc de a-și apăra
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
casele pustii..., a fost sublinierea sa. Gigel-ciobanul nu reținuse și o addenda emisă de Kalia: muierilor le era și mai frică de medicul înveșmântat în alb, ca o stafie, bărbat școlit, dar neputincios în a cunoaște misterele nașterii, a cărui neștiință medicală socialistă se poticnise, evidențiindu-se, pe când încerca să nimerească luna, în care cumetrelor le fuseseră însămânțate lăuntrurile și măruntaiele. Vizavi de eșecurile doctorului legal, Kalia fu poreclită "știuoasa" -care le știe trezindu-se unsă, de obștea colectiviștilor din Goldana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Apa era aproape până în tavan, sus, iar pe galerie, se auzea un tumult și o tălăzuire ca un horcăit de pocitanie uriașă, ori de altă bazaconie și alta nu Atunci Manuil Fragă, tot năind înapoi pe plută și contând pe neștiința noastră, ne-a servit o informație, mai întremătoare decât o bărdacă de vin Zicând: e bine, galeria este goală, numai nișa fiind înfundată la gură, încă nu putem ieși Și a patra zi, cu adevărat, mai smerindu-se apa, cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
echivalează cu cunoașterea, iar cel care a apucat să afle adevărul nu se mai poate purta în viață decît conform lui. Și astfel, atitudinea omului, dictată fiind de lumina adevărului, va fi una morală. De aici reiese că imoralitatea înseamnă neștiință sau confundarea falsității cu adevărul. În toate aceste considerații, adevărul presupune o concordanță între spusele unui om și starea de lucruri la care se referă ele. Dacă frazele mele corespund realității ele sunt adevărate. Concluzie: adevărul e adecvarea cunoștințelor la
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
o pierdere pentru Rusia daca ea, procurîndu-și obiecte de trai din alte locuri și nu din România, le-ar fi plătit și mai scump. Apoi să nu uităm că parte din aceste pierderi ale soldaților, individual vorbind, erau de atribuit neștiinței lor de-a se orienta, iar pe de alta că și traiul românilor s-a scumpit, fără ca producțiunea să se augmenteze în mod considerabil. Din contra încă. Afară de aceea cheltuielile statului român ca atare, după cât știm noi, nu sânt de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
colinele undoiate și {EminescuOpX 74} munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sânt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele misiuni istorice cari-și caută marginile naturale nu e nimic dedesupt decât pur și simplu neștiința și gustul de spoliare. În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în războaie ceea ce-i lipsește în chiar sufletul lui; sub nici o zonă din lume nu va găsi ceea ce Dumnezeu i-a refuzat sau mai bine zicând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu. fapte sau date) la constituțiuni străine și voiește a dovedi că înstrăinarea a trei ținuturi ale țării nu-i decât o rectificare de graniță. Citarea de autorități dovedește însă trei lucruri: 1. lipsa de cugetare proprie 2. specularea asupra neștiinței publicului, căruia nu i se dă nici i se poate da cartea întreagă cu spiritul ei, ci numai bucățele cari se potrivesc cu panglicăria argumentatorului 3. evidența adevărului combătut, de vreme [ce] ploaia de citate e egală cu capitulațiunea. Citarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de restabilit. Posedăm din fericire o Constituțiune și o dinastie la care ținem. Aceea ce nu voim este sufragiul universal, sânt aspirațiunile republicane, despotismul și opresiunea prin mulțime, radicalismul și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce combatem este împresurarea prerogativelor puterii executive de către Camere, cari nu mai sânt supuse nici unui control mai presus de dânsele, și în genere împresurarea atribuțiunilor reciproce ale puterilor statului precum sânt stabilite de Constituție. {EminescuOpX
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
slavonească - iar la Vămile Văzduhului se pricep amândoi. [11 ianuarie 1879] ["ÎN NUMĂRUL NOSTRU DE LA 20 DECEMVRIE... În numărul nostru de la 20 decemvrie anul trecut am spus că ceea ce nu voim este incapacitatea erijată în titlu de merit; prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Ce se mai cere azi în România pentru a deveni om mare? Merit? Știință? Avere? Caracter? Nimic din toate acestea. Se cere să fii războtezat în numele tatălui: C. A. Rosetti, a fiului: I. Brătianu, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
capilor liberali un titlu de merit; iar nulitățile, ajungând miniștri ai M. Sale, pentru a se simți în minister ca acasă negreșit că vor căuta să se înconjure cu ipochimene după chip și asemănare, încît pe această cale prostia și neștiința sânt brevetate ca titluri de recomandație. [12 ianuarie 1879 ] ["TOT ÎN N-RUL NOSTRU DE LA 20 DECEMVRIE... Tot în n-rul nostru de la 20 decemvrie, în care am arătat din nou cele ce am zis de atâtea ori, că reacție în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unui guvern serios și cu autoritate am avut, din contra, un guvern cu minte copilăroasă și cu apucături tiranice, însă ridicole, cari în loc de-a inspira respect, produc scârbă. De atunci greșeli peste greșeli, produse din ușurătate de minte, din neștiință de carte, adeseori din rea-credință. A le enumera pe toate ar fi greu și ar trece peste marginele unui articol de fond. Destul numai a arăta că răul principal este lipsa de responsabilitate a guvernului, care-n toate cestiunile, chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spre junghiare o dată, poate pentru cea din urmă dată. Astăzi au trecut timpul tăcerii și putem espune limpede întreaga primejdie ce ne amenință. Prezidentul Consiliului, organul său "Romînul", în fine mesajul domnesc însuși repetă aceeași întrebare, naivă, dacă e din neștiință, culpabilă, daca, e făcută în cunoștință de cauză. Puteți crede d-lor, zicea ministrul, că Europa vrea, poate să vrea nimicirea noastră? Iar mesajul zice: "În regularea cestiunilor de detaliu (puterile) n-au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]