1,005 matches
-
parte a timpului, chiar În pat. Îi era sincer recunoscătoare lui Henry pentru atenția pe care i-o acorda, mai ales atunci când Katharine Loring era plecată pentru a-și Îngriji sora. Nu te stânjenește faptul că ai povară o femeie neajutorată, precum Bătrânul Marinar? Îl Întrebă o dată. Iar el răspunse, cu sinceritate, că nu Îl stânjenea câtuși de puțin. Spre deosebire de majoritatea prietenilor și rudelor, Henry nu găsea ipohondria lui Alice nici exasperantă, nici tragică; o găsea interesantă. I se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu mâna la urcarea În tren, În 1914, era, În ciuda anilor și a temerilor provocate de război, un om de litere vioi, sigur de el și elegant. Acum, stă la marginea canapelei pe care zace ca o mică balenă eșuată, neajutorat, paralizat și confuz, și Îi strânge cu compătimire mâna moale. Pare mulțumit, dar nu mirat de prezența ei. — Mă bucur să te văd, Peggy, spune el. Sper să vină și tatăl tău, cât de curând. E singurul om din toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să se uite după fiul ei care pleacă cu trenul în direcția Berlin și - așa cum credea ea - la moarte. Acum, destinul ne adusese iar la un loc. Ne-am îmbrățișat de parcă nu ne mai puteam opri. Cuvinte deloc sau doar neajutorate. Prea multe și mai mult decât se putea spune se întâmplaseră în decursul unui timp ce părea fără început și care nu-și putea afla punctul final. Unele lucruri, fiind prea îngrozitoare, au ajuns să fie spuse abia mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se străduiește să te scoată de acolo. Și totuși, Norman realizase că unele dintre rezultatele sale se opuneau logicii de bun simț. Așa era de exemplu, importanța compoziției grupului. Grupurile compuse În Întregime din bărbați sau femei erau mult mai neajutorate În situații de stres decât cele mixte; grupurile formate din indivizi de aproximativ aceeași vârstă erau mult mai slabe decât cele În care indivizii aveau vârste diferite. Iar grupurile preexistente, formate dinainte pentru un alt scop, se comportau cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
m-am smiorcăit la Judy. A plecat cu adevărat. Copila a început să plângă și ea, ca și cum ar fi simțit deșertul din casă. Și nu se oprise din plâns decât cu vreo cinci minute mai devreme. Biata Judy părea complet neajutorată. Nu știa pe care din noi două să o consoleze întâi. După o vreme, am încetat să mai plâng și mi-am întors încet fața brăzdată de lacrimi către Judy. Mă simțeam extenuată de atâta durere. — Haide! am spus. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
trebuie să accepți situația. Poate c-o să se întoarcă la tine sau poate că nu, dar indiferent ce se va întâmpla, tu trebuie să treci peste momentul ăsta, să-ți vezi de viață. Dar doare așa de tare, am spus neajutorată. Știu că doare, mi-a răspuns ea cu tristețe. Și știi că dacă aș putea să fac să dispară durerea, aș face-o. M-am uitat la fetița mea, care dormea în portbebeul ei. Era așa de liniștită, așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
satul era complet pustiu, au intrat prin case, mămăliga fumega În ceaune, pîinea era pe masă, dar prin jur, țipenie de om. După ce-au mîncat, au aflat ce se petrecuse. În clipa-n care fuseseră văzuți năvălind asupra comunei neajutorate, Într-un nor de praf și sclipiri de zale, țăranii au fost curentați de-o amintire fulgerînd din negura memoriei naționale și s-au Îngrozit instantaneu, vin turcii!, că figuranții erau mai ales turci, a fost un singur țipăt sfredelitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înclinații genetice. Am vizitat, la Dendermonde, un așezămînt de recuperare a handicapaților. Viețuiesc În apartamente mari, luxoase, au aparate stereo, televizoare color, mănîncă foarte bine, am gustat și eu, m-am enervat, fac zilnic plimbări cu autocarul, și cei mai neajutorați sînt spălați cu ajutorul ultimei achiziții a doctorului Malbrin, directorul, o impresionantă mașinărie adusă din Anglia cu telecomandă care Îi ia după ce sînt fixați În niște chingi solide cu catarame ca de parașută, Îi bagă-n cadă, Îi scoate, de nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ziare, nu-i mai povestește ce se mai întâmplă în lume. Mare pagubă! și-a zis într-o zi. Pe urmă s-a speriat. Cum poate cineva trăi fără să știe ce se petrece în jurul său? Se simte mereu mai neajutorată, nu-i place să bolească și să fie țintuită la pat. I s-a spus că își va reveni repede și o să poată umbla ca înainte. Așteaptă, dar uneori își pierde răbdarea și nu mai crede nimic. Mai ales când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
erau extrem de ocupați, din câte am înțeles, cu nou-venitul - bărbatul pe care-l recunoscusem vag - care, se părea că reușise cumva să-și revină. Era aproape ora două când au venit infirmierele s-o ia pe Fiona, dar arăta deja neajutorată și speriată. Am strâns-o tare de mână și i-am sărutat buzele. Erau foarte reci. Apoi am privit în urma ei în timp ce-i duceau targa pe coridor. Personalul insistase să mă duc acasă să mă odihnesc puțin, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
toată seara? S-au schimbat o mulțime de priviri cu înțeles. Nu cred că e deloc prima dată când s-au întâlnit. Cred că se cunosc mai de mult. — E adevărat? întrebă Thomas. V-ați mai întâlnit? Phoebe se uită neajutorată la Michael înainte de a recunoaște: — Păi... da... Ne-am mai întâlnit o dată. Cu ani în urmă. Dar asta nu înseamnă că... — Ha! Acum iese totul la iveală! — Să vă mai spun ceva, interveni Roddy. Owen s-a condamnat deja cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
făcuse frig pierzînd vremea acolo. Peste cîteva clipe, o mașină trase la bordură; se opri la cîțiva metri, mai departe de luminile stridente ale stației. În timp ce trecea, văzu șoferul plecîndu-și capul și Încercînd s-o repereze. Părea tensionat, frumos și neajutorat; se surprinse că nutrește față de el aceleași sentimente pe care le simțise față de Duncan ceva mai Înainte, același amestec de iubire și exasperare, dar aici mai era și un fior de excitare, care o cuprinse din nou, tot mai intens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să i se destăinuie lui Viv. Își dorea asta, cu disperare! Dorea să spună: Ascultă, Viv, eu sînt Îndrăgostită de Julia! E minuntat, dar și Îngrozitor În același timp. Uneori parcă sînt un copil. Uneori aproape mă ucide! Mă lasă neajutorată. Mă face să mă tem! Nu-mi pot controla sentimentul! Oare e bine? Așa se Întîmplă și cu alți oameni? Ție ți s-a Întîmplat vreodată? Simți cum respirația i se ridică tot mai sus, pînă cînd păru prinsă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ridice mîna și să strige Ajutor! Mai era timp ca vaporul să se-ntoarcă s-o caute și s-o salveze... Dar ea nu strigă, și În clipa următoare timpul s-a scurs; vaporul accelerase, iar ea era singură și neajutorată pe tipsia cenușie a mării. Începu să se zvîrcolească. Începu să urle. Vorbea șuierînd nebunește. Îi convenea Juliei, zise ea. Julia făcea tot ce poftea. Dacă Julia credea că Helen nu știa de ce era În stare, pe la spatele ei, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
care venea de la cei care trăgeau pîrțuri, se pișau sau căcau la oală. Totuși, acum, În Întunericul absolut al celulei, și În ciudata și stînjenitoarea atmosferă declanșată de cîntecele lui Miller și Atkin, Își dădu seama Îngrozit de mișcarea furișată, neajutorată, intenționată, pe jumătate rușinată a mîinii lui Fraser. Un minut sau două rămase nemișcat, nevrînd să trădeze faptul că era treaz. Apoi Însă, Își dădu seama că nemișcarea Îi ascuțea simțurile: acum auzea respirația lui Fraser, mai aspră de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
acela intra cu finețe În inimă și trăgea de ea. Ajunse la stația de metrou din Russell Square, și aici străzile erau mai aglomerate. Fu prinsă pentru scurt timp, Într-un nod de lume care ieșea de pe peroane și stătea neajutorată, așteptînd să se obișnuiască Încet cu Întunericul de-afară. La fel ca sunetele din cîrciumele din Rathbone Place, imaginea aceasta Îi dădea mai multă Încredere. Își continuă drumul, trecu de grădina din Foundomnul ing Estate, ezită o singură clipă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pulover fără mîneci. În picioare avea niște șosete pescărești și o pereche de papuci roșii, marocani. Stai aici pînă strîng toate chestiile astea, spuse ea Întorcîndu-se și ieșind prin ușa cu draperie cu haina și pantofii. Helen rămase acolo nervoasă, neajutorată, privind În jur. Camera era mare, caldă, dezordonată, și nu semăna nici un pic cu apartamentul ordonat, de burlac al lui Kay, dar nici cu ceea ce se așteptase Helen. Pereții, zugrăviți cu o tempera roșie, cîrpită din loc În loc, erau goi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
abdomenul În loc să-ți deschidă sufletul. Tort cu Teletubbies de ziua lui Ben, de unde? Abdomeeene. Returnat caseta cu Albă ca Zăpada la bibliotecă! Înscris Emily la școală, ORGANIZEAZĂ-TE. Fii mai blândă cu Emily, mai răbdătoare, ca să nu ajungă o psihopată neajutorată mai târziu. OFERTĂ PENTRU O TRAVERSĂ NOUĂ PENTRU SCĂRI. Sunat Jill Cooper-Clark. Viață socială: invitat oameni duminica la prânz - Simon și Kirsty? Alison și Jon? Planuri pentru vacanța de la mijlocul trimestrului 1. Deja?! Da, deja. Petrecere la piscină duminică, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Rich să țină minte mai mult de trei lucruri În același timp, vezi deja cum Îi iese fum pe urechi, semn că acolo a avut loc un scurtcircuit. Am auzit femei spunând la radio că bărbații exagerează cu cât de neajutorați sunt ca să evite să facă diverse chestii. Din păcate, În urma experimentelor științifice extensive făcute În familia Shattock, s-a dovedit că incapacitatea de a ține minte luatul hainelor de la curățătorie, tabletele pentru mașina de spălat vase, plus film pentru aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
BĂIAT. 20.52: O dată-n viață, o duc și eu pe Emily la școală. (Am sunat la serviciu și le-am zis că trebuie să merg la medic: pe scara scuzelor, o sănătate șubredă e mai bună decât o fetiță neajutorată.) Em e Încântată să mă aibă acolo cu celelalte mămici: mă plimbă prin fața prietenilor ei ca și cum ar prezenta un cal, bătându-mă pe crupă și subliniindu-mi calitățile. — Mămica mea e așa de frumoasă și Înaltă, nu-i așa? Speram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mine. Ce scârbooos. Ei bine, acest lucru se practică intens de vreo sută cincizeci de mii de ani. Nu și-n New Jersey. Kate? — Da. —Copilul. O să fie neajutorat? Îi studiez fața de aproape. Nu glumește. Nu, nu o să fie neajutorat. Îți promit eu. Nu o să fie după ce Împlinește optsprezece ani, ar trebui să adaug, dar de dragul prietenei mele Îmi țin gura. Nu e Încă pregătită. 15.19: Stare de urgență. A fost pierdut Roo. Paula mă sună și-mi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
siguranță însă dă reformismului rosminian o tonalitate cu totul diversă: "Așadar tocmai pentru că Biserica este plină de prada din Egipt ca și de alte trofee, tocmai pentru că ea pare că a devenit arbitră a sorții omenești, atunci tocmai ea este neajutorată: ea este David oprimat de armura lui Saul, aceasta este vremea decăderii sale"33. Motivul central al reformei ecleziastice propuse de Rosmini după cum demonstrează și Francesco Traniello nu este atitudinea roveretanului care, în mod greșit, ar putea fi interpretată drept
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și îi pun în poșetă, cum m-a sfă tuit Georgi. Și poșeta mică, neagră, de lac, special pentru petreceri, e tot de la mama. Nu sunt învățată cu poșetele, o țin ca pe o servietă în mână, bâțâind-o întruna, neajutorată. Georgiana îmi zâmbește încurajator și mă cercetează scurt din priviri. Mda, e bine! E chiar foarte bine, zău așa! Să ne dăm acum cu parfum! Ne dăm cu parfum. îmi place. Are un miros discret de lăcră mioare. Nu știu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nas. Simțise în mod cu totul straniu că în colțul ochiului stâng stătea să cadă o lacrimă. Amintirile disparate care îi invadaseră mintea în acea seară o trăseseră cu forța într-un tunel prin a cărui beznă povâr nită alunecase neajutorată, din ce în ce mai adânc, și apoi o azvârliseră nemiloase înapoi, într-o mlaștină vâscoasă în care de-abia își târșâia ființa. — Tu mai ții minte cum a fost prima dată? o întrebă din senin Ionela Neacșu cu o privire umedă, clar amețită
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
intimidată fiind de treptele abrupte ale potecii, pe care cei mai de pe urmă turiști se îndreptau către locul de pik-nik, scânci rugător: Albert! Albert, te rog, fii cavaler! Please!... Profesorul se întoarse și-i dădu mâna. Doamna slăbuță, temătoare și neajutorată, mare adoratoare fiind a mirificului landșaft al Munților Violeți, călcă neatentă în gol: astfel, pe neașteptate, se trezi culcată în iarba verde. Rușinată de episodul pe care îl provocase, fără de voia ei, începu să scâncească, râvnind compătimirea generală. Soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]