6,250 matches
-
garantez că-i un om de bine. și știi ce mi-a zis polițistul ăla, animalul ăla de frisian care tocmai a sosit de la Jakarta ca să conducă vânătoarea de vrăjitoare? Mi-a zis că, dacă-i mai iau apărarea unui neamț, o să mă trateze ca pe un simpatizant nazist și trădător. Însă asta n-a fost nimic. Karl nu ridicase vocea, Însă ea a văzut că Își strângea pumnii; totuși, a continuat. Mai erau cu noi la masă Încă doi olandezi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nevoie să fie mângâiată și ajutată, pentru că știa că s-ar putea să nu mai simtă niciodată mâinile acelea peste ale ei. Nu știu. Dar e cu siguranță ceva de făcut. Oare ai idee de ce-i arestează acum pe toți nemții, ba chiar și pe unul ca Walter, un artist cu totul inofensiv? Acum trei săptămâni s-a petrecut ceva teribil În Germania. Trebuie c-ai auzit și tu. Într-o singură noapte, mii de sinagogi și de magazine de-ale
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
dimineață cu lapte, asfaltul curat de plastilină îndreptat cu cuțitul și ochii de pisică pe margine tot timpul, noaptea, din mașină, nu ești singur, și soțul care mă plăcea și mă cerceta tot timpul din albastrul ochilor lui deschis de neamț, o scânteie ghidușă de băiețel avea, deși 60, și băiatul ei, nepermis de frumos și timid și retras și era de ajuns să fie îndrăzneț ca să te surprindă, când cânta el la chitară, și când am ajuns în Barcelona și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
vede, lipsesc cu desăvârșire din visele lui Petru. De ce? Tocmai eu, grefierul lui. 4. „Vis la mare, la Venus. O cafenea pe faleză. Câteva mese albe sub umbrele de soare colorate. Domnul Leu plimba ibricul de alamă În nisipul Încins. Nemții de la Saturn așteptau cuminți să primească ceștile de porțelan alb În care domnul Leu avea grijă să pună mai Întâi o linguriță de caimac. Domnul Leu purta o cămașă bleu cu mâneci scurte și un papion roșu cu buline albe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
grijă să pună mai Întâi o linguriță de caimac. Domnul Leu purta o cămașă bleu cu mâneci scurte și un papion roșu cu buline albe. Un cuplu tânăr s-a așezat la masa lui Petru. Și-au zâmbit Întruna Încurcați. Nemții au plecat râzând, ținându-se de mână, iar Petru s-a trezit cu un gust de alge pe limbă. A hotărât să Învețe germana.” 5. „Amiază de vară. Merele cădeau În grădini sub greutatea luminii. Drumul pustiu. Cotcodăcitul unei găini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a avut parte de o educație muzicală aleasă, dar și de Înrolare În armată la 20 de ani. Decorat de mai multe ori - când s-au Întâlnit, Iuri purta uniforma militară brodată cu medalii de război - a căzut prizonier la nemți. După război, acuzat de trădare pentru că s-a lăsat În mânile dușmanului, Iuri și sute de mii de alți ruși au fost trimiși de Stalin, după o judecată sumară, la Vorkuta, În lagăr, unde a rămas până prin '56. Iuri trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
galben. Era frumoasé față aceea și era serioasé. Șasa se gîndea cel mai mult la ea si parcé nu-i venea sé creadé cé ea a murit. CÎnd se uită la ea, lui Șasa i se fécea foarte ciudé pe nemți. De ce au omorît-o, dacé ea era frumoasé și avea pérul galben? Dar Șasa s-a mai gîndit cé a trecut foarte mult timp de-atunci și, chiar dacé nu ar fi omorît-o nemții, ea ar fi fost bétrîné acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Șasa i se fécea foarte ciudé pe nemți. De ce au omorît-o, dacé ea era frumoasé și avea pérul galben? Dar Șasa s-a mai gîndit cé a trecut foarte mult timp de-atunci și, chiar dacé nu ar fi omorît-o nemții, ea ar fi fost bétrîné acum și n-ar fi avut pérul galben, ci alb și-ar fi avut și mîinile zbîrcite că la babă Hania. Lui Șasa nu-i plécea acest gînd. 5 Tata téia porcul. Șasa a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mare și sé stea În pușcérie, ca sé poaté și el sé scrie urît. Mai bine nu era școală asta, gîndea Șasa, mai bine era rézboi și avea sé se ducé În pédure sé se facé partizan și sé omoare nemții, ca Pavca Morozov, cé acela nu umblă la școalé. Era dupé casé o bîrné lungé de tei. Lungé și dreapté și rotundé, dar tot nu era așa de lungé că de la el de acasé pîné la iaz. Tata o péstra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dédea un fel de putere și de bucurie. Dar de atîția ani venea primévara, Însé că În ziua această n-a fost nici una. Simțea cé poate sé saré În iaz și sé Înoate Îmbrécat. Putea sé se baté cu un neamț și sé rabde ace sub unghii. Din livadă de pruni și de sus din pédure i se pérea cé aude partizani și tancuri care bîrnîie. În lanul cu sfeclé erau multe mine și bombe, si pe drumul pe unde mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se temea sé calce. Nu-i era fricé de nimic. Dacé ar fi venit partizanii, i-ar fi dat și lui un automat și l-ar fi fécut partizan, și l-ar fi luat cu ei În péduri sé omoare nemții. CÎnd nemții ar fi trecut pe-acolo, el s-ar fi suit Într-un copac și le-ar fi dat cu o piatré mare În cap. Ar fi legat piatră cu o ațé și ar fi tras-o Înapoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé calce. Nu-i era fricé de nimic. Dacé ar fi venit partizanii, i-ar fi dat și lui un automat și l-ar fi fécut partizan, și l-ar fi luat cu ei În péduri sé omoare nemții. CÎnd nemții ar fi trecut pe-acolo, el s-ar fi suit Într-un copac și le-ar fi dat cu o piatré mare În cap. Ar fi legat piatră cu o ațé și ar fi tras-o Înapoi la el, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
suit Într-un copac și le-ar fi dat cu o piatré mare În cap. Ar fi legat piatră cu o ațé și ar fi tras-o Înapoi la el, pe urmé ar fi aruncat-o În cap la alt neamț, ca sé nu ia cu el un sac de pietre. Dupé aceea le-ar fi luat automatele și tancurile. S-ar fi suit În tanc și s-ar fi dus sé-i cheme pe ceilalti partizani. Le-ar fi dat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aceea le-ar fi luat automatele și tancurile. S-ar fi suit În tanc și s-ar fi dus sé-i cheme pe ceilalti partizani. Le-ar fi dat și lor automate și tancuri, si pe urmé ar fi omorît toți nemții. - Ridicé-te! - Sé-l descélțém și sé-l dezbrécém! - Mergi Înainte, partizanule! - Stropește-l cu apé rece, dacé nu vrea sé spuné! - Sé-l ardem cu fierul roșu! - Nu vrea sé spuné nimic! - Nu se teme de Hitler!? - Duceți-l desculț pe zépadé și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cum a fost la rézboi, ia spune-ne matale, moș Costea, spunea Nadejda Petrovna. - E-e, la rézboi o fost greu, spunea moș Costea. Pi noi ne-o dus, vtoroi Ucrainskii front, si merjim În atac din urmă țancurilor. Ș-atunși nemții s-o spériet și o fujit. ȚIn minți ci era unu’ Alexandr, Șasa Îi spunem noi, din Belorusia. E-he, apu’ aista cînd It puné mîna pe-o granaté și cînd ț-o azvîrle! Tare mai azvîrle bine cu granata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
he, apu’ aista cînd It puné mîna pe-o granaté și cînd ț-o azvîrle! Tare mai azvîrle bine cu granata Șasa aista... Da’ o murit. N-o ajuns sé vadé Berlinu’. - Da, iaca, spune, Constantin Demianovici, cum Îi ardeau nemții pe oameni și pe copii, și Îi udau cu apé Înghețaté iarnă prin omét? - Ehe, dragi copii, ăsta tare strașnic o fost. Nemții Is mai réi decît diavolu. Ei Îi scoteau pe copii afaré În omét și Îi udau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Da’ o murit. N-o ajuns sé vadé Berlinu’. - Da, iaca, spune, Constantin Demianovici, cum Îi ardeau nemții pe oameni și pe copii, și Îi udau cu apé Înghețaté iarnă prin omét? - Ehe, dragi copii, ăsta tare strașnic o fost. Nemții Is mai réi decît diavolu. Ei Îi scoteau pe copii afaré În omét și Îi udau cu apé réși că sé spuné unde-i divizia. Da ei tot una nu spuneu. Erau partizani. Mici, da tare mari partizani! De-amu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
unde-i divizia. Da ei tot una nu spuneu. Erau partizani. Mici, da tare mari partizani! De-amu, copii, voi știți povestirea cu Malciș Plohiș și cu Malciș Chibalciș. Cé Malciș Chibalciș era bun și n-a spus nicé la nemți cînd l-au chinuit. Dar Malciș Plohiș o spus tét, pentru cé i-au dat un poloboc cu dulceațé și niște coșniți cu picene. Și el mînca dulceațé din poloboc cu picene și s-o dat cu nemții. Da iaca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nicé la nemți cînd l-au chinuit. Dar Malciș Plohiș o spus tét, pentru cé i-au dat un poloboc cu dulceațé și niște coșniți cu picene. Și el mînca dulceațé din poloboc cu picene și s-o dat cu nemții. Da iaca Malciș Chibalciș nu s-o lésat pîn la urmé! Cu téti cé pe dînsu l-o omorît. El nu s-o temut. Apu, dupé ce-i spînzura pe-aiștia care nu spuneu, apu și le pune cîte-o natpisi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
grédiné. - BÎrie Vladimir Ilici. Ziua de 12 aprilie pentru mine este o zi sfînté, poate că și cea de 9 mai. Pentru cé-n zilele acestea Țară noastré a biruit de doué ori. O daté atunci cînd i-a bétut pe nemți și pentru asta zic cé ziua de 9 mai e sfînté pentru mine, și-o daté cînd a péșit În cosmos. Iar eu am stat În fața televizorului, Vladimir Ilici, si nu În grédiné. - De ce n-am face zi de paradé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Scrise repede cîteva exerciții În caiet și-l bégé În carte. Cîți despre ostașul necunoscut și se gîndi la o rublé mare de fier pe care era desenat un ostaș necunoscut, cu sabie În mîné, care ținea o fetițé de neamț În brațe pe care a salvat-o dintr-o casé care ardea. Pe urmé i se fécu foarte ciudé pe nemți și se gîndi cum ar fi cel mai bine sé-i omoare. Mai Întîi merse cu tancul peste ei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mare de fier pe care era desenat un ostaș necunoscut, cu sabie În mîné, care ținea o fetițé de neamț În brațe pe care a salvat-o dintr-o casé care ardea. Pe urmé i se fécu foarte ciudé pe nemți și se gîndi cum ar fi cel mai bine sé-i omoare. Mai Întîi merse cu tancul peste ei și-i strînse lîngé un perete mare de piatré, dupé ce nemții au fugit și au ajuns la perete. Un neamț s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care ardea. Pe urmé i se fécu foarte ciudé pe nemți și se gîndi cum ar fi cel mai bine sé-i omoare. Mai Întîi merse cu tancul peste ei și-i strînse lîngé un perete mare de piatré, dupé ce nemții au fugit și au ajuns la perete. Un neamț s-a Împiedicat și a cézut sub senile și Șasa s-a Învîrtit cu tancul că sé-l facé chifleac. Pe urmé, pe niște nemți i-a dezbrécat cu pielea și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe nemți și se gîndi cum ar fi cel mai bine sé-i omoare. Mai Întîi merse cu tancul peste ei și-i strînse lîngé un perete mare de piatré, dupé ce nemții au fugit și au ajuns la perete. Un neamț s-a Împiedicat și a cézut sub senile și Șasa s-a Învîrtit cu tancul că sé-l facé chifleac. Pe urmé, pe niște nemți i-a dezbrécat cu pielea și i-a spînzurat cu capul În jos de sîrmele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un perete mare de piatré, dupé ce nemții au fugit și au ajuns la perete. Un neamț s-a Împiedicat și a cézut sub senile și Șasa s-a Învîrtit cu tancul că sé-l facé chifleac. Pe urmé, pe niște nemți i-a dezbrécat cu pielea și i-a spînzurat cu capul În jos de sîrmele de la stîlpi, ca sé-i curenteze. Se ridicé și se duse la oglindé și, ca și cum ar fi avut un automat În mîné, lovi un neamț În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]