794 matches
-
vântul. Mi-e foarte proaspătă în minte imaginea lui cum mergea de dimineață printre oameni cu o pâine în mână lovind femei, bărbați de-a valma și cerându-și precipitat scuze. Cu gesturi largi, ocazie cu care mai altoia alți neatenți. Ridicând mâinile cu nevinovăție și plesnind cetățenii insuficient de vigilenți. Rupând cu dinții din pâinea aia prin marea de oameni, ocazie cu care avem toată îndreptățirea să spunem că părea că le-ar mânca semințe în cap. Mă remarcă: - Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
un zâmbet cu o licărire de omenie în el. Vlad se înfățișa periodic la chemarea lui Cameniță, scria disciplinat declarațiile, dar Cameniță nu mai avea ferocitatea, înverșunarea de odinioară; acum părea cu gândul în altă parte, adeseori era plictisit și neatent. De fiecare dată își lua la revedere de la Vlad bătându-l pe umăr, prietenește, cu palma aceea a sa imensă, grea, ca o labă de elefant și apoi râdea cu acel râs al său, un soi de hohot ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
declară la Londra, în Camera Lorzilor: „Debarcarea în Anguilla este un episod care ar putea fi scris în parte de Graham Greene, în parte de Lewis Carrol...” 20: În anumite puncte ale banchizei se mai găsesc câte două-trei țări care, neatente la pacea generală a lumii, se mai urăsc de moarte și nu vor cu nici un chip să se așeze la masa tratativelor, așa cum o fac toți cei care se respectă. Le despart nimicuri - câte un deșert, câte un canal, câte
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
apoi, în sfârșit, ne-am întors în cazarmă. Ceilalți au fost lăsați la vatră, dar eu am mai rămas o zi. În ,,ciclu doi” fusesem o vreme ,,veselar” , adică mă ocupam cu distribuirea tacâmurilor în sala de mese; naiv și neatent cum eram, am fost furat și am predat cu lipsă în gestiune. Un șmecher din perimetru mi-a propus atunci ca în schimbul unei sume de bani să-mi facă rost de tacâmuri, dar n-am acceptat. Când a venit ziua
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
înlocuind orele acestei profesoare la clasa noastră cu profesorul de fizică Petru Grozav. Până atunci însă eu mai încasam câte una, datorită reclamației făcute, mai rar, totuși am trecut clasa cu media cinci la matematică. La începerea școlii, eram mai neatent ca până acum și îi deranjam și pe ceilalți colegi, deoarece eu cunoșteam de multe ori cu mult timp înainte lecția care se preda la ore. Și din acest motiv, eram considerat elev cu probleme și primeam note mici. Așa
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
căutate tocmai pentru că nu sunt deloc căutate ! și a simțurilor. Cele trei personaje principale participă la o badinerie a cărei miză este enormă (există ceva mai important decât dragostea ? !), ca și cum n-ar ști despre ce este vorba și fermecător de neatenți la miza/mizele politico-poltroniste din jur Și, chiar dacă finalul îl aruncă pe fiecare în parte pe un drum ce poate însemna și o eliberare, amintirea intrigii persistă, fie și numai pentru că regizorul a avut inspirația de a lăsa porțiuni din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
bulibășeala șoferilor de taxi bucureșteni este reală sau jucată. Dacă ești provincial, ești o victimă sigură : taximetriștii te duc pe rutele cele mai ocolitoare cu putință, pretextând însăși bulibășeala (reală) a traficului din Capitală Iar dacă ești bucureștean get-beget, dar neatent la rută, poți păți același lucru ; în orice caz, nici unul dintre șoferi nu oprește aparatul de taxat atunci când, din vina lui, te ocolește de te amețește ! Nu o face nici șoferul nostru, desigur. Din fericire, din clipa în care o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
rău.“ Știi că a fost întotdeauna socotit cam zăpăcit, dar de cu rând, tocmai ca să se încline balanța, s-a spus că e rivalul tatălui tău, ca inteligență. II A scornit noi teorii literare despre Renaștere; eram tristă, enervată, ascultam neatent, dar, de fapt, dulcea mea dragă, el avea dreptate. Acum pentru mine nu mai contează decât corespondența; bag de seamă că, de câteva zile încoace, cărțile tale poștale nu mai împodobesc sugativa verde de pe birou. Dar cât timp vom avea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Nu existau organe pentru asta? Iată propunerea de modificare care-l scotea pe tov. partid din tot rahatul: „Nu-i de ajuns... că de patru ani așteptăm transpunerea În viață a promisiunilor? (subl. În orig.)”. Sic! “Repararea” greșelilor comise de neatenții ziariști de la proaspătul cotidian local „Vremea nouă”, continuase cu cerbicie și acribie pe tot parcursul anului 1968. Astfel, Împuternicitul (cenzorul) Ion D. Zamfirescu trimisese la București o „observație” cu privire la știrea numită „Soli ai județului nostru la Festivalul Mondial
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noi hiba. b.s. Greșeală gravă dar cu substrat În „Nota de sesizări” nr.12/26 septembrie 1068, am găsit o corecție, de altfel pertinentă, semnalată de proaspătul tovarăș cenzor Ion Halibei. În numărul 159/24 august 1968, un redactor neatent a confundat coada cinstitei vaci cu ștampila tovului prezident de sfat popular scriind În articolul „Sărbătorirea zilei de 23 august În capitală” o trăsnaie mai mare chiar decât Palatul administrativ unde-și avea sediul atât ziarul „Vremea nouă” cât și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
omiteri, greșeli În activitatea de lectură”, fiind un acribios roșu prin excelență, zicem noi. Din cele „...500 de intervenții” pe care le-a Înregistrat pe parcursul Întregului an În ziarul „Vremea nouă”, Necula a enumerat principalele greșeli la care se dedaseră neatenții jurnaliști, printre care „Volumul de construcții-montaj pe județ; cifrele de plan pentru comerț exterior pe Întreprinderi; amplasarea releelor de televiziune” și multe altele. Nu uitase nici de intervențiile decisive asupra unor lucrări literare ce urmau a apărea În revistele „Zorile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la cei apropiați mie de aici, din România. O întâmplare banală. Într-o dimineață de 27 februarie 1996. Mergeam spre poșta locală, aveam o lungă și duioasă scrisoare pentru fiica mea spre a o expedia, mergeam bine dispus, poate puțin neatent. La Podul Verde de peste... fluviul nostru Cacaina, traversez și când ajung la trotuarul din partea opusă, pe gheața de lângă trotuar mă dezechilibrez urmând să cad cu șoldul drept pe bordura trotuarului. Instinctiv intuiesc pericolul, mă sprijin pe brațul drept în cădere
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
seara târziu, i-am așteptat pe actori să le mulțumesc pentru experiența cu totul nouă pentru mine și m-au invitat la un restaurant pe Second Avenue. La o masă lungă și gălăgioasă, familiară și asemănătoare cu gălăgia simpatică și neatentă a actorilor Întruniți la chef oriunde În lume, la dreapta mea s-a așezat Lamar, un cântăreț de culoare impresionant și ca voce și ca alură, iar la stânga s-a plantat Erica, o dansatoare albă cu multă personalitate. Amândoi Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a unui lac de munte. Pentru asta e nevoie de un antrenament de lungă durată. Dacă arunci o piatră În lac, se formează inerent cercuri În apă. Această imagine corespunde În actor agitației stârnite când intervine emoția. Dacă el e neatent și lasă ca aceste cercuri ușoare să se intensifice și să devină valuri, va fi pe nesimțite Înghițit de ele. Reacția emotivă crește În valuri, devine stăpână pe situație, cel de pe scenă devine sclavul ei. Dacă această reacție, atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
care m-au impresionat mai mult din câte am auzit de la ea... (Se potrivește, în acest caz, proverbul: „a găsi un ac în carul cu fân” - al memoriei; și iată că, până la urmă, l-am găsit!) Un copil neastâmpărat și neatent a înghițit un ac (de cusut), care „s-a plimbat” apoi nestingherit, luni de zile, prin trupul lui, înțepându-l ba într-un loc, ba în altul. Nimeni nu putea să facă nimic să-l ajute, într-un fel sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
tirania ei. În realitate, geniul se face remarcat doar ca o concesie (căci în fond nu ține să fie remarcat) și se caracterizează printr-un fel de absolutizare a nuanțelor și un haz ușor de trecut cu vederea de către cei neatenți ” (p. 46). Hazul difuz al operei de geniu e anevoie discernabil, prezența lui freatică - dedesubtul tragicului, tensiunilor, fatalităților - fiind acoperită de prestigiul clișeelor culturale (vreau să spun : și al clișeelor juste) ; perceperea lui e testul ultim al inteligenței, care, traversând
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Nu-mi plăceau colegii. Aveam o experiență care lor le lipsea, un univers interior special, încât am devenit un copil care simțea că nu se poate încadra în ambianța școlară. Orgolios, mă închideam în mine. Lecțiile nu mă atrăgeau, visam, neatent, cu ochii pe pereți și aș fi devenit un elev slab dacă nu ar fi intervenit cartea. Învățasem să citesc fără a băga de seamă cum, urmărind fiecare număr din "Universul copiilor", revista, excelentă, cu povestiri din viața cotidiană și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
întâmplat cu cireșele zemoase și parfumate? Încearcă să se scoale. O durere ascuțită îl cutremură și-și amintește. Două boabe de lacrimi ii izvorăsc din ochi. Mama îl alintă și-i spune ce s-a întâmplat. Pe când traversa în fugă, neatent, prin loc nepermis, cu gândul la cireșul bunicii, un camion l-a accidentat. A fost norocos, deoarece s-a ales doar cu un picior rupt și cu câteva leziuni ușoare. Va trebui să stea în ghips un timp, dar timpul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
este privit în oglindă, sinucigașul punându-și capăt vieții ca și cum deja viața sa a ajuns la final, epuizându-și toate resursele, ca și cum deja individualitatea lui nu mai este, actul sinuciderii doar confirmând o asemenea realitate implacabilă. Astfel, după ce este profund neatent în ce privește ideea complexă a lumii și a trăirii întru lume, respingând axiomatica acesteia, sinucigașul își manifestă aceeași radicală neatenție în raport cu ființa sa individuală și o devalorizează. Aici, moartea ca act absolut înghite, asimilează decompozabil orice atenție și importanță acordată vieții
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
spirituale ale omului, poate că și eu voi fi izbit de nenorocirile inaugurate prin sunetul celor șapte trâmbițe, ne-auzite nici de mine. Surd și orb față de furtunile divine ce vor sta să înceapă, voi fi și eu un insensibil neatent la mersul pedepsitor al zeilor pe deasupra lumii, mers ce va zdrobi, întru final, mundaneitatea și, odată cu ea, proiecția mea în complexitățile sale, așezându-mă în spasmul mirării și cutremurării asfixiante atunci când cea de-a opta trâmbiță va răsuna. Un alt
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
starea periculoasă ce amenință chiar de la primele Începuturi. La Început, persoanele Încărcate dorsal au spiritul foarte excitat și oarecare neliniște se accentuează; copii sunt precoce, fără ca mai târziu să Îndeplinească speranțele ce se pun În ei; ei sunt de obicei neatenți și distrați. Medicul nu găsește Însă nimic bolnăvicios la aceștia. Despre adulți care În cele din urmă simt nervozitatea lor, se spune că Își Închipuie numai boala. Adesea ei sunt judecați ca model de sănătate din pricina corpului lor umflat și
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
întregii prese românești (el mințea că Primăria Botoșanilor i-ar fi tăiat pensia de 120 lei lunar lui Eminescu, și cerea să se revină asupra deciziei). În 1887 Eminescu n-a publicat nimic în presă. Asta, dacă nu cumva Hanrieta, neatentă la cuvinte și gramatică ca de obicei, se referă la doctorul Isac și intenția lui de a publica studiul promis despre Eminescu. De ce s-a înfuriat doctorul Isac, iarăși nu se înțelege și, mai ales, pe cine are să compromită minciuna
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1889. Era necesară o analiză mai atentă a hârtiei (care este semitransparentă, un fel de „calc” din zilele noastre, oricum, improprie secolului al XIXlea) și a scriiturii (care nu este așa de veche cum afirmă editorul). În plus, editorul este neatent și în acest raport se face afirmația: „Este cu totul de domeniul fanteziei mărturia lui Dumnitru Cosmănescu, frizerul poetului, că Eminescu a fost izbit în cap cu o cărămidă și că peste o jumătate de oră de la această întâmplare poetul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
voastră tată, când a fost pe la mine la București în August anul trecut, mi-a spus că tot capitalul său mobil era de 18.000 franci. Care este partea, care îi revine acum lui Mihail, după moartea tatălui său?” Mai neatent cu această epistolă, autorul se miră doar că n-a fost și ea copiată în jurnalul lui Maiorescu, iarăși se miră cum de a ajuns până la noi, consideră că relațiile exacte asupra averii căminarului puteau fi obținute de la Matei sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
obișnuite în asemenea ocazii. înlemniserăm cu toții, mai ales la vederea figurii crispate a iubitului nostru secretar general și președinte al republicii. Printre plecăciunile și bâlbâielile marilor dregători prezenți, Ceaușescu trecea nervos, cu buzele mai subțiate și învinețite de furie, complet neatent la ce i se spunea la fiecare stand. După câteva minute, ca fugărite de demoni, intrară prin poarta principală mașinile cu cei din suita președintelui, oprind brusc, una după alta, la vederea mașinii ce le-o luase înainte și dispăruse
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]