2,581 matches
-
sămânța cea din urmă să cresc pom în livada ta. Poate era doar o reflectare, sau poate, era chiar așa, ce mai conteaz-o depărtare ce printre pomi, se impunea. Și-am prins din cer tot zborul din sămânța de măr neatinsă ce se unea mereu cu dorul în dimineața necuprinsă. Văd că nu ai timp de mine, ... Citește mai mult Am invocat ploaia...Căzuse peste noi, o realitatestrâmbăși visul nu se mai putea plia ...am adunat sămânțacea din urmăsă cresc pom
ECATERINA ŞERBAN [Corola-blog/BlogPost/362688_a_364017]
-
părea mai tristă decât ar fi fost în realitate. Cu toate acestea, băiețelul părea hotărât să nu se oprească. Picioarele i se mișcau la fel de îndărătnic, ca la început. Oboseala femeii începu să i se instaleze în mușchii imobilizați ai gambelor neatinse de soare. - Costel, fie-ți milă de mine!, îl imploră ea, cu o voce stinsă. - Mi-a fost până acum. De-acum, gata! Ieși! - Dar nu pot să ies dragă! Dacă nu pot, nu pot și gata!, țipă ea brusc
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DOR DE STRĂBUNI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine dac străbun Ce pe coloană viu neatins Ca-nvingător și ca învins Tu ai rămas măreț tribun! Mi-e dor de țara ta, de dor, De marii ei conducători Ce ne-au făcut nemuritori, Azi îs plasați pe-un coridor... Mi-e dor de avuții furate Și
DOR DE STRĂBUNI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370266_a_371595]
-
1, cap. 8. Ajungând împărat, generalul Constanțiu, rămâne același om moral, așa cum ni-l prezintă și istoricul bisericesc Eusebiu: „s-a arătat a fi foarte îndurător neluând parte la lupta împotriva noastră (a creștinilor), ci ne-a păzit nevătămați și neatinși, pe ai săi cetățeni evlavioși față de Dumnezeu, și nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun al rău nu a făcut împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
a-i înrobi în neștiință pe cei mulți și săraci, cum erau luate măsuri de excludere a tradițiilor și a obiceiurilor vechi bazate pe doctrina religioasă, în anii ’50, când era ea în gimnaziu, privise religia ca pe ceva de neatins, de nepriceput. Fusese formată să nu pretindă explicații atunci când nu le primea. Însemna că ele ar fi fost prea adânci pentru ea. Altfel, ambii părinți se străduiau să-i deschidă ochii asupra adevărurilor și frumuseților vieții. Dar despre religie nu
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
și exemplul principal îl dă Angela Gheorghiu. Părerea mea este că talentul românesc se afișează în această perioadă cu voci de mare calitate. Ați cunoscut mari celebrități din operă, care pentru noi sunt columne ce tind spre eternitatea valorilor universale, neatinsă cu privirea fără să înlemnim de emoție. Ce vă amintiți despre Sergiu Celibidache, Toscanini, Herbert von Karajan...? Celibidache era preocupat să își îmbunătățească propria imagine, trăia și simțea degajat tot ce exista în jurul său, avea umbre mari de aroganță și
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor despletite mă doare, Mă apasă nori negri, nu-i soare. Mi-e dor de flori în roua scăldate, De o privire caldă, de bunătate. Mă-mbrățișeze un înger ca-n vise, Înalțe-mă spre bolti neatinse. Pe umărul cerului aș plânge o clipă, Aș vrea să-mi împrumute o aripă. Să înfloresc sub zâmbetul fugar, Lumina să primesc în dar. O șoaptă tainica mă-mbete, Apa vie vreau, mi-e sete. Celeste crește îmi fac drumuri
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
înaintașii noștri plecau, fiecare după trebuințele și nevoile lor, cu carul pe roți din obadă și tras de boi, cu sania trasă tot de boi în ierni viforoase, iar când ajungeau cu greu acasă, mulțumeau lui Dumnezeu că au scăpat neatinși de foamea și furia lupilor, care umblau în haite pe dealurile comunei, atacându-le animalele. Mai vedem fântâna cu cumpănă, ce le potolea setea în veri arzătoare, așezată-n răscruce de drumuri și despre care s-au creat multe legende
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și, mai mult, să demonstreze că se poate. Iată cum ceea ce, cu ani în urmă, la primele vizite în Occident, pentru învățătorul de numai 23 de ani, care preluase conducerea Centrului Cultural al comunei, era doar un vis îndepărtat, de neatins, astăzi, pentru același om, Primarul Temistocle Diaconu, dar și pentru cei pe care-i îndrumă, cu grijă, construindu-le destine, este o stare reală de normalitate. Există o multitudine de proiecte realizate, zi de zi, prin forțe proprii, prin atragere
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
și sfârșit repetându-se până la vârful sandalelor cărora timpul le mai adaugă câte o bridă numai călcâiul îl lasă liber încercărilor arcași cu milă El îmi aruncă merele coapte mă întreb de ce în pumnii de copil ajung mereu crude mereu neatinse de patima jocului celui care atinge maturitatea pe un prag de fugă mereu de fugă Anne Marie Bejliu, 25 iunie 2015 Referință Bibliografică: mere coapte necoapte / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1637, Anul V, 25 iunie
MERE COAPTE NECOAPTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352951_a_354280]
-
atât de periculos pentru păstrarea ființei naționale, care a dat naștere și a denaturat în atitudini și în formule tip ,,avem o țară de c.” etc în sânul celor ce nu sunt interesați de perenitatea acestui neam, Eminescu rămâne de neatins, pentru că el este adânc, foarte adânc înrădăcinat în sufletul nostru, al majorității românilor, oriunde s-ar afla ei pe această planetă, pentru că sufletul nostru este chiar el. Datoria noastră e să-l citim, să-l recitim, să-i memorăm și
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
unei veri târzii. Era interpretabilă atitudinea sa pentru cei care adăpau vacile la fântânița cu lipitori. Se ascunse în interiorul protector al salciei. Îl îmbrățișa cu blândețe, se hrănea cu mâhnirea lui și îi reproducea chicotelile unor copii în vârful de neatins.Și-o imagina mireasă alături de altul.” (Iască și cangrenă) Proza scurtă de față este una, în mare parte, de ficțiune în care realul tinde spre abstractizare și semnificație, mai puțin spre acțiune și creionare de personaje. Cărțile lui Sorin Coadă
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
ceasul uitării C-ai bâjbâit pe căi pustii. Și-odată clipa așteptată De-ți bate-ușor la ușa ta Deschide-i grabnic și socoată Un Dar Divin... Și-o mică Stea Ce-ți luminează pașii vieții Spre-un țărm de mare neatins Iar Elixirul Tinereții Să-l sorbi cu sete. Neânvins Să-ți fie Sufletul de Evă De dinainte de Păcat, Iar timpul, statornică sevă De alte Suflete ce-au stat Etern, cu lacăte și cheie Și-un gardian ce te-a vândut
SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354301_a_355630]
-
Privește și povestește lumii întregi Despre războaiele invizibile Despre săbiile de aer Și cuvintele înjunghiate de cuvinte Despre cercurile doncentrice În jurul punctului care ești Cercuri ce se depărtează, se apropie Și-ți aduc miresme de sunete Și culori dau cuvitelor neatinse Ca un flux și reflux Ce acoperă și descoperă desnadejdea țărmului Ce ascund întrebări Și semne pun împlinirilor trecătoare Ce dezgolesc cuvântul magic- răspunsul Și-l acoperă fulgerător cu nepătrunsul. (poem aflat în vol Ferestrele somnului) Octavian D. Curpaș Phoenix
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
de sacrificiu care pretind cetățenilor cu venituri mizere (pensionari, profesori, șomeri, lehuze) sau IMM-iști să plătească împrumutul de la FMI? Banii nu au ajuns la ei, ci la clientela politică și la aleșii națiunii, ale căror venituri și privilegii sunt neatinse. Deciziile politice demente din perioada 1990 - 2012, denotă impotenta politică și ignoranța clasei politice. Populația suporta consecințele sau iese în stradă. Grevele, protestele de stradă și moțiunile de cenzură conduc la scăderea rating-ului de țară, deprecierea leului și la
GENOCIDUL ROMÂNESC ŞI SUICIDUL EUROPEI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354335_a_355664]
-
ne aflăm în ultima lună de toamnă curtea bisericii captivează printr-o cromatică diversă, prin lupta care se dă între viață și moarte, prin persistența vieții în natură într-o toamnă târzie. În toată curtea iarba este de culoare verde neatinsă de suflul aspru al toamnei. De-a lungul aleilor sunt straturi de flori, mai ales tufănele și crizanteme, unele uscate, altele cu flori încă vii, în nuanțe de alb, galben, roșcat, mov, tufe de mâna Maicii Domnului sunt încă verzi
TOAMNĂ LA MÂNĂSTIREA CRASNA, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354462_a_355791]
-
Orizont > Reportaj > : MIHAI COJOCARU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Oricât ar fi la indemâna unui „împletitor de vorbe”, cum ar spune Ilie Micolov, arta persuasiunii urcate la gradul culmii neatinse decât de maeștri, descrierea cea mai adevărată și cuprinzătoare a pensiunii „Popas Alpin”, înconjurate de peisajul munților Sinaiei, solemni ca niște mitropoliți sub porți de văzduh cutreierat de vulturi, o desăvârșește numai și numai priveliștile înseși, vorbitoare prin chipul lor
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
ea poetul se dă pe sine jertfă: “Eu strig ca-ntr-un colind străin de casta voastră:/Luați-mi inima cu tot ce-am adunat în ea!” (Lăsați părinții, p. 113) O sinteză a sufletului românesc care și-a păstrat neatinsă esența, indiferent de locurile geografice și de mediile spirituale în care a fost nevoit să trăiască, o găsim în mărturisirile Milenei Munteanu: “Bănuiesc că fiecare din noi a pus o ancoră undeva, fiecare are un loc esențial, de reper, un
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
asupra efemerului și perisabilului: Poezia: Adorabila Fiară / Colții năuntru, doar ochii-nafară / Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă / Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere / Trăznete, curcubee și lanuri singuratece / Cireșii în floare, muguri în devenire / Zăpezi neninse și ape neatinse / Sunete neauzite, nerostite, nenăscute / Plimbări cu picioarele goale prin roua dimineții / când cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul doi”) Poeta încearcă să-și alunge singurătățile, durerile și spaimele cu un „Descântec de vremuri”, stranie alăturare de interogații
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
chiar dintre cei practicanți online, au marșat pe simplitatea genului oniric, revelatoriu, preferându-se alegorismul, epicizarea, metapoeticul, onirismul ludic suprarealist. Sorin Micuțiu scrie din lumea sa imaginară dar necreată artificial, intubată, ci din sinele său curat, cel neexpus realității, cel neatins de mediul crizat și denaturat, sinele său purificat prin poezie. “joc origami cu visele în anticamera inimii îngădui iubirii să cadă pe gânduri pe șevaletul de șoapte” (Totul pare efemer) O definiție a onirismului spune: “Ținta imaginarului oniric - mărturisită, deci
VISUL CONTINUĂ... de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354006_a_355335]
-
ei tăia orizontul înghețat. Am strâns bagajele în mâini și cu ochi temători, căutam vagonul meu, de parcă s-ar fi pierdut undeva pe drum. *** Copacii înghețați până la ultimul vârf păreau mai frumoși decât orice primăvară cunoscută. Mergeam grăbit pe zăpada neatinsă, imi plăcea să las urma pașilor mei în acele locuri chiar și pentru un moment. Sunetul omătului strivit sub talpa grea a ghetelor mă liniștea, imi oferea siguranță. Cu fesul strâns pe urechi și privirea aplecată de viscol, înaintam bucuros
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
spre minunata pădure unde își aveau lucrătoarele mele lăcașul! Dar o mare supriză, de fapt dezamăgire, mă aștepta în pădurea cu mușuroi! Am găsit peștii întregi, exact în pozitia pe care i-am așezat. Erau mai uscati și miroseau îngrozitor. Neatinși însă de furnici! M-am așezat necăjit la rădăcina unui copac din apropiere și am cugetat pe îndelete. Până la urmă am găsit explicația. Furnicile mele bihorene nu cunoșteau carnea de pește și de aceea nu s-au atins de ea
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
atât e mai mare îngâmfarea. Esop - Poți ajunge în viață tot ce vrei, dacă ajuți suficient de mulți oameni să să obțină ce vor. Zig Ziglar - Doar cel ce crede în victorie poate învinge. Zig Ziglar - Nu există înălțime de neatins, ci numai aripi prea scurte. Giovanni Papini - În doi, nici un versant nu-i prea abrupt. Henrik Ibsen - Cuvintele bine gândite au rădăcina în tăcere. Richard Wurmbrand - Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta; de îndată ce l-ai
CITATE MEMORABILE (63) de ION UNTARU în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353177_a_354506]
-
sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...) Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...). Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul scrisului, mai închegat, mai
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]