1,116 matches
-
axiologic, chiar și notele pustiului, faptul că nu este prielnic viului. Deșertăciunea poate fi acceptată ca o nuanță a absurdului. „Goana după vănt” se referă la un efort de a capta ceea ce nu poate fi prins, e zadarnică, fără sens, nebunească. Dar care sunt totuși activitățile care pot umple de sens o existență, e drept conștientizată ca efemeră? Căutarea fericirii, fără îndoială. Unde să cauți însă fericirea? Nu în știință și înțelepciune, pare a conchide Solomon: „Căci unde este multă înțelepciune
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
membri. Dacă ideile sunt criticate, fluxul producerii ideilor se va reduce sau stopa deoarece oamenii vor înceta să mai producă idei noi. 2. "Descătușarea eului". Participanții vor fi încurajați să menționeze cele mai trăznite idei. Chiar dacă produc ilaritate, unele idei "nebunești" se pot dovedi utile în timp. 3. "Încurajarea producției de idei". Cu cât sunt mai multe idei, cu atât crește posibilitatea ca unele dintre ele să fie utilizabile. Moderatorul va încuraja fiecare participant în parte să producă cât mai multe
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
se vede; pe cealaltă parte, un lucrător neocupat, cu această deviză: Ce nu se vede. Sofismul pe care îl combat în această scriere este cu atât mai periculos, aplicat lucrărilor publice, deoarece servește la justificarea întreprinderilor și risipelor cele mai nebunești. Când o cale ferată sau un pod au o utilitate reală, este suficient să se invoce această utilitate. Dar dacă nu se poate, ce se face? S-a recurs la această mistificare: "Trebuie să procurăm locuri de muncă lucrătorilor". Acestea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ce devin veniturile lui Ariste. Să le luăm urma, totuși, și ne vom asigura că toate, până la ultima ofrandă, merg spre a pune la muncă lucrătorii, tot așa cum se întâmplă cu veniturile lui Mondor. Nu există decât această diferență: cheltuiala nebunească a lui Mondor este condamnată să descrească fără încetare și să întâlnească un termen necesar; cheltuiala înțeleaptă a lui Ariste va merge crescând din an în an. Și dacă lucrurile stau în acest fel, în mod cert interesul public se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
suprema fidelitate față de formă; nu văzul, ci atingerea îi dă corpului o certitudine de existență. Însă când această căutare a formei devine o obsesie ("caut forma în tot ce fac", spunea Brîncuși), când ea se transformă în "problema dificilă și nebunească de a cuprinde toate formele într-una singură"1, atunci voința de limitare își atinge limita și se răstoarnă în opusul ei. Vedem cum în sculptura lui Brâncuși forma conține în ea sâmburele propriei sale destrucții. Și îl conține în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ființă devenită debușeu al tehnicii și practicii. Toți aceștia au certat omenirea pentru locul unde a ajuns și au încercat să o repună pe un făgaș pierdut sau negăsit încă. Toți au ceva titanic, eroic, romantic, dar și utopic, quijotesc, nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării de dimineață îmi spune că este remarcabilă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pământeni, și așa peste două - trei zile au început și ei fiștecare a pune libadele de postav și giubele. Aceste văzând boierii pământeni, au început și ei a-și face; și așa în scurtă vreme s-au rădicat acea cheltuială nebunească a straielor, nezicând Domnul nimărui nimică; încă mulțămea Domnului că au făcut una ca aceasta, căci mulți rămăsese săraci, ales din cei ce erau însurați. Întreg era acest Domn la toate, plin la minte, învățat, știa toate trebile cum le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cei necăjiți de noroc iau mucul lumânărilor. Nebuniile alcătuiesc întocmirea cântecelor și vremea trage perdeua... Lumea vrea să se înșele - înșele-se dar. Deschiderea comediei începe din lacrămi și din suspinuri. În lucrarea cea dentîi se arată pricinele cele nebunești a oamenilor. Cei făr-de simțire bat în palme ca să arate a lor bucurie, cei înțelepți fluieră jocurile. Cel ce intră plătește la ușă un ban ce se numește osteneală și ia în locul lui un petec pecetluit ce însemnează neodihna cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1996) contribuie la o teritorializare mai puternică a delincvenței de proximitate, în cadrul căreia "violența în școală" poate fi considerată o formă hiperspecifică minorilor (Debarbieux, 2003). Această teritorializare nu doar că nu este resorbită, dar tinde să se accelereze o dată cu creșterea nebunească a pieței locuințelor din centrul orașelor mari și mijlocii ale Franței. Este foarte posibil ca această dificultate legată de piața urbană să radicalizeze procesul de "prăbușire a claselor mijlocii" pe care-l anunța nu demult Christian Bachman (Bachman și Leguennec
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
două niveluri de piața școlară. Pe de o parte, aceasta reflectă "piața urbană", chiar dacă nu-i atât de simplu și multe școli, cum a arătat recent Georges Felouzis (2005), știu să-i facă față acesteia din urmă într-o cursă nebunească pentru a se ocupă de un anumit cartier sau individ. Pe de altă parte, această piață școlară inegală este intensificată de o excluziune internă distructivă pentru copiii "noului proletariat urban multirasial" (Jazouli, 1992). În acest sens, școala este din ce în ce mai puțin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Constanța întruchipează onestitatea și religiozitatea, răbdătoarea Grizilda trece toate probele impuse de soțul ei. Perspectiva chauceriană este de fiecare dată surprinzătoare, deoarece naratorul nu părăsește 809 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 810 apud Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 811 „fapta nebunească pe care a săvârșit-o odată un marchiz și de pe urma căreia, în ciuda nebuniei lui, nu s-a ales decât cu bine” G. Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 501. 812 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 813 „istorisiri religioase” Ian Robinson, art.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Constanța întruchipează onestitatea și religiozitatea, răbdătoarea Grizilda trece toate probele impuse de soțul ei. Perspectiva chauceriană este de fiecare dată surprinzătoare, deoarece naratorul nu părăsește 809 Ibidem, p. 32. (trad. n.) 810 apud Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 811 „fapta nebunească pe care a săvârșit-o odată un marchiz și de pe urma căreia, în ciuda nebuniei lui, nu s-a ales decât cu bine” G. Boccaccio, Decameronul, vol. II, p. 501. 812 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 526. 813 „istorisiri religioase” Ian Robinson, art.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dezvolta, pe lângă o evidentă expresivitate, și o subtilă tehnică a autoapărării. O platoșă paradoxală, În care cuvintele se ascund Îndărătul altor cuvinte, iar imaginile se cheamă, peste obstacolul atât de fragil al timpului, al datei, unele pe altele. O cursă nebunească, iscată ca din senin, din Înseninarea involuntară a spiritului care se mărturisește Într-un confesional obscur, neștiut, ce-și construiește propria biserică pe măsură ce prinde el Însuși contur. Enigma jurnalului intim - dacă există vreuna - nu poate fi descifrată dacă nu vom
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care nu Îi mai spune nimic. „Mi-e imposibil să mă atașez vreunei femei, mi-e imposibil să mă abandonez ei. N-am găsit-o pe nici una suficient de frumoasă. Destul de frumoasă interior sau exterior. Am sacrificat totul unei idei nebunești despre frumusețe”. Un personaj demonic, așadar, un posedat, un damnat din familia marilor romantici. Nu lipsește din repertoriul său - ba chiar prisosește - terifianta problemă a morții. Anul 1940 Începe sub dublul semn al frustrării artistului și al spaimei individului prins
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cu o inexplicabilă disperare. Pierzându-și tatăl la numai opt ani, Sylvia Plath s-a construit pe sine sub greutatea modelului absent. Un model strivitor, pentru că tânăra hipersensibilă putea să pună În el totul: și ambițiile, și iluziile și deșertăciunea nebunească a propriilor proiecții mentale. Personalitatea mamei se topește, cu Încetul, În interstițiile unei indiferențe progresive, devenind, În cele din urmă, oglinda deformatoare, anti-modelul care trebuie distrus. Nimic n-o deprimă atât de tare ca pretenția celor apropiați de a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
forței spirituale, care își are sursa în legătura cu Dumnezeu. Marea taină pe care unii au înțeles-o în detenție este că omul nu e singur. Calmul și puterea de a-și accepta condiția în aceste lumi ale recluziunii par nebunești în ordinea rațiunii umane, dar tocmai rațiunea a fost izgonită din aceste lumi. Lumile recluziunii sunt lumi ale "încercării". Ca o probă extremă, recluziunea poate fi o șansă de renaștere spirituală sau un risc de degenerare, o spune Soljenițîn atât
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și pe cei morți. Atunci nu va mai fi nici un rege pe pământ, nici principe, care să poată scăpa de El și de ziua judecății sale“. 4. După ce a pronunțat aceste cuvinte, tribunul, de parcă pentru a-și domoli mânia sa nebunească, a poruncit să fie lovit pentru a doua oară. Preafericitul Theogenes sub agravarea loviturilor, cânta un imn lui Dumnezeu în timp ce chipul său tresălta de o mare bucurie și pace interioară. În timp ce 18 centurioni își dădeau schimbul și toate vergile se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre Lancelot și Guinevere), funcționând ca "model" (pentru "dorința triunghiulară"), poveste a cărei lectură avusese efectul unui veritabil "filtru" de dragoste. S-ar părea deci că Eminescu vrea s-o atragă pe "burgheza" lui parteneră într-un joc mai periculos, nebunesc chiar e vorba de nebunia lecturii, a lecturii îndrăgostite, care îndeamnă la imitație. Dar aici raportul e invers: nu lectura cărții generează impulsul apropierii periculoase, ci apropierea (sărutul) îl obligă pe cutezătorul amant să deschidă cartea taman la episodul cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sigură că o pierduse pe Bela definitiv și pentru totdeauna. Cu toate că informația era de necontestat și se baza pe date autentice, lui încă nu-i venea a crede. Această îndoială în legătură cu veridicitatea informației, l-a oprit să săvârșească o faptă nebunească, deoarece în cursul serii precedente, după ce a traversat Șoseaua Mihai Bravu a luat-o în sus spre Baba Novac și de acolo, mai departe, spre Complexul Sportiv 23 August cu gândul de a se urca pe turnul parașutiștilor ca apoi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
CELLINO (uimit): Poate să zică cineva „nu“ azi la Veneția? Cu Consiliul celor zece și cu cei trei inchizitori? PIETRO: Da, ar fi putut s-o spuie cei tineri, dacă ar fi fost tineri. Ah! tineretul acesta venețian! Câte speranțe nebunești am pus în el! (Camil Petrescu, Act venețian, Actul I, Scena II) Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru cuvintele: cinstit și a îndura. 2. Explică rolul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de fapt Dumnezeu ar fi putut-o naște dar n-ar fi voit-o. Însă aceasta chiar și numai gândindu-ne am huli pe Dumnezeu. Or, e lucru limpede pentru oricine că amândouă aceste alternative ascund în sine un lucru nebunesc și nelegiuit. Căci nu se potrivește nici să spui că Dumnezeu a înaintat de la neputință la putință, dar nici că, având putința s-o facă, totuși ar fi neglijat ori ar fi amânat să nască Înțelepciunea! Acesta-i temeiul pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înaintea lui; dacă a fost rău, plata răutății este înaintea lui”. (Barnaba, Epistola, cap. IV, 11, în PSB, vol. 1, p. 140) „... Suntem convinși că în fața lui Dumnezeu nimic nu va rămâne necercetat și că trupul care a servit poftelor nebunești și fără de frâu ale sufletului va fi judecat și el împreună cu sufletul”. (Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în PSB, vol. 2, p. 504) „... Trebuie să știm că vom fi judecați la înfricoșatul județ al lui Dumnezeu nu numai în legătură cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unirea omului cu divinul, ca în alte religii, direct sau prin intermediari, excep tîndu-i pe sufiști. Regulile sunt foarte precise pentru toată lumea, iar libertatea de mișcare tinde spre zero, deși interpretări sunt felurite. De aici foarte multă încrîncenare, aroganță, curaj nebunesc, spirit de sacrificiu și lipsă de flexibilitate, dar și o anumită onoare și demnitate pe care noi nu o înțelegem, o atitudine de genul "totul sau nimic", în care încap puține nuanțe și puține iertări. În orice caz, musulmanii, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de unirea omului cu divinul, ca în alte religii, direct sau prin intermediari, exceptîndu-i pe sufiști. Regulile sunt foarte precise pentru toată lumea, iar libertatea de mișcare tinde spre zero, deși interpretări sunt felurite. De aici foarte multă încrîncenare, aroganță, curaj nebunesc, spirit de sacrificiu și lipsă de flexibilitate, dar și o anumită onoare și demnitate pe care noi nu o înțelegem, o atitudine de genul "totul sau nimic", în care încap puține nuanțe și puține iertări. În orice caz, musulmanii, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
în toamna tîrzie, erai prea suferindă. Dar ai scăpat și a urmat o liniște adîncă. Nu ai motive de rușine însă. Dar crucea trebuie dusă pînă la capăt. Sunt momente în viață cînd e nevoie de curaj, de un curaj nebunesc, pentru a-ți impune voința în pofida a toți și a toate și a putea trăi apoi liniștit. Avem lîngă noi vampiri energetici, sunt oameni care ne rănesc clipă de clipă, arhonți ai durerii, dar spiritele înalte ne pot ajuta și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]