1,158 matches
-
Isus, L-a trimis mai întîi vouă, ca să vă binecuvinteze, întorcînd pe fiecare din voi de la fărădelegile sale." $4 1. Pe cînd vorbeau Petru și Ioan norodului, au venit la ei pe neașteptate preoții, căpitanul Templului și Saducheii, 2. foarte necăjiți că învățau pe norod, și vesteau în Isus învierea din morți. 3. Au pus mîinile pe ei, și i-au aruncat în temniță pînă a doua zi; căci se înserase. 4. Însă mulți din cei ce auziseră cuvîntarea, au crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
37. După el s-a ivit Iuda Galileanul pe vremea înscrierii, și a tras mult norod de partea lui; a pierit și el, și toți cei ce-l urmaseră, au fost risipiți. 38. și acum, eu vă spun: Nu mai necăjiți pe oamenii aceștia, și lăsați-i în pace. Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici; 39. dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veți putea nimici. Să nu vă pomeniți că luptați împotriva lui Dumnezeu." 40
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
el. 28. Căpitanul a zis: "Eu cu o mare sumă de bani am dobîndit cetățenia aceasta." "și eu", a zis Pavel, "sunt chiar născut Roman." 29. Numaidecît, cei ce aveau să-l cerceteze prin bătaie, au încetat să-l mai necăjească: ba căpitanul, cînd a aflat că Pavel este roman, s-a temut, pentru că-l legase. 30. A doua zi, fiindcă voia să știe bine pentru ce este pîrît de Iudei, l-a dezlegat, și a poruncit să se adune laolaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
în cearta cu pîrîșul meu." 4. Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar în urmă, și-a zis: Măcar că de Dumnezeu nu mă tem și de oameni nu mă rușinez, 5. totuși, pentru că văduva aceasta mă tot necăjește, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul." 6. Domnul a adăugat: "Auziți ce zice judecătorul nedrept? 7. Și Dumnezeu nu va face dreptate aleșilor Lui, care strigă zi și noapte către El, măcar că zăbovește față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
vascular cerebral. Se înnoptase demult. Iorgu stătea, nu mai știa de când, neclintit cu fața în sus și cu privirea ațintită în tavan, frământat de gânduri... pășind în trecut... Gândul îl purtă în dupăamiaza aceea de Sf. Maria, când el a necăjit-o, fără să-și dea seama, de față cu străinii. Acum regreta din adâncul sufletului său, dar era prea târziu. Cuvintele ei... Să mă faci de rușine, în fața unor străini” nu le putea uita. Tonul ei cald, liniștit, fără nicio
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o presimțire rea, pândea zorile. ”- Facă-se Voia lui Dumnezeu!” Se rugă el în gând și o frică cumplită se innămoli în ochii lui. În minte îi reveniră cuvintele ei... Chiar în fața unor străini, să mă faci de rușine?!. A necăjit-o fără să-și dea seama. Ea a plâns... Nu putea accepta ușor ce i-a spus. El nu putea îndura s-o vadă plângând... și, și-a cerut iertare. Nu le face pe femei să plângă, toate necazurile încep
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
rândurile respective, s-a suit pe scaunul său de metal și și-a continuat povestirea de unde o lăsase cu o seară în urmă, căci ajunsese la "Poveștile popoarelor Asiei".) SĂ NU RÎDEM DE LUMPĂ SĂ NU CHINUIM ANIMALELE SĂ NU NECĂJIM FETELE SĂ NU JUCĂM VRĂJITROACA SĂ NU NE MURDĂRIM SĂ NU VORBIM URÎT SĂ NU MINȚIM SĂ NU NE PÎRÎM SĂ NU NE CERTĂM SĂ NU NE BATEM (Din momentul în care le-am văzut, am simțit că trebuie să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și trăncăneam despre fotbal sau despre altceva. Fetele, mai studioase, se strânseseră la tablă și căutau diferite localități pe o hartă a Europei. Multe din ele erau mai înalte decât băieții și aveau sâni rotunjiți frumos sub sarafan, în jurul lor, necăjindu-le, se învîrteau băieții, cu ciudatele lor nume totemice, Șobolanul, Mamutul, Porcul, Rățoiul. În zgomotul difuz al clasei, în aerul galben, zdrențuit de siluete și mutre familiare, s-a petrecut lucrul acela inexplicabil. Am privit brusc în sus, ca și când cineva
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
filme pentru copii ca Amnarul fermecat și Soldatul de plumb, care mi-au plăcut foarte mult. Pentru asta îi suportam pe mucoșii în scutece croite din imprimeuri, cu botoșei mânjiți, care țineau sa mă tragă de codițe și să mă necăjească în toate felurile. Cel mai des mergeam însă la tanti Aura. Drumurile până acolo și tot ce se întîmpla când mergeam la mătușa mea erau pentru mine niște aventuri ciudate, explorarea unei alte lumi. Lucrurile cele mai importante din viața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fotografia la panou. Nu zâmbesc, ci-s încruntată. Și-mi stă și strâmb cravata de șoim. Oare pe unde mi-o mai fi insigna? „E noapte și-i târziu și fetița ta nu-i lângă tine. Ești necăjită? Nu fi necăjită, mămica mea, ridică șalul tău. Iată-mă-s!“ O Cosânzeană, un măr ionatan și-un strop de ploaie „Îți place să asculți povești cu stele, cu lună, cu soare, nu-i așa, tăticul meu? Bunicul spune că în lună sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Examinându-mă, acesta făcu ochii mari, exact cum făcea profesorul de literatură când primea un răspuns bun de la un elev slab. Bătându-mă pe umăr, doctorul adăugă - fără compasiune, care m-ar fi indispus, ci cu liniștită încredere: - Nu te necăji, tinere, într-o lună ne facem bine. După ce-și spălă mâinile și-mi scrise rețeta, după ce-mi dădu câteva sfaturi, cu ochii la rubla pe care am pus-o pe masă neîndemânatic și care zăngăni multă vreme până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
arma. Am încercat-o pe drum și nimeresc o piatră de la trei sute de pași. - Zâmbi fericit și adăugă: Și pe deasupra mai avem și un binoclu pentru întuneric... - Se înclină și abia atinse cu buzele obrazul maică-sii. - Nu te mai necăji - o rugă. O să trecem noi și peste asta, dar ca să reușim, va trebui să ne apucăm de treabă chiar acum. De îndată se îndreptă spre celălalt capăt al peșterii, unde se aflau ostaticii, și întrebă pe un ton imperativ: Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
oricărui copil din orice vreme, „povestește copilăria copilului universal”. Oriunde și oricînd, copiii au șterso de-acasă la scăldat, au lăsat baltă treburile cu care îi împovărau părinții, au dat iama prin livezile vecinilor, au făcut șotii „catastrofale”, și-au necăjit bunicii... Așa a făcut și copilul Sorin Cotlarciuc din Vama, fiul „dușmanului poporului” Vladimir Cotlarciuc, și al profesoarei Ana Cotlarciuc, născută Sasu. Și din copilăria aceea fericită și chinuită totodată, dintr-o experiență existențială bogată, aproape picarescă s-a născut
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de părere să nu te muți de acolo, în fine, liber și stăpânești, poți face ce vei vrea și ce-ți va conveni mai bine. [... ] Îți pare rău că te budez, ah de ce n-am și eu cine să mă necăjească în modul acesta! Știi tu ce va să zică a trăi fără să-ți spună nimeni nimic, nici un cuvânt de reproș drăgălaș - când vei ajunge să știi: alors ta vie sera vide. Întreabă-mă dacă sunt în lună sau pe pământ, dacă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
eu, popa Chicuș, mărturisesco com amo dat 2 vii mănăstirii (Aron Vodă), ca să scrii la pomelnec... Și-u fost staroste de negoțotori și alți negoțotori. Cine va întorci să cie proclet. Și mi-am pos pecete”. Pentru a nu-l necăji mai mult, am rămas tăcut pe mai departe... Până la urmă am îndrăznit să vorbesc totuși: Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să amintesc de o nouă danie primită de această mănăstire. Ca trezit dintr-o visare, călugărul și-a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirea de venitul său”. Cu alte cuvinte, să dea uium ca oricare muritor de rând care ar veni să macine. Asta e un fel de egalitate între stăpânire și gloată... Acum însă aș vrea să spun un lucru care mă necăjește peste măsură. Facă-se voia ta, fiule! De un an de zile încoace (din 2007), pe acest loc a început să se construiască clădiri moderne, fără a se ține seamă de situl arheologic de mare însemnătate al Curții domnești ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Prut se vorbește limba română. De ce unii consideră că ar fi mai puțini unioniști acum ca în 1990? - Nu știu. Nu pot explica tot ce-i în mintea unor oameni. Avem o societate dezaxată și dumneata, domnule Viorel Patrichi, mă necăjești pe mine, un simplu pensionar. Să spun eu de ce nu toată lumea vrea unirea celor două state românești. Într-o sută de medici doar unul poate să pună un diagnostic perfect. Jurnalistul Dumitru Spătaru nu vede în Republica Moldova decât niște ”asasini
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
aleagă!...» Și-a început să mă blesteme. Eu voiam să plec și ea nu-nțelegea... Desface un sac de ciment, îl rupe, îl ia în brațe și-l toarnă într-o roabă. Praful îi intră în dinți și omu’ scuipă necăjit într-o parte. Asta-i! Acu’ parcă mă trage ceva înapoi, după moartea moșnegilor. M-am dus la cimitir. Nu mai curățase nimeni mormintele de șapte ani. Cei care au moștenit casa părintească n-au dat o sapă, n-au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
am supărat vreunul cu ceva, nu lua în seamă, căci bătrânii sunt totdeauna mai cu necazuri. Moș Costache nu spune, dar suferă fără tine. Felix, ca tinerii, are cu ce se distra, el uită mai repede. Noi am fost foarte necăjiți cu moș Simion, care e tot bolnav. De acum, cu bătrânii nu te poți aștepta la altceva. Să veniți cu bine, căci vă așteaptă cu dor ai voștri Stănică, Aglae, Olimpia, Aurica, Titi" Stănică puse pe toți să iscălească. Dinadins
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a doua-n clasă, ca apa citea ! Sta și citea cartela de pâine, d-o ține minte ș acu, ca pe Tatăl nostru o învățase... Ce știi tu ce-nseamnă să rămâi fără mamă de la unșpe ani... Că noi am fost necăjiți de când a murit mămica... molfăie ea un colț de pâine. Și-acum, după atâția ani, se simte tot orfană și neajutorată. — D-aia s-o iubești pe mama ta... Pune cu grijă pe raft ceștile spălate și, cum e cu spatele la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
își făcuse, așa, o bocceluță și o pitea. Ea știa unde-o pitea, de nu o mai găsea ăilanți, să-i dea de urmă. Vezi că tot mai ținea ea minte ceva, dacă își mai aducea aminte de bocceluță. — Sunt necăjită cu Muti, mă tem că s-a sclerozat, se plângea amintita Ivona. Sunt necăjită, vaaai, ce an îngrozitor, sunt unii ani care încep prost și tot așa o duci, din necaz în necaz... Chipurile se văita că plecase Tudor, băiatu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce an îngrozitor, sunt unii ani care încep prost și tot așa o duci, din necaz în necaz... Chipurile se văita că plecase Tudor, băiatu. Ca și când cineva ar fi crezut-o că ei nu-i convenea că rămăsese dincolo ! — Sunt necăjită cu Muti și mi-e teamă în starea ei să nu facă vreun gest necugetat... Să nu lase apa deschisă, să nu dea foc, să nu plece de acasă... Asta cel mai des mi se plângea când da pân vreun
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-o ? N-ați dus-o ? — N-am dus-o, cum s-o ducem ? Muti mereu spunea : poți să știi cum va fi sfârșitul fiecăruia ? Ce femeie destoinică, să țină șapte case, fusese madam Ana și ce ajunsese. Muti s-a necăjit cel mai mult cu ea, bineînțeles, și eu o susțineam în fața lui Niki, care, știi cum sunt bărbații ! Mai comozi ! El gândea ca dumneata, mai practic, dar noi am păstrat-o și la noi a murit, biata madam Ana. Și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu crezi, vezi, că nici ție nu poa-să-ți spuie omu ! Vezi, asta-i, că n-ai cui să spui, și n-ai crezare la nimeni... Și Reli, și Neguleasca : potolește te, făcea ! Vino-ți în fire ! Că destul te-a necăjit cât a trăit ! Păi ce știe ele ! Că bietu de el n-a călcat pe de lături o dată ! Și ce se uita lumea la noi când dansam vals amândoi, când l-am cunoscut pe Niculaie cu măciuca lui ! Nu asta
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o mică petrecere și... cam atît. Și... de drumul cu troleibuzul nu te mai leagă nici o amintire? Mihai simte că e pe punctul de-a roși ca un adolescent. Își amintește cu precizie cum, stînd lîngă Liliana în troleibuz, o necăjea spunîndu-i că nu merg la Herăstrău, ci într-un cartier unde are el un prieten, care a plecat în concediu și i-a lăsat cheia. Femeia de lîngă el, speriată, nu reușea decît să repete un "nu, nu trebuie!", însoțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]