1,139 matches
-
unul ne-a strigat ceva În legătură cu iepurele și broasca țestoasă. Iar eu m-am Înfuriat atît de tare și m-am simțit așa de umilită și mi-a fost atît de milă de șofer, că tata a zis: „Nu te necăji, poate că nu totdeauna cîștigă cei iuți cursa, dar o să vină și vremea iepurelui“. Dar tînărul se simțea atît de prost, că nu mai putea spune nimic. Coborî din mașină și se Învîrti În jurul ei, iar În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de rîs, am strigat și am făcut semn cu mîna celor din trăsură, am trecut În goană pe lîngă ei de parcă prinseseră rădăcini În pămînt și cînd i-am depășit, tata s-a Întors și le-a strigat: „Nu fiți necăjiți, prieteni, chiar și cei care stau și-așteaptă pot fi de folos!“. Așa că am trecut de ei și i-am lăsat mult În urmă, pînă ce nu s-au mai văzut, iar acum nu mai rămăseseră În jurul nostru decît noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Lydia a fost singura ta nevastă. Atîta lucru pricep și eu!“ „Adevărul e că prima mea căsătorie a fost o mare greșeală.“ - a zis. „Am fost silit s-o fac Împotriva voinței mele“ - a zis. „N-am vrut să te necăjesc vorbindu-ți despre ea“ - a zis. „Dar acuma am să te-ntreb“ - am zis - „acum vreau să știu. Ce s-a-ntîmplat? De ce v-ați despărțit?“ „Păi, hotărîrea s-a pronunțat din cauza nepotrivirii“ - a zis. „Nu voia să-mi fie nevastă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a spus tatăl tău. „Așa bănuiam și eu! Chiar așa-mi Închipuiam“ - am zis. „Ce vrei să spui?“ - a zis. M-am uitat la el. Nu i-am spus nimic. Puteam să-i spun, dar n-am vrut să-l necăjesc. Dragul mamei, nu i-am spus nimic, dar eu știam, știam, că omul ăla... ascultă, băiete, stai să-ți povestesc... „Am venit să-mi iau rămas-bun“ - zice, și, crede-mă, băiete, avea chipul Împietrit... „Ne pare rău că pleci“ - am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
privea Încremenit. „Știi că n-a făcut altceva decît să vorbească tot timpul de tine? Știi ce“ - zice - „eu cred că nătărăul acela bătrîn te iubește, pe cinstea mea.“ Ei, eu n-am zis nimic, n-am vrut să-l necăjesc, dar eu citisem totul În ochii lui, băiete, și știam, știam! Ei, Doamne, de cînd sînt n-am văzut așa un om, veșnic pe picior de plecare. Chiar cred că Amanda Stevens avea dreptate. Așa zicea, Înțelegi, cînd i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o să ne bucurăm toți de ea, iar el ajuns să ne facă pe toți de rușine și să ne strice toată bucuria. N-aveți decît să-i purtați voi de grijă, eu, unul, am terminat.“ Sigur că bietul copil era necăjit: atîta-și dorise să vină, strînsese bani de drum și-și făcuse un costum nou și frumos Înainte să plece de-acasă, și-acum se-apucă taică-su să facă asta și să ne strice tuturor bucuria. Ne gîndiserăm că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și multe altele: Îl Îmbăta, vezi bine, și pe urmă taică-tu făcea tot ce-i cerea. „Așa“ - am zis, și-n ziua aia a venit acasă și mi-a povestit că Mel Porter a trecut pe la el și era necăjit din pricina celor care aveau să fie spînzurați. „N-au decît să-i spînzure... și bine mi-ar părea dacă l-ar spînzura și pe ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe taică-tu. „Tare-mi pare rău de Mel“ - zice. „A trecut prin clipe grele și-acum e necăjit și amărît că știe că or să-i spînzure pe toți.“ „Da’ de unde“ - am zis. „Dacă tu crezi asta Înseamnă că ești mai naiv decît mine și nu-l cunoști pe Mel Porter cum Îl cunosc eu. Ascultă-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și ce-a mai Înjurat și-a mai urlat cînd m-a văzut, zice: „Fir-ai a dracului! Dacă te-ntorci cu el, vă omor pe amîndoi!“. Cum de-a putut să-mi spună așa ceva, dragul-mamei, și tare m-am necăjit, și nici n-am mai stat pe gînduri: am străbătut Încăperea, am străbătut Încăperea și-am ieșit pe prispă și m-am sprijinit de-un stîlp - locuiam Într-o căsuță pe care-o Închiriasem de la niște oameni din Nord - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bordul navei galactice. Tocmai acest gen de detalii dorise să descopere. Se apropiară, cutezători. La zece kilometri, începu să sesizeze energia bordului - și cunoscu o mare dezamăgire. Numai electricitate, și nu în cantitate mică. Pila propulsivă era stinsă. Gosseyn era necăjit. Începu, îngrijorat, să fluiere. Sesiză că Leej îl observa. - Dar dumneata ești nervos! se miră ea. "Nervos, se gândi el, furios, nesigur, nehotărât. Per-fect adevărat. În starea actuală a lucrurilor, putea să aștepte nădăjduind că-și va îmbunătăți poziția în raport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
reveni la Enro. - Câte revoluții aveți de combătut, întrebă, pe planetele Celui Mai Mare Imperiu unde se fabrică material de război esențial? Dictatorul îl privi, abătut, și zise în sfârșit. - Peste două mii. - Asta înseamnă doar trei la sută. Ce vă necăjește? - Unele, zise Enro cu franchețe, au o importanță tehnică mult mai mare decât cea reală. Asta și voise să audă. Gosseyn spuse: - În schimbul celor pe care vi le-am cerut, voi vorbi la radio pentru a vă susține atacul. Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ultima vreme, nu-i așa? Eu și Alexander vom locui la Sludden, așa cum am aranjat, și, în mare, e mai bine că tu n-o să vii cu noi. Te rog să nu încerci să ne găsești - evident, Alex e puțin necăjit de toată situația și nu vreau să-l întristezi și mai mult. Crezi probabil că ne-am dus la Sludden pentru că are o casă mare, e celebru, și că e, în multe privințe, un amant mai bun decît tine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și capacitatea mea de a-mi face rău singur, faptul că redeveneam o ființă cu două voințe când socoteam că scăpasem de asta, mă rog, n am să intru în amănunte; oricum, mă simțeam mâhnit, celălalt era convins că mă necăjește pierderea unei nenorocite de partide, avea și el punctul lui de vedere, cum să-i explic ? Uite, eu stau aici ca un cretin și-ți înșir tâmpeniile astea profund adevărate pe care sunt sigur că nu le crezi sau, dacă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
cuvintele ei. Firește, asemenea momente m-ar mâhni adânc dacă n-ar cuprinde și ele ideea consolatoare că, din toată lumea asta, ea m-a ales pe mine. De fapt, Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine; ea e convinsă că drumul vieții mele îmi cere să mă mișc, orice s-ar întâmpla, numai pe el și că, de-a lungul lui, în orice clipă, se află lucrul către care mă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
n-ar fi fost prea greu să facem gestul simplu care ne-ar fi putut rezolva măcar modestele cerințe zilnice, fără să ne abată prea mult de la linia vieții. Dar evitam orice părea să fie în afara iubirii noastre. De câte ori mă necăjeam văzând-o frântă de oboseală, ea îmi spunea : „N-avea grijă, ce faci tu e infinit mai greu. Când n-am să mai pot, am să-ți spun...“. * Provinciile Cordoba și Sucre din Columbia au fost lipsite timp de peste zece
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
bordul navei galactice. Tocmai acest gen de detalii dorise să descopere. Se apropiară, cutezători. La zece kilometri, începu să sesizeze energia bordului - și cunoscu o mare dezamăgire. Numai electricitate, și nu în cantitate mică. Pila propulsivă era stinsă. Gosseyn era necăjit. Începu, îngrijorat, să fluiere. Sesiză că Leej îl observa. - Dar dumneata ești nervos! se miră ea. "Nervos, se gândi el, furios, nesigur, nehotărât. Per-fect adevărat. În starea actuală a lucrurilor, putea să aștepte nădăjduind că-și va îmbunătăți poziția în raport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
reveni la Enro. - Câte revoluții aveți de combătut, întrebă, pe planetele Celui Mai Mare Imperiu unde se fabrică material de război esențial? Dictatorul îl privi, abătut, și zise în sfârșit. - Peste două mii. - Asta înseamnă doar trei la sută. Ce vă necăjește? - Unele, zise Enro cu franchețe, au o importanță tehnică mult mai mare decât cea reală. Asta și voise să audă. Gosseyn spuse: - În schimbul celor pe care vi le-am cerut, voi vorbi la radio pentru a vă susține atacul. Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că străinul îi vorbește și uite că înțelege despre ce-i vorba, nu-i prost, nici bolnav la cap, a văzut bine asta, încă de ieri. Dar Nicu nu se simțea în apele lui. Răspunse: — Azi e sâmbătă și sunt necăjit. Și eu, constată sec străinul, uitându-se tot la ochiul de geam cu spărtură ca un soare cu raze. Soarele era spart și rece. Nicu ar fi preferat să fie întrebat „De ce?“ și să-i povestească de portmoneul pe care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Cazzavillan nu era prezent, vine când îi place, pleacă când îi place, ca orice director, așa că am putut să stăm liniștite și să ne-alegem în voie niște lucrușoare. Grozav ce-am mai râs, am uitat de tot ce mă necăjea. De ce-am râs? De cum erau prezentate jucăriile, fiecare avea scrisă o explicație. Dacă s-ar putea face provizii de râs pentru când îți merge rău! Să le pui în rafturi, în cămară sau în pivniță, și să le scoți
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îi veni un gând. Nu era nici o indicație cu privire la ora deschiderii magazinelor. Nici un fel de dată. Nimic altceva decât acest anunț. Rămase încruntat, cu un sentiment de pierdere, șocat de tăcerea înconjurătoare. Dar își dădu seama că nu tăcerea îl necăjea. La Glay era întotdeauna liniște în jurul magazinului de arme. Acum, senzația de pierdere personală, de nedumerire, de dezorientare îi spori. Ceva îl îndemna să mai încerce, totuși, o dată ușa. Era solidă și imposibil de mișcat. Începu a doua Iui retragere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
CAPITOLUL XXIX 7 AUGUST - o zi luminoasă, cu un cer albastru blând; o briză ușoară îi sufla lui Clark drept în față în timp ce se îndepărta repede de clădirea care-l adusese într-o perioadă din propriu-i trecut. Nu-l necăjea nimeni. Purta uniforma de căpitan cu epoleții roșii speciali, care arătau că este membru al statului-major imperial. Santinelele postate pe străzile din preajma clădirii îl salutau, luând poziție de drepți când trecea pe lângă ele. Peste cinci minute era deja la bordul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
noapte până când se stabilește că rămân stăpân pe el... Am să trec mai târziu pe-acasă după hrană și îmbrăcăminte, dar vreau ca până atunci să fii plecată. E limpede? Obrajii ei supți, dar frumoși, se îmbujorară. - Nu te mai necăji că nu poți veni acasă, Fara. Fac eu tot ce trebuie. Am să strâng cele necesare în autoavion, inclusiv un pat pliant. O să dormim în cămăruța din spatele atelierului. Zorile se revărsară palide, dar se făcuse ora zece când se ivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nu-i așa? Dar eu am încercat să o deschid dar nu am reușit. Vrei să o deschizi tu pentru mine? Doctorul se scărpină gânditor în cap, era deja târziu.” Cum de a apărut fetița asta tocmai acum să mă necăjească?” Trebuia să ajungă repede la un bolnav. Dar bine, până la urmă cât de greu poate fi să deschizi cufărul ăsta vechi?„Dar cum l-o fi dus până aici ?”...era destul de greu. Puse cufărul pe masă și încercă să spargă
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. Și nici bea și nici mănâncă De durerea cea adîncă! 75 Mult mă-ntreabă inima: Doru-mi e de cineva? Foaiă verde de scumpiă Cum naiba dor să nu-mi fiă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în care să vând pizza și clătite, jumătate de metru pătrat care să fie al meu, o rogojină, un ghiveci de leandri. Signora Rosa sau Giuseppinna sau Angelina să-mi zâmbească dimineața, să mă supăr pe micul Corado pentru că-mi necăjește canarul... Da, jumătate de metru pe care nu l-am avut niciodată. Sânt un dezrădăcinat... Unde-i țara dezrădăcinaților? Țara cu fluturi albaștri! Poate că nenorocitul caută același lucru fără să-și dea seama. Eu îi spun Italia, dar... Se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]