1,179 matches
-
inventăm povești. Așa am descoperit, într-o astfel de zi de curățenie, printre multe alte hârțoage, una dintre povestiri, pe care, citind-o, am descoperit, după mulți ani, că era foarte interesantă și curat scrisă, deși semăna cu Un om necăjit a lui Sadoveanu. Am lăsat-o însă acolo, nu aveam obiceiul de a păstra, eram oricum foarte împrăștiată. Acum îmi pare rău, dar nu cred că mai există pe undeva. Mai târziu, am început să citesc mai ordonat, dar de
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
Ponta. Referitor la subiectul tentativei de sinucidere a lui Adrian Năstase, ministrul Rus a fost extrem de laconic, spunând doar că a vorbit cu fostul premier la telefon imediat după anunțarea verdictului Înaltei Curți. „(n.r. - Adrian Năstase) Era depresiv, era extrem de necăjit. Ceea ce eu am simțit că s-ar putea să se întâmple viața a demonstrat că s-a și întâmplat“, a spus ministrul de Interne, precizând că ar mai face și a suta oară același lucru. Referitor la scandalul iscat în urma
Ioan Rus: Năstase era depresiv. Simţeam că va încerca să se sinucidă. () [Corola-journal/Journalistic/44025_a_45350]
-
Emil Brumaru Interpretează Marin Moraru Umblam umil să-ți șoșotesc prin urbe Foșnetul fustei, coapsele-n mătasă... Acum lumina geamul vrea să-mi surpe-n Țăndări verzui în pieptu-nchis în casă. Căci iar bolesc sub iederi necăjite Și-n raiuri trist frecate cu sacîz, Pe cercurile pacinicilor plite Prăjesc pîrjoale moi. Ci tu îți rîzi De sufletul ce ți-a plătit cu viața Șoldul școlar și sînii descheiați. Și lacrimile mi le-nșiri pe ața subțire-a
Sonet satiric by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15573_a_16898]
-
să se închidă clăpănind. Stelian luă tramvaiul în direcția opusă și trei sferturi de oră mai târziu suna la poarta fiicei sale, în strada Grădina cu Tei. O găsi, ca de obicei, acasă, ocupată cu treburile gospodărești și un pic necăjită din cauza zburdălniciilor lui Tudorel, care îi luase niște jucării surorii sale mai mici. Ca să-i împace, Stelian îi chemă pe amândoi la el, îi descusu puțin în privința faptelor bune pe care le mai făcuseră în ultima vreme și le dărui
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
bine: de cauți o rimă la ceva - vino la mine, cuvinte am avut de când mă știu dar nu mă întreba nimic de focul care s-a stins pe când dormeam adânc - ce pot să fac, îmi tot încerc norocul, ca omul necăjit - nu plâng, mănânc iar seara, uneori, mă bate gândul să iau vaporul lung spre un atol să mă întind pe plaja albă, gol, să năpârlească grijile de-a rândul: visez un vis cam palid în hamac și mă trezesc mai
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
una de suprafață, făcută ,la derută", menită să arunce praf în ochii celor creduli. Cine se poate oare îndoi de sexismul lui T.A., care transformă cartoful, masculinul cartof, într-un fel de rege barbar, subpământean, dominând cârtița oarbă, coropijnița necăjită și râmele multe, dar ușor de divizat și stăpânit? Nu întâmplător, autorul Florilor de mucigai utilizează o imagine (,umflându-li-se țâțele") care, sub termenul vulgar, neaoșist, indică un machism deviat. Nu e suficient un cartof omnipotent, el mai trebuie
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă după tată, din vestita familie Boiagi, iar după mamă a fost albaneză catolică, din așa-zișii ladini din jurul orașului Prizren din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu am negat faptul că fericea mamă a necăjiților a fost și albaneză, dar, din păcate, nu la fel se poate spune despre partea albaneză, care niciodată nu a scos la iveală și originea ei aromânească. Iar când noi le demonstrăm acest lucru, parcă le scoatem ochii. Lor nu
Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
un articol despre maica Tereza, care cred că va fi bine primit de cititorii "Gintei Latine". Regret faptul că s-au creat astfel de discuții în jurul Gongei Boiagi, fericita Maica Tereza, cea care și-a dedicat viața ajutorării celor mai necăjiți din lume, neîntrebând niciodată de apartenența lor etnică. Toate aceste discuții au scopuri departe de a fi sincere și ortodoxe și au manipulat pe nedrept numele și faptele ei nobile. Vă transmit salutările aromânilor din Macedonia și vă urez sănătate
Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
tii care te-o făcut!" Și-apăi m-o luat de mînuri și m-o sculat și tot mi-o dat picioare și m-o scos afară. Era pe vremea coptului mălaiului. Și prin mălai am venit acasă. Tremuram toată de necăjită: i-am dat cuconiței să sugă. Și-o și leșinat cuconița, cum i-am dat să sugă. Și-am ajuns cu ea prin spital vreo nouă săptămîni. Așa că m-am scris. (Cf. Ileana Mihnea, Vadu Izei, Maramureș, pp. 23-24). Straniu
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
trec prin acel loc simt gust de pâine caldă în gură, și mi-l amintesc pe tânărul în cârje ca pe un înger disperat, și mă înfiorez ca de o vedenie, ca de un mort înviat cu ajutorul unei îmbucături... Câți necăjiți ne ies în cale De ce îngăduie Dumnezeu atâta suferință la sufletul lor? Sigur, există un răspuns, o noimă, o provocare bună pentru noi. Ei fac parte din realitate și sunt din ce în ce mai mulți. Priveliștea îi încorporează ca pe niște umbre fără
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
binecuvântări rostite ca din carte, pentru pâinea primită și pentru bănuț. Știu să vorbească frumos în toată restriștea lor. E o politețe aparte, o bună creștere și o smerenie în glasul lor, și toate la un loc, venind din partea unor necăjiți și ofensați, ne fac să ne regândim propria viață și propria sărăcire. Puterea lor, poate resemnarea lor de a îndura, este ca de dincolo de firea omenească, de grija cea lumească. Transparența lor, ștergerea lor din lume, pe nesimțite, bolile și
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
încearcă să facă puțină ordine în lumea activă și greu de stăpînit a negustorilor ambulanți. La 20 mai, Gazeta municipală al cărei director e Mihail Dragomirescu, titrează pe prima pagină: Conflictul dintre Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor necăjiți. Primarul răspunde cu un interviu, în Dimineața, din care Gazeta municipală preia ideea de bază: "Vreau organizarea comerțului ambulant, iar nu desființarea lui". Dacă ziarele iau partea "necăjiților", la fel cu locuitorii capitalei, care sînt solidari cu pitorescul și s-
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
prima pagină: Conflictul dintre Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor necăjiți. Primarul răspunde cu un interviu, în Dimineața, din care Gazeta municipală preia ideea de bază: "Vreau organizarea comerțului ambulant, iar nu desființarea lui". Dacă ziarele iau partea "necăjiților", la fel cu locuitorii capitalei, care sînt solidari cu pitorescul și s-au obișnuit să profite de magazinele în mișcare, muncipalitatea contraatacă arătînd dezavantajele: igiena precară, aspectul și viața zilnică a străzii. Ideile lui Dobrescu sînt continuate, după 1934, de
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
zi sunt anunțat să mă pregătesc, tovarășul Stalin mă așteaptă. M-a primit singur în biroul lui de la Kremlin și m-a întrebat cu glas afectuos de frate mai mare: Ce e, mă Gheorghe?" Gheorghe îi povestește, ca un țăran necăjit, necazurile, lăsându-l la urmă pe cel cu tovarășa Ana. Aci, spune iscusitul Gheorghe, e vorba de o deviație. Kakaia deviația?, se oțărăște tătucul. Deviația face parte din cuvintele magice ale vieții politice comuniste. E răul cel mare într-o
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
lucru. Ceea ce, de regulă, nu se întîmplă, atît pentru că vadurile sunt de mult ocupate, cît și pentru că mentalitatea fundamentalistă nu are cum să se descurce într-o lume profund ancorată în valorile occidentale. Astfel, migratorii continuă în vest același trai necăjit pe care îl duceau în locurile natale și, probabil, se întăresc și mai tare în convingerea că stilul de viață european trebuie repudiat cu toate forțele. Fascinați de toate cele văzute, nu prea pricepem inflamarea Ritei. De ce i se par
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea m-a văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap. - Rău, finule. N-ai priceput că mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
s-o răsfoiești încet, cu pauze-n care-ți umpli pieptul c-un aer nostalgic, să adormi și să visezi că zbori, că fluturi, scăpat de gravitație, peste pajiști vernil, cot la cot cu miresmele cele mai dragi. "Sînt foarte necăjit că nu am fluturii. Ei, nugaua și catifeaua mă deznădăjduiesc." Am citat din corespondența lui Balzac! Penultima scrisoare către Doamna Hanska. Iar mai departe, către sfîrșitul epistolei: "... hazardul este un subdrac..."!!! Una din tristețile mele, nu livrești, ci ale vieții
Eu mă logodesc, mă căsătoresc cu cărțile by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13767_a_15092]
-
și banalizarea poeticului ("Pulpele ei miroseau a săpun de rufe", spune naratorul din Casa cu aristoane, p. 20) sau, la un alt nivel, pe sensibilizarea primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și bun." (Frig, pp. 46-47) Exemplul e edificator în egală măsură pentru mecanica dostoievskiană și argheziană a epicului (sanctificarea păcătosului/căderea în păcat a sfîntului) și pentru o "rețetă" de elaborare narativă în patru trepte: 1. banalul devine (e transcris
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
fac azi și mai actuală tâlhăriile atingând apogeul. O dată cu ea revine în forță și poezia clasică a lui Tudor Arghezi, pe care generații întregi o învățară, câteodată pe de rost. Românul varsă repede lacrimi, înduioșat, când le vede pe obrazul necăjit al altuia. Dar tot el, în stirpea lui, simte câteodată răsărind un vlăstar nou din caracterul domnului muntean intratabil... Geniul lui Arghezi a imortalizat mânia încinsă la maximum de un jeratec infernal. Atât umor negru și atâta cocaserie năpraznică nu
Speranța by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12210_a_13535]
-
Tag ("Douăzeci și una de zile", 1995), Die graue Erde (,,Stepa cenușie", 1999); Der weiße Berg (,,Pe muntele alb", 2000), Der Wolf und die Hündin ("Lupul și cățeaua", 2000), "Dojnaa" (2001), Tau und Gras ("Arcanul și iarba", 2002), Das geraubte Kind ("Copilul necăjit", 2004). În anul 2007, a editat trei cărți - un roman, un volum de nuvele și altul de poeme. Chiar dacă a scris și un roman despre Ghengis Han, corifeul națiunii și istoriei mongole, în patria sa Galsan Tschinag este cunoscut și
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
sunt flagrant păgubitoare. Cum răspunsul este neclar, starea noastră de neliniște și disconfort se agravează; Am auzit, rostit cu convingere, refrenul "înainte era mai bine" îndeosebi în locuri în care oamenii au prosperat vizibil. Deși jignitor pentru cei cu adevărat necăjiți, el nu e totuși imposibil de înțeles. Cei care s-au ridicat sensibil se plâng: * Pentru că prețul pe care îl plătesc pentru micile lor izbânzi - mite zvârlite în toate direcțiile, formalități birocratice năucitoare care le fură timpul consacrat "înainte" cozilor
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
teatru cu gîze, frunze, răsturnări de situație în "celula de criză" autumnală a unei lumi pe care ritmul vieții noastre a alungat-o departe, Rapsodii de toamnă: "Între gîze, fără frică/ Se rencep idilele./ Doar o gărgăriță mică,/ Blestemîndu-și zilele,// Necăjită cere sfatul/ Unei molii tinere,/ Că i-a dispărut bărbatul/ În costum de ginere.// Împrejur îi cîntă-n șagă/ Greierii din flaute,/ ŤUf, ce lume, soro dragă!ť/ Unde să-l mai caute?// L-a găsit sub trei grăunțe/ Mort de
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
deloc timp de pierdut. Aparent, Banek și Gipson sunt doi oameni foarte diferiți: unul luptă să ajungă în vârful carierei sale, celălalt se chinuie cu disperare să iasă din prăpastie. Un personaj la fel de complex este și Doyle Gipson, un om necăjit și frământat, care vede cum ceea ce este mai important pentru el se îndepărtează tot mai mult. Și iată, un accident neînsemnat îi va conduce pe cei doi către drumul autodistrugerii, dovedind că furia este mai presus de orice atunci când oamenii
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
eu'. Nu ne interesează ce vrea domnul Băsescu. Bineînțeles că un guvern nu se numește pe povești. Sunt două lucruri care trebuie totuși știute de toată lumea și vă garantez că le știe toată lumea. Și oamenii cei mai modești, cei mai necăjiți știu cum se pune un guvern, cine pune guvernul. Mai întâi că nu Traian Băsescu pune Guvernul. Parlamentul Românei pune Guvernul. Doi: desigur că nu pe povești se investește un guvern, ci pe voturi”, a declarat Crin Antonescu la Antena
Antonescu, avertisment pentru Băsescu: „O să vrea sau o să dispară” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40878_a_42203]
-
german la mare modă, David Precht, vlăstar al unei familii cu convingeri radicale de extremă stîngă, convertit la valorile „burgheze", autor de bestseller-uri în serie, cere intelectualilor să fie mai îngăduitori cînd critică bulevardizarea emisiunilor de televiziune: dacă oamenii necăjiți nu s-ar lăsa furați de ceea ce se întîmplă pe micile ecrane, ar ieși în stradă să protesteze. Se confirmă din nou virtuțile paleative ale așa numitului tittytainement, tratament pe ale cărui efecte calmante mizau și romanii, rețeta rămînînd de-
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]