5,135 matches
-
dramaturg și publicist. Este fiul Haretei (n. Vasiliu) și al lui Ilie Horomnea, învățători. A urmat Liceul Militar din Breaza, apoi Școala de Ofițeri la Sibiu. Fiind trecut în rezervă în 1959 din considerente politice, după trei ani de muncă necalificată va susține examenul de admitere la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care a absolvit-o în 1967. Este repartizat în presa centrală și lucrează, succesiv, la „Viața studențească”, „Scânteia tineretului” și „Munca de partid
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Va fi repartizat ca redactor în secția de poezie a revistei „Viața românească”, de unde, în 1952, în urma unui conflict cu Nicolae Moraru, își dă demisia. Redactor la Editura Cartea Rusă și la revista „Albina”, în 1958 se angajează ca muncitor necalificat la uzina bucureșteană „Semănătoarea”, unde în 1960 ajunge secretar de redacție al ziarului acesteia, apoi redactor-șef până în 1975, ulterior funcționând ca tehnician până în 1991. Debutează cu versuri la „Flacăra”, în 1950, an în care câștigă un premiu la concursul
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
este angajată la publicația „Cravata roșie”. În perioada 1958-1967 va fi lipsită de drepturi civile și de dreptul de a semna în publicații, în urma unui proces care i se înscenează, incriminată fiind ca „dușman de clasă”. Se angajează ca muncitor necalificat, desenator etc., iar din 1968 devine funcționar, până la ieșirea la pensie, în 1983, apoi secretar literar al Uniunii Scriitorilor. Cele dintâi cărți, Confidențe și Despre copilărie, îi apar în 1957. Mai colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis” ș.a. I s-
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
corporatiste, ca procent al venitului național, au atins cel mai Înalt nivel din anii 1960 Încoace 9. Unul dintre cele mai bune locuri În care putem căuta semne ale mobilității sociale ascendente, este sectorul manufacturier. Locurile de muncă pentru lucrătorii necalificați, semicalificați și calificați sunt adesea punctul de plecare pentru a urca pe scara venitului. În 1979, salariul din sectorul manufacturier din Statele Unite ale Americii a fost cel mai mare cele ale țărilor industrializate. În 2000, acest salariu rămăsese În urma celui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europa Centrală, de Sud și de Est. Intrarea În Uniune a șaptezeci și cinci de milioane de noi cetățeni din țările din est și sud a creat teama În vest de un posibil influx masiv de forță de muncă ieftină - calificată și necalificată - În economiile deja stresate ale Vechii Europe. Există de asemenea preocuparea că unele dintre companiile din Europa de Vest vor reloca o parte din ce În ce mai mare a operațiilor de producție și servicii În Europa de Est, unde cheltuielile din domeniul muncii sunt mult mai mici
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eliberat în 1963. Șomer, fără familie și fără perspective (soția divorțase și îi risipise biblioteca), se angajează vagonetar la mina Petrila, unde lucrase și tatăl său. Întreg traseul, incredibil, parcurs de fostul conferențiar universitar aruncat în închisoare și ajuns muncitor necalificat va figura în romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda, prin avatarurile protagonistului Victor Petrini. În 1964 este angajat câtva timp ca șef de serviciu producție la Teatrul de Stat din Petroșani, din acest an și până în 1973
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
152 (1962-1970), Liceul nr. 33 (1970-1974) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția engleză-română (1974-1978). Repartizat ca profesor la Școala Generală nr. 4 din Giurgiu, în 1982 părăsește învățământul spre a se angaja ca muncitor necalificat pe un șantier de la periferia capitalei. Corector la „România liberă” (1983-1988), devine redactor la „Scânteia tineretului”, secția de politică internațională (1988-1989), ulterior la suplimentul literar al cotidianului „Tineretul liber” (1990-1992), în intervalul 1992-1993 îndeplinind și funcția de redactor-șef adjunct
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
2.X.1953, București), prozator. E fiul Catinei și al lui Ioan Stoenescu, ofițer de aviație. Absolvent al Liceului „Ion Creangă” din București (1972), e admis la Facultatea de Istorie, dar se retrage înainte de începerea cursurilor și se angajează muncitor necalificat într-o întreprindere. Ulterior urmează Facultatea de Utilaj Tehnologic de la Institutul Politehnic din București (1974-1978), apoi Facultatea de Management din Nijerode (Olanda), pe care o va absolvi în 1991. În deceniul al nouălea frecventează cenaclurile optzeciste. După 1989 se angajează
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
Date despre mediul familial: născută la 12.02.1997, În mun. Iași, tatăl necunoscut, mama căsătorită; locuiește În prezent Împreună cu părinții, doi frați vitregi și o soră, mai mari decât ea; starea materială a familiei este precară, părinții fiind muncitori necalificați și neavând Întotdeauna de lucru; copiii au cameră separată, dar mediul este impropriu, cu igrasie; alimentația este suficientă, dar nediversificată, săracă În vitamine; părinții, absolvenți de școală profesională manifestă indiferență față de nivelul de pregătire al copilului, preferă ca acesta să
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
fricii. N. Sartorius distinge următorii factori de risc pentru starea de sănătate mintală la persoanele refugiate: - pierderea coeziunii prin dispersiune; - obstacole în desfășurarea normală a vieții; - pierderea capacității de inițiativă proprie sub amenințarea interdicțiilor și a pedepselor; - viitor incert; - munci necalificate, forțate; - viață nesigură. Aceste situații vor determina numeroase și variate tulburări ale stării de sănătate mintală, cum ar fi: sentimentul de abandon, disperare, reacții de panică și emoții negative, tulburări de conștiință, impresii de derealizare și depersonalizare, tulburări depresive, anxietate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Acesta este crezul lor, și nimeni nu-i poate contrazice, deși se știe și la sate sunt cadre didactice foarte bine pregătite . Pe unii nici nu-i putem contrazice, deoarece ei pot veni din zone unde își desfășoară activitatea persoane necalificate, ceea ce va determina instalarea unei traume sufletești, copilul fiind mai puțin pregătit decât cei pe care i-a găsit în noul colectiv de elevi. Nu pot ocoli spaima pe care o încearcă copiii de clasa I care nu au frecventat
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Rezervă din Câmpulung. Între 1945 și 1949 urmează Facultatea de Litere și Filosofie. În 1950 este arestat pe motive politice și condamnat la muncă silnică pe viață, dar execută numai cinci ani, pe șantierul-penitenciar Onești-Baraj. După eliberare lucrează ca muncitor necalificat, metodist, profesor secundar la Timișoara, lector universitar la Bacău (1962-1963), din nou profesor secundar, la Darabani (1963-1966), muzeograf la Muzeul Regional Suceava (1966), revenind ca profesor la Darabani (1967-1969). Numit, la Botoșani, director al Casei Județene a Creației Populare, apoi
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
și administrativ de la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. Înalt demnitar sub guvernarea antonesciană, e suspendat din barou în 1945. După 1948 va fi contabil la Șantierul TCH-Titu, profesor la Cooperativa „Prestarea”, controlor de bilete la Grădina Zoologică, muncitor necalificat la Uzinele Chimice Române, arhivar și manipulant la Cooperativa „Soarele”, iar din 1964 documentarist, apoi, din 1968 până în 1970, cercetător științific principal la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. A debutat în 1921 la „Viața studențească”, iar din 1922 semnează versuri
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
literar. Renunță curând la aceste îndeletniciri, îmbrățișând-o pe cea de funcționar, dar o abandonează, spre a se face hamal în port. Dorul de ducă îl mână din nou la drum și, după ce cutreieră Dobrogea, și nu numai, prestând munci necalificate pe șantiere, ajunge tocmai la Petrila, unde se angajează miner. În 1954 e la București. Divorțând, se recăsătorește, în 1955, cu pictorița Rodica Milde Pandele; conviețuiește cu ea șase ani, pentru ca, după despărțire, să se însoare, a treia oară, cu
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
departe de acoperirea tuturor necesităților din sistemul existent, la care se adaugă nevoile în creștere previzibile în viitorul imediat și mediu. Sunt încă multe instituții și ministere care, neconștientizând complexitatea profesiei, manifestă o rezistență greu de explicat față de înlocuirea cadrelor necalificate în asistență socială cu absolvenți profesioniști, dar și față de crearea unor posturi de asistență socială în structurile sale. Un exemplu semnificativ aici constă în neutilizarea în sistemul educativ-școlar a asistenților sociali specializați în domeniul consilierii școlare (prevenirea și combaterea violenței
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gravă a instituțiilor de asistență socială - subfinanțarea severă a instituțiilor de asistență socială înainte de 1990 a dus pe perioade mari de timp la condiții de viață improprii, în continuă degradare. Situația s-a agravat și mai mult din cauza dominării personalului necalificat. După 1990, situația din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
condiții ca beneficiarii sau copiii acestora să depășească vreodată situația de dependență de acest tip de locuri de muncă prost plătite (capcana unor astfel de măsuri); nivelul scăzut de salarizare rezidă în faptul că în majoritatea cazurilor sunt realizate activități necalificate cu productivitate scăzută (care nu necesită investiții de capital); antrenarea continuă în astfel de activități creează, în timp, o clasă de servanți ai majorității (societatea civilă), deoarece beneficiarii acestui tip de suport nu vor participa niciodată la luarea vreunei decizii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de firme intermediare. În anii ’90, ca urmare a tendinței de renunțare la utilizarea forței de muncă palestiniene, statul israelian este forțat să adopte o serie de măsuri de atragere a forței de muncă din afara țării, în special pentru munci necalificate în construcții și agricultură. România a devenit una dintre țările furnizoare de muncitori, pe perioade limitate, în special în domeniul construcțiilor. Conform unui studiu publicat în 2003, 80% dintre muncitorii străini angajați cu contract de muncă în construcții erau români
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
roma această facilitate lipsește în aproape trei sferturi din cazuri. Ponderea unităților de învățământ ce au un deficit de personal didactic calificat este un indicator în care am inclus toate unitățile de învățământ, indiferent de nivel, ce semnalează prezența personalului necalificat în școală (cel puțin un cadru necalificat). Există diferențe importante între școlile cu romi și ansamblul sistemului, în funcție de ponderea numărului de elevi romi în școala. Diferențele cele mai mari dintre școlile cu romi și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sferturi din cazuri. Ponderea unităților de învățământ ce au un deficit de personal didactic calificat este un indicator în care am inclus toate unitățile de învățământ, indiferent de nivel, ce semnalează prezența personalului necalificat în școală (cel puțin un cadru necalificat). Există diferențe importante între școlile cu romi și ansamblul sistemului, în funcție de ponderea numărului de elevi romi în școala. Diferențele cele mai mari dintre școlile cu romi și ansamblul sistemului apar în cazul ciclului primar (școli I-IV). Școlile predominant roma
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
predominant roma semnalează prezența necalificării într-un procent aproape dublu (83,5%) comparativ cu ansamblul școlilor rurale (43,5%). Există un evident pattern de asociere între ponderea elevilor romi în școală și intensitatea necalificării. Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste trei ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școală și intensitatea necalificării. Astfel, în cazul categoriei „50-75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste trei ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste cinci ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma ponderea profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ori mai mare. În cazul categoriei „peste 75% personal necalificat”, ponderea școlilor majoritar roma este de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma ponderea profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe întreg sistemul, iar ponderea învațătorilor necalificați e de aproape două ori și jumătate mai mare decât în cazul sistemului de învățământ rural în ansamblul său. În cazul școlilor predominant roma, ponderea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de peste patru ori mai mare comparativ cu sistemul, iar a școlilor predominant roma de peste zece ori mai mare. În cazul școlilor predominant roma ponderea profesorilor necalificați este de aproape trei ori mai mare decât pe întreg sistemul, iar ponderea învațătorilor necalificați e de aproape două ori și jumătate mai mare decât în cazul sistemului de învățământ rural în ansamblul său. În cazul școlilor predominant roma, ponderea unităților școlare ce se găsesc în situația în care majoritatea disciplinelor de studiu sunt predate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și jumătate mai mare decât în cazul sistemului de învățământ rural în ansamblul său. În cazul școlilor predominant roma, ponderea unităților școlare ce se găsesc în situația în care majoritatea disciplinelor de studiu sunt predate de peste doi ani de profesori necalificați este de peste 2,5 ori mai mare decât pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]