901 matches
-
în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după ce-și vine în fire și necredinciosul mărturisește credința cea adevărată. Pelerinagiu la moaștele sf. Ioan în ziua de sf. Gheorghe. Ștefan și cu Bogdan în amurg în grădina curții domnești ori la Castel vorbesc ca doi prietini despre trecut, despre visele și planurile lor... Ștefan a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Serbia 1459 Trapezunt 1461 Lesbos 1462 Muntenia 1463 Coramania 1464 Negroponte (a Veneției) 1470 Bate pe Perși la Capadochia 1472 Caffa 1475 Sultan al otomanilor trimisul lui Alah pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hotărâse. Sultanul i-a cerut lui Ștefan să se supună, să predea cele două cetăți din sudul Moldovei: Cetatea Albă și Chilia și să se prezinte el însuși cu haraciul, drept semn al credinței și al sentimentelor sale față de Poartă. „Necredinciosul acela, scrie cronicarul turc Kemal- Pașa-Zade, era un afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea față de sultanul lumii. De aceea s-a aprins flacăra mâniei de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu a fost informat din vreme. El cerea liberă trecere pentru solul moldovean, Șandru, care mergea la Moscova ca să-l convingă pe Ivan al III-lea să pună capăt conflictului cu Lituania și să se alăture creștinilor în lupta cu necredincioșii. Șandru avea misiunea să se intereseze despre soarta nepotului lui Ștefan. În legătură cu conflictul de la hotar, nu se ajunsese la nici o înțelegere și domnul propunea să se întâlnească solii, la 29 iunie sau la 8 septembrie, pentru a stabili hotarul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu Maria de Mangop, o urmașă a Paleologilor și a Asăneștilor, a avut loc la 14 septembrie 1472, de ziua Înălțării Sfintei Cruci, dându-i domnului sentimentul că Suceava va fi un nou Constantinopol, un nou centru de luptă contra necredincioșilor. În același an, 1487, era înălțată și biserica de la Milișăuți închinată Sfântului Mare Mucenic Procopie de a cărei protecție s-a bucurat în timpul luptei de la Râmnic, din 8 iulie 1481, pisania bisericii fiind o cronică lapidară a evenimentului. Piatra de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iminent sfârșit. Până acum au fost nenumărate "apocalipse" în prag de a se întâmpla. Câteva numai în ultimul deceniu. Cea de anul trecut a creat chiar o fobie, a împărțit lumea în disperați, în grijulii, în nepăsători, în credincioși și necredincioși (așa a fost de când e lumea, de fapt credința s-a născut pentru a-i separa pe necredincioși, pe cei ce s-au așezat în afara lumii, sau pentru a-i converti la credință, la cursul firesc al lumii), în avari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
deceniu. Cea de anul trecut a creat chiar o fobie, a împărțit lumea în disperați, în grijulii, în nepăsători, în credincioși și necredincioși (așa a fost de când e lumea, de fapt credința s-a născut pentru a-i separa pe necredincioși, pe cei ce s-au așezat în afara lumii, sau pentru a-i converti la credință, la cursul firesc al lumii), în avari și hapsâni, în egoiști evidenți și în foarte puțini altruiști și așa mai departe. Omului în general, cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
laudă. Multă jale și cântări duioase au fost la Înmormântarea ei. Cor de Îngeri În Cer și pe pământ au slăvit-o și toți au petrecut-o cu mare durere. Multe minuni s-au petrecut atunci. Se spune că un necredincios a vrut să răstoarne sicriul, când o duceau s-o Îngroape și atunci un Înger i-a retezat mâinile pe loc. Apoi acesta și-a plâns fapta lui cea rea și... minune! Maica Domnului i le-a pus la loc
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
bine, e vorba de o integrare a Viului? Și dacă da, e ceva statuat o dată pentru totdeauna sau ceva ce suportă o evoluție? Acel prieten Își va da desigur seama că Întrebările sunt pur retorice. Dar, pentru simpatizanții lui Toma necredinciosul, voi detalia. Legea de bază a Universului e evoluția. Cazuri particulare ale evoluției, adică atâtea cât poate cuprinde omul În viața lui, cu atât mai mult dacă face apel la memoria istoriei, ne Întâmpină la tot pasul. Adică fenomene ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În aceeași admirabilă culegere de scrisori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, adnotată de Gustave Lanson) a drei D’Aumale, fostă elevă la Saint-Cyr, devotată până la moarte ilustrei patroane, Înțelesul acestui cuvânt evoluează spre acela de incrédule (necredincios Într-ale bisericii) și esprit fort (cel care ține neapărat să se situeze deasupra opiniilor curente). Iar În Înțelesul său de astăzi, li ber tinaj Înseamnă destră bălare, desfrânare (dérșglement des moeurs, cf. Larousse). În ce privește libertinajul meu, cu care am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe care i-am supărat cu ceva în viață, sau nu le-am împlinit dorințele. Iert pe toți care mi-au greșit sau mi-au dat de suferit. Binecuvântez pe toți frații mei din Ordin și pe toți credincioșii și necredincioșii. Spun la toți: Veșnicia e un lucru așa de important că nu trebuie pierdut din ochi nici un moment din viață! Confrații să observe Sfânta Regulă, Constituțiunile după spiritul Sf. Părinte Francisc. Doresc tuturor să viețuiască în dragoste, unire și pace
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
am păstrat aceste obiceiuri curioase și după plecarea amicului nostru francez. Dar, pentru că Institutul Francez din România încetase de a mai exista, iar noi - cei patru - eram nevoiți să ne războim zi de zi cu forțe obscure, cu păgânii, cu necredincioșii, cu maurii, ne-am ales ca loc de reședință ideal Spania celui de-al treisprezecelea secol, Spania Reconquistei. În felul acesta, eu am devenit rege al Aragónului, Crin - rege al Castiliei, Vally - rege al Navarrei, iar Florino - rege al Estre
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
bine și logica internă a gestului de convertire la o altă religie: orice convertit este expus, valorificat și teatralizat pentru a extrage un maxim de beneficii de pe urma gestului său. Au plecat expunând vizibil pe față mândria amestecată cu dispreț față de necredincioșii (și mai ales necredincioasele cu buricul gol) care-și mâncau zgomotos pastele cu sos tomat sau rodeau cu poftă coastele de porc, două la trei dolari, cumpărate de la magazinul din campus. 21 iunie 2005 Interminabil și plictisitor colocviu internațional despre
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dintre slugile Domniei mele, trimiși după muncile și după milosteniile Domniei mele, pentru că cine s-a încumeta să-i împiedice și cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău și urgie dela domnia mea, ca un necredincios și batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune Domnia mea, ca după moartea Domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Țării Românești sau din rodul inimii Domniei mele sau pentru păcatele noastre, din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mâna lui Dumnezeu, Domnul nostru, căruia îi poartă reverență și îi dau ascultare toți principii și toți creștinii. 93. Al doilea punct. Să privesc cum acest rege vorbește cu toți ai săi, spunând: „Voința mea este să cuceresc întreg pământul necredincioșilor; de aceea, cine ar vrea să vină cu mine trebuie să se mulțumească să mănânce ca mine și, de asemenea, să bea și să se îmbrace ca mine2 etc., trebuie, de asemenea, să trudească ziua și să vegheze noaptea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a zis: („Pace vouă!”). 3. Le-a dat pe Duhul Sfânt, spunându-le: („Primiți pe Duhul Sfânt! Cărora le veți ierta păcatele, le vor fi iertate”). 305. DESPRE CEA DE-A ȘAPTEA APARIȚIE. IN. 20,24-29. 1. Primul. Sfântul Toma, necredincios, întrucât nu fusese de față la apariția de dinainte, zice: („Dacă nu-L voi vedea, nu voi crede”). 2. Le-a apărut Isus, opt zile mai târziu, ușile fiind închise, și i-a spus Sfântului Toma: („Adu-ți degetul aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București - și-a schimbat portul : „Familia, o puternică alcătuire tiranică pe atunci, Începu să cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această teorie pare a fi confirmată de faptul că Isus - conform modelului cunoscut - Îl vindecă pe păgân, care ulterior se convertește : „Și atingându-se [Isus] de urechea lui, l-a vindecat” (Luca 22, 51) <endnote id="(vezi nota 483)"/ >. Amuțirea necredinciosului este o altă sancțiune divină. Să ne aducem aminte că arhanghelul Gabriel i-a luat graiul lui Zaharia (tatăl lui Ioan Botezătorul) pentru că acesta s-a Îndoit de vorbele lui : „Vei fi mut [...], pentru că n-ai crezut În cuvintele mele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chează simbolic o experiență inițiatică profundă. Schimbarea numelui și botezul fixează definitiv această modificare de statut ontologic și teologic. Odată devenit apostol (singurul dintre cei doisprezece care nu l-a cunoscut pe Isus viu), Pavel poate provoca el Însuși orbirea necredincioșilor. Este drept, nu cu puterea sa proprie, ci tot cu cea a lui Dumnezeu. Așa a procedat În prima sa misiune aposto lică, În Cipru, când l-a Învins Într-o dispută teologică pe Elimas, „un evreu vrăjitor”. „Și acum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roagă pe Isus să-i ierte pe „creștinii păcătoși”. Ea face astfel o discriminare Între, pe de o parte, creștinii care au păcătuit, dar „legea ta au păzit-o” fiindcă „s-au botezat În numele tău”, și, pe de altă parte, „necredincioșii de jidovi”, chiar dacă aceștia n-au păcate lumești : „Nu mă rog dereptu [= pentru] necredincioșii jidovi” <endnote id="(9, pp. 262 ș.u.)"/>. Transpare de aici o mentalitate religioasă care poate fi exprimată printr-un dicton de tipul „Un creștin păcătos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceară și rășină, Apoi strecuratu-m-au, În gard aruncatu-m-au <endnote id="(491, p. 313)"/>. Similar, Într-o baladă populară cu mai multe variante culese În Oltenia, Sfânta Maria și Sfânta Vineri aflate În Rai se plâng lui Dumnezeu că necredincioșii le chinuie : Cu apă ne opărește Cu ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe fapte (semn că detaliile poveștii erau bine cunos cute), ci pe semnificația lor teologică. Isus ar fi fost „Împuns” de evrei de două ori : prima oară prin crucificare, iar a doua oară prin Înjunghierea icoanei. „Iar câți au fost necredincioși și n-au crezut Întru tine [stăpâne Hristoase], nici Întâiu, nici apoi, acum ei au venit cătră icoana chipului tău și Împărătescul tău trup l-au Împunsu cu hangeriul. O, minune, că iată că eși dentr-Însa și curse sânge, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei au venit cătră icoana chipului tău și Împărătescul tău trup l-au Împunsu cu hangeriul. O, minune, că iată că eși dentr-Însa și curse sânge, ca și mai nainte. Și tu, făcătoriul mieu, nu te-ai putut odihni de necredinciosul neamul jidovesc, nici Întâi, nici apoi. Ne Închinăm patemelor tale, ne Închinăm răstignirii tale, Închinămu-ne ranelor Împărăției tale, care le-ai răbdat pe cruce pentru noi oamenii. Și iarăși ne Închinăm ranelor celor de al doilea rându, carele ai răbdat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe acei evrei ce-i găsea. Iar de se hazarda vreunul a se uita prin vreo fereastră a casei, acela era bombardat cu pietre. Aceste barbarii le comitea poporul de jos din Moldova pentru că privea pe evrei ca pe niște necredincioși, ce profanează prin prezența lor pe sfinți și icoane” <endnote id=" (172, p. 194)"/>. Și În Evul Mediu evreii erau bătuți, alungați și chiar omorâți pentru motive similare : acuzații de profanare a unor obiecte sacre și de declanșare a unor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui tânăr țăran din nordul Basarabiei -, și pentru păcate și mai grele care nu sunt ale lor” <endnote id="(429, p. 16)"/>. Astfel se justifică - scrie Sorin Alexandrescu - crimele religioase și, la limită, războaiele religioase, până În ziua de azi. „Uciderea necredinciosului [...] este absolvită de păcat” <endnote id="(748, p. 222)"/>. <endnotelist> Note și bibliografie 1. Lazăr Șăineanu, „Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521- 528. 2. Simeon Florea Marian, „Satire bucovinene contra evreilor”, În Columna lui Traian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]