2,055 matches
-
continua cu fruntea sus. Mă încearcă multe sentimente. În primul rând, simt recunoștință pentru fiecare clipă pe care Dumnezeu mi-a îngăduit să o trăiesc. Chiar dacă sunt o fragilă floare efemeră pe câmpul vieții, Dumnezeu nu a permis ca vânturile necruțătoare să-mi smulgă rădăcina. Și în acest an, El a fost lângă mine, dăruindu-mi suava adiere a speranței, umplându-mă cu seva mulțumirii. Îi mulțumesc pentru că am întâlnit oameni ce au semănat în mine semințele bunăvoinței pentru a rodi
PĂŞESC ÎN 2012 CU GÂNDUL SPĂLAT DE ROUA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351092_a_352421]
-
guvernamental. Căci candidatul desemnat de govern poate fi considerat ales. De asta are grijă polițistul Pristanda cu “băieții “ lui.Așa cum și astăzi se procedează . Prin operele diverse, scrise la intervale de timp diferite, Caragiale a închegat o frescă satirică unitară, necruțătoare.De fapt marele dramaturg nu a făcut decât să oglindească societatea românească așa cum a fost, fără a îngroșa tușele care caracterizau societatea. Însă-și societatea prin apucăturile ei era comică.Așa cum este și astăzi.Fericita ”vină “ a autorului piesei de
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
al meu cuvânt Și mi-ai atins sufletul trist, Cu-a ta privire de ametist. Mai tot cules din amintiri Ce mi-au adus dezamăgiri Curaj si dragoste mi-ai dat ... Eu am zâmbit și am luat ... Dar timpul cel necruțător Mă pedepsește cu-al tău dor Căci brațele mi le-a golit Te-a dus departe, spre zenit. Și-a pus stavilă între noi Clipele scurse în puhoi Ne tot pune la-ncercare ... Dragostea însă nu moare! Referință Bibliografică: Nu
NU TE ŞTIAM... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351123_a_352452]
-
al meu cuvânt Și mi-ai atins sufletul trist, Cu-a ta privire de ametist. Mai tot cules din amintiri Ce mi-au adus dezamăgiri Curaj și dragoste mi-ai dat ... Eu am zâmbit și am luat ... Dar timpul cel necruțător Mă pedepsește cu-al tău dor Căci brațele mi le-a golit Te-a dus departe, spre zenit. Citește mai mult Nu te știam , nu m-ai știutPâna ce pragul mi-ai trecutși mi-ai adus parfum de zoriCules din
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
suntem în fața unei cărți a maturității depline, un fel de ,,ultima verba” aproape testamentară, pe care autoarea, Floarea Cărbune, o lasă cititorilor de azi, de mâine și de totdeauna ca o alinare în cunoaștere, iar posterității - atât de severă și necruțătoare -ca pe o rugă convingătoare de a-i acorda meritatul drept la supraviețuire. Pentru sufletul mare de poet al autoarei și al cititorilor, ca teleormănean, la 50 de km. depărtare de Purani, voi posta câteva versuri, drept florilegiu al întâlnirii
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
un obosit cocor Din toamnă-n iarnă călător, Precum un mânz rătăcitor Într-o taiga cu alb decor, Mereu cu spaima lupilor Și în galop ucigător, Precum un leu începător De victime căutător Amenințat și temător De-un leu bătrân necruțător, Precum un eșuat vapor Fără busolă plutitor, Pierdut în spuma apelor Într-un ocean amețitor, Precum un biet nevăzător Într-un oraș amăgitor Silit să fie cerșetor La mila trecătorilor, Precum un inocent odor Abandonat în cărucior La ușa unui
DE MĂRŢIŞOR de ROMEO TARHON în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345552_a_346881]
-
un colț de pagină de internet răsfoită agale într-o seară de Mărțișor 2013, în care primisem un mesaj mai aparte: ”D-na Georgeta, îndrăznesc să vă trimit o poezie scrisă ... cândva de mine. Fiți sinceră, spuneți-mi părerea, fiți necruțătoare!” - și am primit așa.. “O poveste banală ... ”, semnată de Geta Elia Voicu. Am zâmbit, mai vizitasem în vară pagina doamnei, căutând români care viețuiesc în insula Afroditei. Terminasem de scris o carte despre Cipru și simțeam că, de fapt, voi
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
în care a creat o operă poetică, după opinia noastră superioară prozei sale, sfârșește totuși tentat de epic, așa cum se întâmplă de-o vreme cu poeții noștri. După un roman neconvingător intitulat „Libertatea de-a fi lichele” (2011), încercare polemică necruțătoare, mai bine zis o satiră mundană, scriitorul revine un roman care de astă dată, cu puține supralicitări, are șansa de-a rămâne în atenția cititorului. E vorba despre romanul „Exilat în mine însumi” (Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012) unde introspecția
NOTE DE LECTURĂ: SINELE POLEMIC SAU EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI DE EMANOIL TOMA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352029_a_353358]
-
clasă, toate aceste presupuse defecte ale sale, despre care vorbește, deveneau la el, calități. Totodată el zugrăvește cu o căldură aparte, chipul prietenului său din tinerețe Manole Newman, „un ovrei conservator, român „de dreapta”, deștept foc, băiat cult, intrasingent și necruțător, care m-a vindecat de consumarea opiului. Opiul fiind, firește, acel din definiția lui Raymond Aron: le socialisme est l'opium des intellectuels. Fecior de mici burghezi din Oltenița, se considera român absolut (și era: prin grai, înfățișare, caracter, impetuozitate
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
to be” - țineți cadența! dar anii ... oare unde s-au dus anii? s-au dus așa cu pas ușor și spornic ... să îi aduni precum înumeri banii? ca prin deșert un fluviu nestatornic ... ne râd în nas parșivii - hoțomanii: tiranicul, necruțătorul ornic. Referință Bibliografică: Hoțomanii de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
HOŢOMANII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355788_a_357117]
-
Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestea lui Belay Cu două ceasuri înainte de lăsarea întunericului, Belay părăsi riada gazdei, trecu de Jbel Lakhdar și pătrunse în Arset el-Bilk, unde căută adăpost din calea arșiței necruțătoare la umbra unui palmier. Aici adăsta zi de zi scăpătatul soarelui, privind prin ochii încețoșați de albeață colcăiala medinei. Îi plăcea să amușineze prin nările fremătânde odorul pământului bătucit, nădușeala cailor înhămați la caleștile înșiruite de-a lungul străzilor ori
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
încă plin pe masă, Iar steaua mea îmi cântă cu un glas de cuc. 23/08/11 Mă tem Așa a fost în țara mea Și va să fie așa mereu, Tot inventăm cuvântul „dor” Bieți copii uitați de Dumnezeu. Necruțător destinul meu Mi-a dat un drept când m-am născut, Blestemul să îl am trofeu, Iar eu-soldat necunoscut. Strivit destinul țării mele Imuabil, muribund și mut, În umbrele amenințării Așteaptă vise fără-nceput. Sânt lung colind în lumea rece
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
încă plin pe masă, Iar steaua mea îmi cântă cu un glas de cuc. 23/08/11 Mă tem Așa a fost în țara mea Și va să fie așa mereu, Tot inventăm cuvântul „dor” Bieți copii uitați de Dumnezeu. Necruțător destinul meu Mi-a dat un drept când m-am născut, Blestemul să îl am trofeu, Iar eu-soldat necunoscut. Strivit destinul țării mele Imuabil, muribund și mut, În umbrele amenințării Așteaptă vise fără-nceput. Sânt lung colind în lumea rece
POEME de STELIAN PLATON în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356054_a_357383]
-
Fiicele Americii Întru jertfirea de sânge Spre pururea izbândă a ființării statale Și a Libertății unei Națiuni O obsesie s-a risipit dar avea să vină alta Un oropsitor a plecat dar avea să vină altul Mai zănatec și mai necruțător Zvârcolind șerpii pe care mereu are să-i crească La sânul ei o comunitate (oricare) Pe care mereu avea să-i pună între ziduri Constructorii casei cu ceva timp în urmă... Taci! Se târăște șarpele casei Pregătind atâtea surpări și irosiri
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
și ne tulbura spiritele. Brazii de pe dealul de peste apă înverzeau cerul. Noi, oamenii, nu putem percepe decît ceea ce ne putem reprezenta. O ploaie violentă seamănă cu o tulburare a ordinii cosmice, pentru că inundă pămîntul, strivește totul în calea ei, este necruțătoare, fără milă. Conștiința noastră ne influențează propriile convingeri, iar psihicul lucrează benefic asupra trupului. De aceea, bolile nu sînt decît abandonări ale trăirilor pozitive. Sîntem pierduți, abandonați ca o corabie fără cîrmaci pe ocean. Unde este malul? Unde este visul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) CAP 2 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356805_a_358134]
-
tot, îndeobște. Înlăturarea brutală a lui este iminentă. Cu toate acestea, uneori, schimbarea este nefastă și ea pune frâne dezolvării economice a producției de textile dar și relațiilor armonioase dintre lucrători și conducere ori dintre lucrărtorii înșiși. Condeiul autoarei este necruțător și obiectiv, radiografiind starea de fapt a lucrurilor într-o unitate de producție românească unde oamenii s-au săturat de ordine, de teroarea psihică exercitată de partidul în funcție și doresc libertatea spirituală, libertatea de cuvânt, de presă, de a
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
pruncii Trăgând sănii spre vâlcele, Moșii scot din fundul pungii Tutun pentru clipe grele. Veselie și visare, Și copil și om bătrân Privind înspre larga zare Fermecați pe loc rămân. Iarna Baba iarna nu glumește, Frigul zilnic întețește asprul ger, necruțător, Îngheață fulgii din zbor. Vrăbiile se zburlesc, Cotlon cald abia găsesc, Umblă prin omat desculțe Tot mai greu găsesc grăunțe. Dar copiii mititei Stau pe lângă moș Andrei Cu mânuțe hărnicuțe Case fac, la vrăbiuțe. Și în ele pun frumos Fân
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
a trecut decât unul într-o noapte, beat fiind. Zăpada era foarte înaltă, iar el a trecut peste sârmă. Sigur că l-au dat înapoi. De-acolo, mereu au fost tentații de a veni și, pe cei mai mulți i-au secerat necruțător cu gloanțe. Ori, toate lucrurile acestea te marchează. Pot să spun chiar că, asupra unor colegi am avut o anume influență încercând să le povestesc acea tragedie și oamenii, bineînțeles, își puneau întrebarea: „Da` de ce se întâmpla acest lucru?” Până
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
Pentru informații suplimentare puteți apela următoarele numere de telefon: 0741.587834 (dl. Nelu Bran) sau 0765.249899 (dl. Doru Dăncuș). Năcută în anul 1970 în Geoagiu, ILEANA RUS s-a stins din viață în anul 2007,răpusa de o boală necruțătoare. În urma ei a rămas amintirea unei interpretesde muzică populară de excepție și numeroase cântece de neuitat. Dintre cântecele pe care și-a pus amprenta inconfundabila pot fi amintite: „Sărbătorile-s ca mine”,„Peste sat trece un nor”, “De la naștere la
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
după tristețe cu ce să te aperi de gândurile negre de nopțile lungi să rămâi ca un cerc gol pe dinăuntru din care cineva a șters toate punctele față de care cercurile au sens astăzi și cerul parcă este prea albastru necruțător lipsesc nuanțele calde și lebedele în care se întâlnesc toate culorile spectrului e ca și cum aș trăi numai în alb și negru în combinații infinite de gri mă simt ca un albatros sleit de puteri în mijlocul oceanului ultimul meu vis fusese
RESEMNARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368797_a_370126]
-
a nu îngheța poșirca care se împărțea cu mărinimie se renunța la lingură, sorbindu-se direct din gamelă. Pe pieptul deținuților acoperit cu zdrențe, stropii ce cădeau din gamelă deveneau în câteva secunde țurțuri ce se zgâlțâiau aprig sub asaltul necruțător al crivățului. Unul dintre cei mai sensibili deținuți politici ai Canalului era poetul basarabean Robert Cahuleanu-Andrei Ciurunga, un spirit profund cu un suflet de floare peste care se prelingea ca o mireasmă lacrimile de azur ale camarazilor ascultători ai versurilor
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
apăra până la moarte dreptul de a le rosti. Ori, punând în balanță noțiunea de libertate cu cea de cunoaștere de sine, sintetic exprimată de Nathaniel Hawthorne - Ce altă temniță e mai întunecată decât adâncul propriului nostru suflet? Ce temnicer mai necruțător cunoaștem, decât pe noi înșine? - atunci vom admira curajul poetului de a nu-și atribui schimbarea lumii ori a sinelui colectiv, ci doar asumarea pe deplin a motivării și schimbării eului propriu, a cărui unică plusvaloare este ELIBERAREA sa prin
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
de tapițerie U.C.C.O.M. Craiova, absolvent al institutului de mecanici de locomotivă Timișoara... Apoi, după revoluția din 89, lucrează în mediul privat, până în 1998. În 2002, pleacă în Germania, apoi Spania, unde se mută definitiv, datorită unei boli necruțătoare care-l macină. În tot acest timp, Ioan Cojocariu își găsește starea interioară necesară și simte nevoia de a scrie, descoperind frumusețea poeziei la vârsta deplinei maturități. Odată cu întâlnirea noastră pe rețeaua de socializare Facebook și văzând pasiunea pentru literatură
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
printre mii de alte morminte, unde se mai găseau nume dintre consătenii noștri. Zile și nopți nu încetau bocetele mamei și numai pernuțele udate de lacrimi îi erau martorii la această dramă... la această tragedie și la această nemiloasă și necruțătoare soartă. Iar când eu mă apropiam de mama să o liniștesc puțin, ea mă cuprindea, mă strângea cu dor la piept de parcă vroia să se contopească cu mine... îmi săruta mâinile, obrajii, capul, vărsând lacrimi fierbinți, care cădeau pe hainele
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
dar eu pe ele-aștern covor de flori. Toate mă dor de când mă vor înfrânt, dar în loc să cobor îmi iau avânt. Ce-a mai rămas e o povară grea, dar inima n-o las să se predea. Peste-al meu drum necruțători nori ning, dar eu simt de pe-acum c-am să înving. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]