1,028 matches
-
participare, caracterizate prin favoritisme înjositoare în campania electorală, organizate cu obiective ce urmăresc un oarecare control asupra opoziției și cu o presupusă legitimitate națională și internațională, dar cu rezultate manipulate în final, ca un clasic omagiu pe care viciul (regimurile nedemocratice) îl aduce virtuții (libera competiție democratică). Făcînd abstracție de sistemele electorale la care se apelează, alegerile care nu sînt libere, fără a fi lipsite de interes politic și politologic, aparțin unui alt cîmp analitic: cel al instrumentelor disponibile și întrebuințate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
virtuții (libera competiție democratică). Făcînd abstracție de sistemele electorale la care se apelează, alegerile care nu sînt libere, fără a fi lipsite de interes politic și politologic, aparțin unui alt cîmp analitic: cel al instrumentelor disponibile și întrebuințate de regimurile nedemocratice pentru a afirma, exercita și apăra puterea [Hermet, Rouquié și Linz 1978; Hermet, Rose și Rouquié 1978]. Acest capitol se va ocupa în mod exclusiv de alegerile în regimurile democratice și, în mod special, de efectele sistemelor electorale folosite, fie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care este destul de mare) și la rău (care uneori tulbură, dar care poate din cînd în cînd să fie corectat prin alternanță), partidele se afirmă ca structuri și ca instrumente fundamentale și de neînlocuit ale politicii contemporane, atît ale celei nedemocratice, cît și, mai ales, ale celei democratice. Capitolul 6. PARLAMENTE ȘI REPREZENTARE 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE Obiectul analizei din acest capitol îl va constitui parlamentul în regimurile democratice. Nu reprezintă o mare limitare neglijarea parlamentelor în regimurile nedemocratice, pentru că parlamentele constituie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
atît ale celei nedemocratice, cît și, mai ales, ale celei democratice. Capitolul 6. PARLAMENTE ȘI REPREZENTARE 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE Obiectul analizei din acest capitol îl va constitui parlamentul în regimurile democratice. Nu reprezintă o mare limitare neglijarea parlamentelor în regimurile nedemocratice, pentru că parlamentele constituie, în acest tip de regimuri, organisme în mod esențial lipsite de autonomie și de influență politică. Ba mai mult, uneori chiar nu există, pentru că, de obicei, primul pas către evidențierea regimurilor nedemocratice, mai ales cînd se produce
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
limitare neglijarea parlamentelor în regimurile nedemocratice, pentru că parlamentele constituie, în acest tip de regimuri, organisme în mod esențial lipsite de autonomie și de influență politică. Ba mai mult, uneori chiar nu există, pentru că, de obicei, primul pas către evidențierea regimurilor nedemocratice, mai ales cînd se produce o răsturnare a regimului democratic precedent, îl constituie tocmai suprimarea parlamentelor. Orice parlament ajunge ușor să fie un loc ce permite nașterea sau păstrarea unei anumite forme de opoziție, care ar mai putea avea o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ajunge ușor să fie un loc ce permite nașterea sau păstrarea unei anumite forme de opoziție, care ar mai putea avea o tribună de la care să se poată face ascultată [pentru completări, Dahl, 1973]. Cînd supraviețuiesc, parlamentele sînt, în regimurile nedemocratice, organisme domesticite, cutii de rezonanță ale executivelor (și eventual ale partidului unic), locuri în care se oferă o reprezentare fictivă și circumscrisă unor grupuri preselecționate, destul de rar bazată pe alegeri și, deci, de obicei, manipulată. Originea parlamentelor În regimurile democratice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cărui scrieri în italiană se regăsesc în Lasswell [1975]) știința politică s-a ocupat în mod constant de contexte în care puterea este cucerită, împărțită și aplicată; așadar, cum vom vedea în al nouălea și al zecelea capitol, de regimurile nedemocratice (autoritare, totalitare, posttotalitare, sultanice) și de cele democratice, în care apare și se dezvoltă competiția pentru putere. Știința politică s-a ocupat, cum am văzut în al doilea și al treilea capitol, și de modalitățile prin care cetățenii, grupurile și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cercetare, se ajunge tocmai la această concluzie. Dar este firesc să ne îndoim că această concluzie ar fi utilă sau suficientă pentru a explica în mod convingător toate procesele de realizare a politicilor publice în democrațiile contemporane. Capitolul 9. REGIMURILE NEDEMOCRATICE 1. CÎTEVA DATE La începutul anilor '90, în pofida a ceea ce s-a numit al treilea val de democratizare (vezi capitolul 10), numărul regimurilor nedemocratice continua să fie net superior celui al regimelor democratice. Acestea din urmă, pe baza unui calcul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în mod convingător toate procesele de realizare a politicilor publice în democrațiile contemporane. Capitolul 9. REGIMURILE NEDEMOCRATICE 1. CÎTEVA DATE La începutul anilor '90, în pofida a ceea ce s-a numit al treilea val de democratizare (vezi capitolul 10), numărul regimurilor nedemocratice continua să fie net superior celui al regimelor democratice. Acestea din urmă, pe baza unui calcul destul de generos, erau 58, în timp ce regimurile nedemocratice erau 71. Este adevărat că a existat, mai ales datorită căderii regimurilor comuniste, o substanțială reducere a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
90, în pofida a ceea ce s-a numit al treilea val de democratizare (vezi capitolul 10), numărul regimurilor nedemocratice continua să fie net superior celui al regimelor democratice. Acestea din urmă, pe baza unui calcul destul de generos, erau 58, în timp ce regimurile nedemocratice erau 71. Este adevărat că a existat, mai ales datorită căderii regimurilor comuniste, o substanțială reducere a numărului de regimuri nedemocratice, pentru că, așa cum se va vedea din tabelul 9.1, în urmă cu aproximativ 15 ani, raportul era 30 la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
net superior celui al regimelor democratice. Acestea din urmă, pe baza unui calcul destul de generos, erau 58, în timp ce regimurile nedemocratice erau 71. Este adevărat că a existat, mai ales datorită căderii regimurilor comuniste, o substanțială reducere a numărului de regimuri nedemocratice, pentru că, așa cum se va vedea din tabelul 9.1, în urmă cu aproximativ 15 ani, raportul era 30 la 92. Totuși, în lume, încă mai persistă o mare varietate de regimuri în care drepturile cetățenilor nu au nici o garanție de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ci folosind forța; în care guvernanții exercită puterea într-o manieră total arbitrară și o pierd, atunci cînd o pierd, tot prin intermediul forței. Toate aceste regimuri cu trăsăturile lor caracteristice, care constituie obiectul acestui capitol, trebuie să fie considerate regimuri nedemocratice. Tab. 9.1 Democratizarea în lumea modernă Anul State democratice State nedemocratice Procentul democratizării 1922 1942 1962 1973 1990 29 12 36 30 58 35 49 75 92 71 45,3 19,7 32,4 24,6 45,0 Notă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
arbitrară și o pierd, atunci cînd o pierd, tot prin intermediul forței. Toate aceste regimuri cu trăsăturile lor caracteristice, care constituie obiectul acestui capitol, trebuie să fie considerate regimuri nedemocratice. Tab. 9.1 Democratizarea în lumea modernă Anul State democratice State nedemocratice Procentul democratizării 1922 1942 1962 1973 1990 29 12 36 30 58 35 49 75 92 71 45,3 19,7 32,4 24,6 45,0 Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1990 29 12 36 30 58 35 49 75 92 71 45,3 19,7 32,4 24,6 45,0 Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de locuitori. Sursă: Huntington [1995, 48]. Majoritățile nedemocratice Recapitulînd, tabelul 9.1 demonstrează nu numai că încă mai există multe regimuri definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
24,6 45,0 Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de locuitori. Sursă: Huntington [1995, 48]. Majoritățile nedemocratice Recapitulînd, tabelul 9.1 demonstrează nu numai că încă mai există multe regimuri definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice. Merită, deci, o atenție sporită. Atît în trecut, cît și în prezent, regimurile nedemocratice au însumat o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de locuitori. Sursă: Huntington [1995, 48]. Majoritățile nedemocratice Recapitulînd, tabelul 9.1 demonstrează nu numai că încă mai există multe regimuri definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice. Merită, deci, o atenție sporită. Atît în trecut, cît și în prezent, regimurile nedemocratice au însumat o mulțime de caracteristici, așa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice. Merită, deci, o atenție sporită. Atît în trecut, cît și în prezent, regimurile nedemocratice au însumat o mulțime de caracteristici, așa încît apare utilă și mai ales interesantă o tratare a lor aparte, articulată și argumentată. În ceea ce privește literatura de specialitate, există o semnificativă convergență, cu cîteva excepții [de exemplu Perlmutter 1984], privind definirea caracteristicilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de presupus socialism african sau islamic; 6) regimurile autoritare post-totalitare comuniste (nu cele rezultate în urma căderii comunismului, ci a transformărilor post-staliniste). Nu de mult, Linz și Stepan [1996, 38-54] au propus o clasificare mai parcimonioasă și mai elegantă a regimurilor nedemocratice: a) regimurile autoritare; b) regimurile totalitare; c) regimurile post-totalitare; d) regimurile sultanice. Ținînd seama de faptul că aceste clasificări ajută mai ales la orientarea analizei către fenomenele și procesele mai interesante și mai importante, noua clasificare a lui Linz și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cele ale regimurilor autoritare clasice, cum le-a definit Linz. Înainte de a trece la identificarea regimurilor post-totalitare, este necesar să examinăm tabelul 9.2. care surprinde caracteristicile regimurilor autoritare, totalitare, post-totalitare și sultanice. Tab. 9.2. Caracteristicile fundamentale ale regimurilor nedemocratice Regimuri autoritare totalitare post-totalitare sultanice Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership limitat mentalitate minimală fondator inexistent rigidă puternică răspîndită carismatic partinic energent consumată ritualică birocratic colegial dispărut arbitraritate manipulată personalizat Sursă: Adaptare după Linz și Stepan [1996, 44-45]. Referitor la regimurile post-totalitare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
vor sau nu reușesc să meargă, din cauza puternicei rezistențe din partea grupurilor care au fost privilegiate în timpul regimului anterior și care nu sînt total înfrînte. CÎTEVA SPECIFICĂRI ULTERIOARE Alte varietăți În vederea unei mai bune înțelegeri a naturii, funcționării și transformării regimurilor nedemocratice, este necesar, pe de o parte, să ne referim la categoriile autoritarismului modernizator și fascismului, și pe de altă parte, să analizăm în profunzime regimurile autoritare militare și regimurile birocratice-autoritare. Bineînțeles că, dată fiind marea varietate a regimurilor autoritare, este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
universal s-a încheiat clar în avantajul tuturor sistemelor politice care se înscriu progresiv pe drumul democrației [Markoff 1996]. Așa cum s-a demonstrat deja în toate consultările electorale susținute în cadrul sistemelor politice care fac trecerea de la diferite tipuri de regimuri nedemocratice la regimuri care tind să fie democratice, caracteristica de bază ce vizează sufragiul în rîndul tuturor cetățenilor de ambe sexe, care depășesc 18, 20 sau 21 de ani, nu a fost niciodată pusă în discuție. Sistemele politice "întîr-ziate" s-au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de legitimare reciprocă, de toleranță politică, de conflict controlat. Odată îndeplinite aceste condiții, problema analitică principală ce se ridică este cea a modalităților și a stadiilor prin care se ajunge la construcția regimurilor democratice, mai ales în ceea ce privește trecerea de la regimurile nedemocratice la cele democratice. Configurația anterioară a regimurilor politice, mai ales dacă, autoritare fiind, intenția lor este de a face tabula rasa din societate, distrugînd vechile asocieri sociale și împiedicînd înființarea unor noi asocieri sau "predîndu-le" într-o formă omogenă puterii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
trecere către un regim democratic. Totuși, uneori, cel puțin în cazuri istorice cunoscute, punctul de plecare în procesul de transformare politică l-a reprezentat un regim care nu este neapărat autoritar și nici măcar structurat în această direcție, ci este doar nedemocratic. Apartenența la comunitate Referindu-se la aceste cazuri, Dankwart Rustow [1970] a prezentat anticipat, adică înainte ca studiile asupra tranzițiilor (acela deja clasic a fost îngrijit de O'Donnell, Schmitter și Whitehead 1986] să apară și să se răspîndească, o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
În primul caz, se poate susține numai probabilitatea ca sistemele socio-economice cu un anumit nivel de dezvoltare să fie regimuri democratice și, viceversa, ca sistemele democratice să se bucure de un nivel de dezvoltare socio-economică net superior celui al regimurilor nedemocratice. În al doilea caz, în schimb, s-ar putea formula o lege sociologică, potrivit căreia toate sistemele socioeconomice care depășesc anumite trepte de industrializare, alfabetizare, urbanizare și venit pe cap de locuitor vor da naștere unor regimuri democratice; tot astfel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
efectivă în sensul favorizării instaurării regimurilor democratice prin dezvoltarea socio-economică. Tab.10.2 Dezvoltarea economică și al treilea val de democratizare Produs național brut pe cap de locuitor în 1976 ($) Țări democratice în 1974 Țări democratizate/ liberalizate 1974 -1989 Țări nedemocratice Total 250 250-1.000 1.000-3.000 3.000 Total 1 3 5 18 27 2 11 16 2 31 31 27 5 3 66 34 41 26 23 124 Sursă: adaptare după Hungtinton [1993,85] Tabelul 10.2 sintetizează
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]