1,146 matches
-
ci folosind forța; în care guvernanții exercită puterea într-o manieră total arbitrară și o pierd, atunci cînd o pierd, tot prin intermediul forței. Toate aceste regimuri cu trăsăturile lor caracteristice, care constituie obiectul acestui capitol, trebuie să fie considerate regimuri nedemocratice. Tab. 9.1 Democratizarea în lumea modernă Anul State democratice State nedemocratice Procentul democratizării 1922 1942 1962 1973 1990 29 12 36 30 58 35 49 75 92 71 45,3 19,7 32,4 24,6 45,0 Notă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
arbitrară și o pierd, atunci cînd o pierd, tot prin intermediul forței. Toate aceste regimuri cu trăsăturile lor caracteristice, care constituie obiectul acestui capitol, trebuie să fie considerate regimuri nedemocratice. Tab. 9.1 Democratizarea în lumea modernă Anul State democratice State nedemocratice Procentul democratizării 1922 1942 1962 1973 1990 29 12 36 30 58 35 49 75 92 71 45,3 19,7 32,4 24,6 45,0 Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1990 29 12 36 30 58 35 49 75 92 71 45,3 19,7 32,4 24,6 45,0 Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de locuitori. Sursă: Huntington [1995, 48]. Majoritățile nedemocratice Recapitulînd, tabelul 9.1 demonstrează nu numai că încă mai există multe regimuri definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
24,6 45,0 Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de locuitori. Sursă: Huntington [1995, 48]. Majoritățile nedemocratice Recapitulînd, tabelul 9.1 demonstrează nu numai că încă mai există multe regimuri definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice. Merită, deci, o atenție sporită. Atît în trecut, cît și în prezent, regimurile nedemocratice au însumat o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Notă: Cifrele se referă numai la statele cu cel puțin un milion de locuitori. Sursă: Huntington [1995, 48]. Majoritățile nedemocratice Recapitulînd, tabelul 9.1 demonstrează nu numai că încă mai există multe regimuri definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice. Merită, deci, o atenție sporită. Atît în trecut, cît și în prezent, regimurile nedemocratice au însumat o mulțime de caracteristici, așa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
definibile generic ca nedemocratice, dar că regimurile nedemocratice continuă să constituie majoritatea regimurilor politice contemporane și că, de-a lungul timpului, au reprezentat mereu majoritatea regimurilor politice. Merită, deci, o atenție sporită. Atît în trecut, cît și în prezent, regimurile nedemocratice au însumat o mulțime de caracteristici, așa încît apare utilă și mai ales interesantă o tratare a lor aparte, articulată și argumentată. În ceea ce privește literatura de specialitate, există o semnificativă convergență, cu cîteva excepții [de exemplu Perlmutter 1984], privind definirea caracteristicilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de presupus socialism african sau islamic; 6) regimurile autoritare post-totalitare comuniste (nu cele rezultate în urma căderii comunismului, ci a transformărilor post-staliniste). Nu de mult, Linz și Stepan [1996, 38-54] au propus o clasificare mai parcimonioasă și mai elegantă a regimurilor nedemocratice: a) regimurile autoritare; b) regimurile totalitare; c) regimurile post-totalitare; d) regimurile sultanice. Ținînd seama de faptul că aceste clasificări ajută mai ales la orientarea analizei către fenomenele și procesele mai interesante și mai importante, noua clasificare a lui Linz și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cele ale regimurilor autoritare clasice, cum le-a definit Linz. Înainte de a trece la identificarea regimurilor post-totalitare, este necesar să examinăm tabelul 9.2. care surprinde caracteristicile regimurilor autoritare, totalitare, post-totalitare și sultanice. Tab. 9.2. Caracteristicile fundamentale ale regimurilor nedemocratice Regimuri autoritare totalitare post-totalitare sultanice Pluralism Ideologie Mobilizare Leadership limitat mentalitate minimală fondator inexistent rigidă puternică răspîndită carismatic partinic energent consumată ritualică birocratic colegial dispărut arbitraritate manipulată personalizat Sursă: Adaptare după Linz și Stepan [1996, 44-45]. Referitor la regimurile post-totalitare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
vor sau nu reușesc să meargă, din cauza puternicei rezistențe din partea grupurilor care au fost privilegiate în timpul regimului anterior și care nu sînt total înfrînte. CÎTEVA SPECIFICĂRI ULTERIOARE Alte varietăți În vederea unei mai bune înțelegeri a naturii, funcționării și transformării regimurilor nedemocratice, este necesar, pe de o parte, să ne referim la categoriile autoritarismului modernizator și fascismului, și pe de altă parte, să analizăm în profunzime regimurile autoritare militare și regimurile birocratice-autoritare. Bineînțeles că, dată fiind marea varietate a regimurilor autoritare, este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
universal s-a încheiat clar în avantajul tuturor sistemelor politice care se înscriu progresiv pe drumul democrației [Markoff 1996]. Așa cum s-a demonstrat deja în toate consultările electorale susținute în cadrul sistemelor politice care fac trecerea de la diferite tipuri de regimuri nedemocratice la regimuri care tind să fie democratice, caracteristica de bază ce vizează sufragiul în rîndul tuturor cetățenilor de ambe sexe, care depășesc 18, 20 sau 21 de ani, nu a fost niciodată pusă în discuție. Sistemele politice "întîr-ziate" s-au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de legitimare reciprocă, de toleranță politică, de conflict controlat. Odată îndeplinite aceste condiții, problema analitică principală ce se ridică este cea a modalităților și a stadiilor prin care se ajunge la construcția regimurilor democratice, mai ales în ceea ce privește trecerea de la regimurile nedemocratice la cele democratice. Configurația anterioară a regimurilor politice, mai ales dacă, autoritare fiind, intenția lor este de a face tabula rasa din societate, distrugînd vechile asocieri sociale și împiedicînd înființarea unor noi asocieri sau "predîndu-le" într-o formă omogenă puterii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
trecere către un regim democratic. Totuși, uneori, cel puțin în cazuri istorice cunoscute, punctul de plecare în procesul de transformare politică l-a reprezentat un regim care nu este neapărat autoritar și nici măcar structurat în această direcție, ci este doar nedemocratic. Apartenența la comunitate Referindu-se la aceste cazuri, Dankwart Rustow [1970] a prezentat anticipat, adică înainte ca studiile asupra tranzițiilor (acela deja clasic a fost îngrijit de O'Donnell, Schmitter și Whitehead 1986] să apară și să se răspîndească, o
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
În primul caz, se poate susține numai probabilitatea ca sistemele socio-economice cu un anumit nivel de dezvoltare să fie regimuri democratice și, viceversa, ca sistemele democratice să se bucure de un nivel de dezvoltare socio-economică net superior celui al regimurilor nedemocratice. În al doilea caz, în schimb, s-ar putea formula o lege sociologică, potrivit căreia toate sistemele socioeconomice care depășesc anumite trepte de industrializare, alfabetizare, urbanizare și venit pe cap de locuitor vor da naștere unor regimuri democratice; tot astfel
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
efectivă în sensul favorizării instaurării regimurilor democratice prin dezvoltarea socio-economică. Tab.10.2 Dezvoltarea economică și al treilea val de democratizare Produs național brut pe cap de locuitor în 1976 ($) Țări democratice în 1974 Țări democratizate/ liberalizate 1974 -1989 Țări nedemocratice Total 250 250-1.000 1.000-3.000 3.000 Total 1 3 5 18 27 2 11 16 2 31 31 27 5 3 66 34 41 26 23 124 Sursă: adaptare după Hungtinton [1993,85] Tabelul 10.2 sintetizează
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai bogate reușesc să le facă față cu dificultăți și tensiuni minore. Așadar, chiar dacă nu nivelul de dezvoltare socio-economică este cel care produce democrația, un înalt nivel de dezvoltare socio-economică îi garantează șanse mari de supraviețuire. În concluzie, dacă regimurile nedemocratice sînt slăbite de unele evenimente politice, cum ar fi o criză de succesiune, o scădere a legitimității, un eșec militar, este mai ușoară instalarea și menținerea unui regim democratic în condițiile în care regimul autoritar posedă un nivel ridicat de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
semnificativă a numărului lor; o alterare profundă a limitelor și a posibilităților procesului democratic; "o distribuire mai echitabilă a resurselor și a posibilităților politice între cetățeni și o lărgire a procesului democratic la instituții importante guvernate anterior printr-un proces nedemocratic". În incidența primei schimbări intră observațiile făcute și datele prezentate referitoare la procesele de democratizare. A doua schimbare are în vedere capacitățile cetățenilor, pe care Dahl le consideră mai degrabă reduse, de a controla pro-cesele transnaționale și supranaționale. Soluția ar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
diferitele grupuri; competiția lor dă periodic electoratului posibilitatea de a alege între diferite opțiuni; posibilitatea alternanței impune învingătorului o atitudine responsabilă în privința punerii în aplicare a programului prezentat alegătorilor, sub amenințarea eșecului electoral și a întoarcerii în opoziție. Spre deosebire de regimurile nedemocratice, în care aceste caracteristici sînt absente de la început, vitalitatea regimurilor democratice rezidă în continua, constanta, temeinica lor capacitate de învățare și în consecință de transformare. Bibliografie Cap. I Almond, G. A., Political Development. Essays in Heuristic Theory, Boston, Little, Brown
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
246 Actorii în procesul de elaborare a politicilor publice / 249 Fazele realizării politicilor publice / 255 Implementarea și evaluarea politicilor publice / 260 Scheme decizionale / 263 Tipuri de politici publice / 267 Politici publice și "policy science" / 270 Concluzii / 271 Capitolul 9. Regimurile nedemocratice / 274 Cîteva date / 274 Definiții și distincții: regimuri autoritare și totalitare / 276 Trăsăturile caracteristice ale totalitarismului / 283 Regimurile sultanice și regimurile post-totalitare / 286 Cîteva specificări ulterioare / 293 Guverne și regimuri militare / 297 Capitolul 10. Regimurile democratice / 305 Democrațiile reale / 305
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
POLITICĂ Bibliografie 6 7 CURS DE ȘTIINȚĂ POLITICĂ Cuvînt înainte Prefața autorului Prefață Natura și evoluția științei politice Participarea politică Grupuri și mișcări Alegeri și sisteme electorale Partide și sisteme de partide Guvernele Parlamente și reprezentare Guvernele Politicile publice Regimurile nedemocratice Regimurile democratice Bibliografie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o dată, faptul că rușii își creaseră la toate nivelurile administrative românești armate de cozi de topor cu „recruți” din rândurile „revoluționarului” UTC, ca să nu mai vorbim despre Tartorul tartorilor, organizația prosovietică a PCR-ului! Practic, aceste două structuri politice profund nedemocratice se substituiseră organelor legal-abilitate în a se ocupa cu aceste chestiuni, respectiv: Poliția, Jandarmeria și Siguranța. Cu toată împotrivirea (justificată) a șefului de post de jandarmi Ciobanu, pus în fața amenințărilor venite din partea celor doi „revoluționari” și reprezentanți ai clasei muncitoare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai în vârstă, sunt interesați de politică, discută politică (acesta este și cel mai important predictor, foarte probabil discuțiile constituind o condiție obligatorie și un catalizator al mobilizării) și cred că oamenii pot influența deciziile politice. Atitudinea împotriva unei conduceri nedemocratice este mai frecventă atunci când nivelul cunoștințelor politice crește, când oamenii cred că politica le influențează viața, când nivelul resurselor materiale este mai ridicat, respondentul este maghiar și nu din Transilvania. Ponderea celor care evaluează negativ comunismul este relativ mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
veșnică a tuturor împotriva tuturor; din fericire a existat o excepție, una singură, sacrificiul lui Iisus; alegeți perspectiva Sfintei Scripturi. S-au înscris cinci din cinci prin mișcare, gură-ureche, colocvii, articole, simpozioane: difuzare garantată. Religia în general e alienantă și nedemocratică; din fericire, noi avem una specială, religia ieșirii din religie, care conduce drept la democrație; adresați-vă Occidentului laic și creștin. Idem. Public specializat mulțumit. Nu e o rețetă, e o obligație de generozitate pe care păstorii turmelor o cunosc
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la latitudinea beneficiarilor acelui proiect să stabilească felul în care doreau să atingă anumite obiective. Singurul drept de veto pe care l-am avut a fost de a nu lăsa fondurile de care eram responsabil să fie investite în inițiative nedemocratice, în interes de partid sau de grup. Același lucru am încercat să-l fac și în anii în care am condus programul fundației noastre în România. Dezgustul meu față de, cum spuneți dvs., felul în care văd unii democrația pe malurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
principale pentru ceea ce se înțelege prin democratură - “înlocuitor” de democrație sau dictablanda - un soi de dictatură mai blândă. Ce să mai spunem despre o dictatură autentică? Să ne gândim doar la coșmarul de a fi numit cetățean în timpuri total nedemocratice. De la „cetățene Danton!” la „cetățene Robespierre!”, de la „cetățene Tukacevschi!” la „cetățene Buharin!” ori de la „cetățene Pătrășcanu!” la „cetățene Răceanu!”, a fi numit cetățean nu înseamnă nimic altceva decât pedeapsa capitală. De aceea, există puține eforturi mai nobile decât restaurarea noțiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
declară uimit că ofițerii de Securitate („acești măgari, ticăloși”) „sunt crezuți pe cuvânt”, iar scriitorii, nu. (Jurnalul Național, 20 mai 2005) Levantu’ din fire n-are lecuire În afara celor concepute ca mijloace de represiune, nici o instituție nu este, în sine, nedemocratică. De la cimitire la bordeluri, de la biblioteci la cherhanale și de la universități la aeroporturi, caracterul democratic ori nedemocratic al unei instituții e dat de oamenii care o populează. Nu instituția în sine are o mentalitate; mentalitatea este a oamenilor care sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]