2,398 matches
-
omnem suscipiens diaboli uirtutem), va veni nu ca un rege drept (legitimus), nici ca unul supus lui Dumnezeu și ascultător față de legea sa, ci ca un necredincios (impius et iniustus) și fără de lege (sine lege), ca un apostat (apostata), un nedrept (iniquus) și un ucigaș (homicida), ca un tâlhar (latro), recapitulând în sine apostazia diavolului” (V 25, 1). Termenul „Anticrist”, după cum am văzut, are două sensuri principale: adversar al lui Cristos și uzurpator al titlului și funcției mesianice. Anticristul își începe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de conciliere”, dar nu îl semnează, pentru a nu subscrie implicit la condamnarea prietenului său, Nestorie. Cristologia lui poartă numele de diofizism, întrucât separă cele două firi, umană si divină, în Cristos. Adversarii săi l‑au acuzat sistematic, dar pe nedrept, de a fi distins două „persoane” în Cristos (altfel spus, de a fi propovăduit credința în „doi Fii”). „Un évêque exégète”, op. cit., p. 359. . Nu este vorba, în cazul lui Theodoret, de o sinteză a tuturor „metamorfozelor” Anticristului despre care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Așa îl omorâră, fără ca să se știe, fără ca să se nimerească sabia în mâna lui cea iuti. Și-i rămase trupușorul în țărână aruncat; gol, fără cămașă, tăvălit în sânge. Acestea le izbuti pizma înverșunată. Și se pierdu așa, pe nedrept, acest viteaz” ( Secvența aceasta l-a impresionat cu deosebire pe autorul Istoriei lui Mihai Viteazul ce va fi integrată în Letopisețul Cantacuzinesc, a preluat-o aproape fără modificări: „Și căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu știuse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Durerea metafizică este o situație corelată destinului meu, de la care nu mă pot sustrage. Vom vedea aceste aspecte, mai nuanțate, În continuare, referitoar la sensul suferinței. Suferința Ca și durerea, de care este intim legată și cu care este pe nedrept adesea confundată, suferința este una dintre stările care configurează situațiile Închise ale vieții. Durerea are un caracter destul de precis, net conturat ca delimitare. În raport cu ea, suferința are un cadru mai larg și este o trăire sufletească, morală și metafizică cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
branșe a orientalisticii. Cei care i-au trimis „un vast material numismatic și epigrafic lui Prinsep” au fost, recapitulează A. Imam2, câțiva: generalul Ventura, Cautley, Charles Masson, Honigberger, James Gerard, Keramat Ali și Mohan Lal. Unii Însă au considerat, pe nedrept, că numai lui Ventura i s-ar cuveni acest merit, de vreme ce el ar fi descoperit În Panjab mai multe monede bactriene decât posedau la acea dată toate muzeele Europei 3. Henri Creswicke Rawlinson (1810-1895) era maior În Persia În 1833
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
exercițiu al spiritului. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei. ȘTEFAN AUG. DOINAȘ Că ne place sau nu, pe drept sau pe nedrept, Nichita Stănescu și-a umbrit toți contemporanii, prin opera ca și prin personalitatea sa, prin viață și prin moarte. De la Eminescu încoace, n-a mai existat o asemenea unică preponderență. Între cele două războaie mondiale l-am avut pe Arghezi
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Profesioniștii în domeniu au stabilit 10 reguli pe care un bun părinte trebuie să le respecte: să-ți iubești copilul, să-l accepți așa cum este, să te bucuri de el și să nu-l jignești, să nu-l pedepsești pe nedrept; să-ți protejezi copilul, să-l aperi de pericole fizice și sufletești; să fii un bun exemplu pentru copilul tău, astfel încât el să trăiască într-o familie în care domnește, cinstea, armonia, modestia; să te joci cu copilul tău; să
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
din recompense decât din pedepse. Fiind atenți la ceea ce face copilul și apreciind lucrurile bune, vom evita apariția unor manifestări isterice ale celui mic. în plus, recompensele vor apropia mai mult părintele de copil. În același timp, recompensa primită pe nedrept poate avea consecințe negative în dezvoltarea copilului, în special dacă situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu i se cuvine, fie devine egoist, centrat pe a obține pentru el ceea ce se poate și a
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
dezvoltarea copilului, în special dacă situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu i se cuvine, fie devine egoist, centrat pe a obține pentru el ceea ce se poate și a păstra ceea ce a primit pe nedrept. De asemenea, copilul pedepsit nemeritat se poate izola sau se poate închide în sine, devenind un copil necomunicativ. Jocurile și jucăriile Pentru cei mici orice activitate este un joc. Bebelușul a făcut cunoștință cu primele sale jucării, le-a pipăit
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Țara noastră”, „Luceafărul” ș.a., ridiculizată în epigrame, cronici versificate etc. Între Z. și adversarii săi izbucnește o polemică mai pătimașă decât cea declanșată în 1903 de articolul Literatura românească și scriitorii transilvăneni, publicat în „Revista idealistă”, unde erau atacați pe nedrept Ioan Slavici, precum și alți scriitori de peste munți. Ostilitatea față de ceea ce autorul numește „poporanism” (termen prin care înțelegea întreaga literatură de inspirație rurală) se exprimă și într-o comunicare academică din 1911, Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a unor idei, opinii, atitudini, emoții și pe care masele și le însușesc treptat, le acceptă și le recunosc ca valabile și pe care sfârșesc prin a le identifica cu propriile lor „probleme” nerezolvate și de care se consideră pe nedrept frustrate. Acești factori etiologici sunt reprezentați, în primul rând, prin „instrumentele” și „instituțiile” de propagandă publică: televiziunea, radioul, presa, conferințele publice, discursurile politice, parlamentare, alte forme de publicitate. Efectul acestora asupra maselor de indivizi este direct și el poate fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lipsit de cultura științifică întrucât, spunea Isocrate, nu poate eluda instrumentele acesteia, singurele care pot rafina judecata. O influență platonică? Poate. Dar Isocrate înțelegea perfect că omul de cultură nu poate fi un semidoct. I se atribuie lui Isocrate, pe nedrept, titlul de „părinte al învățământului umanist” (sau „părinte al umanioarelor”). Dar în Grecia elenistică nu putea fi vorba de vreo schizofrenică împărțire a culturii în „umanistă” și „realistă”. Pepaideumenos este „o personalitate integrală”, un „om total”, și nu un simplu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte arte liberale” carolingiene nu mai erau deloc „liberale”, ci mai degrabă „dogmatice” - cum se va vedea într-un capitol următor. De altfel, sistematizarea ca atare a fost pe nedrept atribuită lui Thrax și Varro. Ei mai degrabă au pregătit-o pentru creștinare - ceea ce va însemna și o abandonare a idealului educațional cuprins în enkyklios paideia. Altfel, putem regăsi programa bazată pe „cele șapte arte liberale” încă de la pitagoreici. Poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și quadrivium într-o heptadă armonioasă a fost grav zdruncinată. Acest lucru s-a întâmplat în Evul Mediu. Civilizația unitară a Europei (ignorând deosebirile - prea puțin semnificative - dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic) este produsul mirific al acestei perioade pe nedrept considerată „întunecată”. De fapt, Evul Mediu a fost „luminos” din multe puncte de vedere, inclusiv din cele care vor fi prezentate în continuare. Dar înainte de a le elogia pe acestea, se cuvine să menționăm hiba culturală a Europei, zămislită în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să vorbesc de... că știam că a doua zi nu mai eram acasă...”. Subiectul are o imagine clară a stilului epocii, cu abuzurile sale („Pe vremea comuniștilor, cum să vă spun eu, au fost oameni care au făcut pușcărie pe nedrept, adică, dacă înainte de a veni comuniștii eu am avut ciudă pe tine că tu erai chiabur, acum a venit rândul meu... Eu mă duceam cu minciuna și spuneam că, uite, X a fost legionar, a fost... Au fost cazuri în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tu erai chiabur, acum a venit rândul meu... Eu mă duceam cu minciuna și spuneam că, uite, X a fost legionar, a fost... Au fost cazuri în care cineva avea ciudă pe un om și acesta a făcut pușcărie pe nedrept”), și-i sancționează acum aspru pe gestionarii treburilor publice de atunci („Am găsit primari cu patru clase, care pe timpul țărăniștilor pășteau vacile... și, dacă el șPartidul!ț a avut pătura asta de săraci lângă el, l-a pus primar... Ei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în ea măcar cei doi «ingineri-pe-puncte». Am refuzat însă, considerând imoral să beneficieze de un apartament din lotul acordat Universității niște persoane care nu făceau parte din acea instituție și nu meritau asemenea „cinste”; în definitiv, ar fi primit, pe nedrept, avantajul unei situații (de a locui singuri) pe care noi nu numai că nu o avusesem, dar ei contribuiseră să o resimțim ca pe un infern. Am scăpat de această „binefacere” - «colocatarii» - (care ne-a urmărit până șí în „Epoca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca fiind emis cu încălcarea dispozițiilor în vigoare, prin care a fost desființat Institutul de Psihologie. Institutul de Psihologie își va relua activitatea începând cu data de 15.03.1990 în subordinea MI, ca unitate de cercetare independentă (?). Deși pe nedrept stigmatizați, psihologii au avut cel mai mult de suferit, prin abuzul de putere al organelor de partid și de justiție și prin sfidarea flagrantă a legilor țării, și nimeni nu și-a asumat responsabilitatea reabilitării morale, juridice și materiale a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dima consideră, în Generalități substanțiale, că tineretul e tot mai mult absorbit de roman și eseu, neglijând nuvela și poezia. Pe tema Revistele de provincie vor scrie Paul I. Papadopol și C. D. Fortunescu, amândoi afirmând că acestea sunt „pe nedrept hulite”. Papadopol mai intervine cu un articol, Rolul social al literaturii, în care creația literară este socotită „cea mai înaltă școală a omenirii”. Poezie și proză publică atât frații Constant, cât și Dem. Bassarabeanu, Numa Cartianu, C. Nisipeanu, Ion Th.
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]
-
urcă până la Cain. În aceeași tipologie se încolonează, prin complicitatea la crime sau la asasinat moral, Marcovici, Paramon, Gotlieb, Zoli și Tibor Antal, procurorul care, fără intenția expresă de a-l preda călăilor, a deconspirat ascunzătoarea unui tânăr hăituit pe nedrept. Omologi ai acestor fratricizi sunt paricizii Loga și Beldeanu, medicii în stare, prin intrigă și calomnie, prin teroare morală permanentă, să grăbească moartea superiorilor (Iuliu Hațieganu, Sebastian Voiculescu) spre a le lua locul. Victimele acestor monștri, ale acestor „centauri”, inși
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl constituie publicarea ediției integrale a revistei „Dacia literară”, însoțită
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
revistei, cu toate semnificațiile lui, e raportat la realitățile anilor în care periodicul a apărut, dar se urmărește și însemnătatea inițiativei lui Kogălniceanu pentru deceniile postpașoptiste, precum și deschiderile pe care le-a făcut posibile. Cu Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată P. propune, utilizând puținele informații păstrate sau oferite de investigațiile anterioare, ca și pe acelea obținute prin eforturi proprii, o biografie cât mai completă a scriitoarei, precum și o analiză cu mijloace actuale a operei poetice și a romanului La
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele. „Printre cei mari ai unei lumi dispărute”, pref. edit., Iași
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
se fac în fața altor persoane (am mereu impresia că nu-mi sunt adresate mie). 70 A cere o mărire de salariu. 70 A cere soțului meu să facă cumpărături sâmbăta. 80 A mă apăra atunci când șeful meu mă critică pe nedrept. 80 A rămâne calmă și sigură atunci când mă simt agresată (am tendința de a fi agresivă și de a avea dorința să mă răzbun). 80 A face față cuvintelor culpabilizante ale mamei mele. A face diferența dintre o absență a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
companie (1997) -, teme care, în concepția lui M., ar trebui să ducă la „incriminarea directă a structurilor sistemului totalitar”. De asemenea, ciclul Argus (I-III, 2002) îl readuce în prim-plan pe Ștefan Varduca, modelul ofițerului de contrainformații integru, pe nedrept trecut în rezervă înainte de decembrie 1989, „pentru incompetență profesională și abuz în serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile de spionaj militar, cazurile Șacalul și Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul evenimentelor din decembrie
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]