6,603 matches
-
de la un bun început. Moartea este posibilitatea mea supremă și viitorul meu cel mai sigur. Sunt sigur că voi muri, atîta doar că nu știu cînd. Din acest motiv, fuga de gîndul morții este o constantă a psihologiei contemporane. Din nefericire, această eschivă psihică nu poate să desființeze intimitatea neiertătoare ce mă leagă de moarte. Poate în schimb să-mi păstreze echilibrul interior și calmul. Așa se face că, în viața cotidiană, omul este înclinat să se gîndească la moarte ca
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
la Chats... Ea nu se substituie poemului, operei, ci i se alătură. Firește, în învățământ lucrurile stau oarecum altfel. Căci raportul față de copii este dublu. Întâi de toate, ei sunt "aruncați" într-un fel de teorie care a luat, din nefericire, locul gramaticii. În al doilea rând, apar injoncțiuni noi, precum creație, expresivitate: "scrieți, scrieți, exprimați-vă, dați-vă drumul, este la fel de important ca și dispozitivul narativ pe care îl învățați". Or, trebuie ca cele două să meargă împreună. Prin urmare
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
criticul, Sîrbu povestește pățaniile unui erou care se zbate să revină pe meleagurile natale, să treacă între Scylla și Carybda, să se ferească de nuiaua magică a Circei, să nu ajungă victima mîniei zeilor. însă spre deosebire de Ulise, acesta eșuează. în ciuda nefericirii sale, el nu părăsește totuși cîmpul de luptă, străduindu-se a păstra, în subiectivitatea ipostazei de narator, valorile pe care realul imund i le-a refuzat. Ironia e o tentativă de depășire a tragicului, după cum scepticismul e un rezultat al
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
plină de deziluzii și eșecuri, poezia este singurul punct stabil, factorul de echilibru capabil să aducă liniștea în suflet și puterea de a continua. Impresionantă în poezia Constanței Buzea este decența, discreția elegantă, economia de vorbe cu care își exprimă nefericirea. Există, la Constanța Buzea, un fel de mecanism compensator care face ca sufletul să rămână întotdeauna senin. Nefericirii în iubire i se opun frumusețea și înțelepciunea naturii, integral recuperabile prin intermediul poeziei. Poemul țărm este, în acest sens, un excelent exemplu
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
suflet și puterea de a continua. Impresionantă în poezia Constanței Buzea este decența, discreția elegantă, economia de vorbe cu care își exprimă nefericirea. Există, la Constanța Buzea, un fel de mecanism compensator care face ca sufletul să rămână întotdeauna senin. Nefericirii în iubire i se opun frumusețea și înțelepciunea naturii, integral recuperabile prin intermediul poeziei. Poemul țărm este, în acest sens, un excelent exemplu: "vino la mare/ lasă-te lunii/ care de vid e// fii ca de sare/ peste păunii/ nopții lichide
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
niciodată curiozitatea de a confrunta acele traduceri cu edițiile în americana sudistă a lui Faulkner, ca să-mi dau seama de unde mi s-a tras senzația de untură de pește pe care mi-am autoadministrat-o, canonindu-mă cu ele. Din nefericire, acele traduceri chinuite însemnau Faulkner în anii '70, în România. S-au scris în acea perioadă zeci de romane strălucind prin nefiresc, pe care critica de întîmpinare le recenza cu o pioasă înțelegere, ca pe dovezi ale sincronizării noastre cu
Faulkner și Biblia secolului 20 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9241_a_10566]
-
roman-eseu (Dan Culcer) - cea mai potrivită mi s-a părut sintagma lui Ion Vlad: romanul unui moralist. La suprafață, cartea lui Constantin }oiu ni se prezintă ca un roman despre destinul unui intelectual într-o epocă nefavorabilă, deceniul 1948-1958. Cauzele nefericirii sale sunt, în mod evident, politice: excluderea din partid în 1950 și ancheta de la Securitate din 1958, un rechizitoriu al ideilor sale cuprinse într-un jurnal dintr-un caiet pierdut. Chiril Merișor nu era un renegat și nici un disident, era
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
în special seara la culcare, tocmai pentru că universul lor simbolic oferă siguranță și refugiu liniștitor) poate fi utilă terapeuților, celor care au înțeles că pe măsură ce societatea își revendică triumful funcționării eficiente... alienarea și depresiile nu sunt un moft". Tensiunea, stress-ul, nefericirea "care bântuie o lume croită grandios, care își are însă prețul și victimele eiť ar putea fi îmblânzite cu ajutorul metaforei vindecătoare. Rugăciunea este "un exemplu al puterii cuvintelor bine alese și direcționate instinctiv spre atingerea unor scopuri concrete (îndepărtarea bolii
Metafora vindecătoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9406_a_10731]
-
bună seamă, excepție. De aceea nu poate fi o surpriză faptul că mai mulți autori din România au încercat să înțeleagă unele dintre procesele și fenomenele care au avut loc în societatea românească prin utilizarea cadrului teoretic instituționalist . Chiar dacă, din nefericire, instituționalismul de tipul celui promovat de E. Ostrom este încă foarte puțin cunoscut, inclusiv în comunitatea cercetătorilor din domeniul științei politice din România , el are, după părerea mea, cel puțin două utilizări importante. Prima este directă, și anume de a
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
drumurile. Drumurile sunt, evident, un bun care nu este privat . Actorii individuali (precum pescarii care vor să își transporte marfa) le-ar putea produce doar dacă ar reuși să se mobilizeze îndeajuns încât să realizeze o acțiune colectivă. Dar, din nefericire, nici o mie de ani nu au fost suficienți pentru așa ceva. P. Istrati atrage atenția asupra faptului că modul în care e guvernată țara stă la originea acestei situații de furnizare precară, în cantități mult sub cele necesare, a bunurilor publice
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
mod plăcut și ne-au dorit în echipele lor de lucru. Simultan cu procesul învățării din experiența celor din Vest, am exercitat și un proces în sens invers, adică aveam și noi suficientă expertiză pe care s-o exportăm. Din nefericire, o selecție a românilor lansați pe scenele marilor politici ale lumii nu se face și atunci o mulțime de diletanți ne fac de râs. Ne fac de râs pentru că nu au nici minima diplomație încât să nu abordeze subiecte de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
un Rege care a fost educat din pruncie să fie Rege. Un Rege cum astăzi nu se mai găsesc în lume decât câțiva. De la acest Rege am câteva scrisori care îmi sunt adresate și care constituie niște rarități, irepetabile din nefericire. Câteva scrisori am primit și de la Majestatea Sa Regina Ana, de la Alteța Sa Margareta a României sau de la Prințul Radu de Hohenzolern. Aș mai adăuga ceva în finalul acestui cuvânt legat de Familia Regală. În România există o părere, păguboasă pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
fel și chip, sau să îți dorești să te afli în brațele ei chiar și numai pentru câteva clipe... sau poate asta mi se întâmplă numai mie însă a percepe adevărata revelație a prezenței ei este o fericire și o nefericire, pentru că este ceva miraculos, dar ceva ce nu-i aparține aceluia care simte asta... și atunci e ca și cum ai fi cu ea, dar fără ea... ca și cum ai vedea ce-ți lipsește, fără să ai cum să păstrezi ceea ce ai descoperit
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ignorării celor consemnate, de către rudele apropiate sau alți factori la care acestea ar fi ajuns. Prin acest articol doresc să atrag atenția asupra importanței acestor monografii și demararea unor acțiuni de culegere și strângerea de documente de orice fel. Din nefericire sunt prea puține monografii tipărite despre orașele și comunele României. Zona Banatului nu este nici ea mai bogată în astfel de lucrări destul de căutate de public larg. Fiecare locuitor ar vrea să posede o astfel de lucrare prin care să
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de tine; pe când fericirea, care nu știe să ucidă, te omoară din greșeală, din prostie. * Mă gândesc la preotul M.E., care știe tot ce vrea Dum nezeu de la mine... Ar fi trebuit, deci, să fi murit de mult. * Îmi amintesc nefericirile într-un mod extrem de concret, și minciunile și răul pe care l-am provocat semeni lor mei. Toate amintirile care ne dor își refuză uitarea - mai puțin fericirile, zilele frumoase, încântate cu dispa riția, cu impresia de neant. De fapt
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
momentele depresiei țin mai degrabă de arta de a nu exista decât de clarviziune, această filozofie a decesului. * Unii mor pe deplin mulțumiți de ce au făcut în viață, conștiința împlinirii nu le permite să încerce frisoanele infernului. Alții mor cu nefericirea infinită de a nu-și fi văzut împlinite sărmanele idealuri, cuprinși totuși de rânjetul care lasă în urmă lehamitea de viață... și așteptând o răzbunare „neîndoielnică“ a fericirii de care au fost privați. Nu îi răzbună nimeni și nimic. Moartea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sincerității primare; când își elimină prada, o face cu obsesia purificării spațiului pe care îl locuiește: prezența neantului este prea puternică, este fizică, lumea trebuie curățată de visătorii paradisiaci, trebuie redată neantului - și fiecare om este potențial vinovat de această nefericire. * Atât pe îndrăgostit, cât și pe ucigaș, singurătatea îi deter mină să se investească în această întreprindere spectrală care este înstrăinarea de sine. Dacă Divinul a triumfat împotriva neantului, înseamnă că neantul a ocupat poziția de căpătâi în această „confruntare
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Nae Ionescu».“ * Să ți se umple viața, trupul, de insectele în care ți se vor fi transformat cuvintele, ca iarba și fierea nevomitată să se preschimbe în scrierea levitației, fără noroc, fără vină, cu înălțarea retezată la publicare. * Trăim, din nefericire, într-o lume de după neant. Cel ce a părăsit neantul a făcut-o cu scopul sinistru de a fi cineva. * Pergamentul pe care stă scrisă povestea homosexualului nu este himenul. Povestea însăși nu este o poveste, ci mai degrabă rictusul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
orbită anacronică, pustie, părăsită cu groază până și de alții ca el, nocivă oamenilor pentru că sătui de profeți siniștri. L-am auzit însă vorbind cu mare convingere despre o posteritate care va repara fără îndoială nedreptatea asta strigătoare la cer. Nefericirea este că face totul ca să trăiască mult, cât mai mult... * Cel ce nu vine, mai ales dacă nu va veni vreodată, poartă cu el, pentru tine, numai pentru tine, întreaga rătăcire și suprema fidelitate. * Nu veți binevoi să auziți cum
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
pentru a-mi limpezi mințile - cum arată locul în care compun acest articol. În stânga, un geam - momentan având roletele trase pe jumătate. În față, în partea dreaptă, o ușă. În rest, de sus până jos, pe toți pereții, cărți. Din nefericire, pe două rânduri. În mijlocul camerei se află un birou simplu, lung de vreo trei metri, și el plin de cărți și CD-uri. În față, o canapea a cărei destinație a fost deturnată din prima clipă: n-am ajuns să
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
sau inconștiență colesterică. Bucăți sănătoase și frumoase de ficat de gîscă, făcute doar așa cum bucătarul de la Golden Dragon știe: învelite în costiță, servite cu broccoli și cartofi la cuptor. După papricaș, am crezut că totul s-a terminat, dar din nefericire nu a fost cazul. O umplutură dulce de nuci pisate și amestecate cu vișine roșii ca sîngele, într-o clătită peste care au presărat scorțișoară amestecată cu pesmet fin, totul înotînd într-un sos de marțipan. Asta mă aștepta. (...) În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9485_a_10810]
-
pariziană, Esenin pare-se și-a tăiat firul vieții într-o pădure, certat de principialul Maiakovski care, totuși, i-a urmat curând apoi exemplul. în exil se sinucide Stefan Zweig, în țara sa, care-l diviniza, Hemingway. Un as al nefericirii, Henri de Montherlant, o soră a suferinței, Wirginia Wolf. Bolnav de cultură, artistic înzestrat, fără grija zilei de mâine, junele de douăzeci de ani Emil Ivănescu își stabilea ziua sinuciderii, acordându-și o amânare spre a audia un concert de la
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
Ciocârlie fixează locul Caietelor și rolul lor (contrapunctic) în raport cu opera publicată și atât de bine cunoscută. Cărțile lui Cioran sunt "mult mai bogate și mai adevărate", ce e acolo idee devenind aici "aproape calambur". În jurnal, scriitorul se referă la "nefericirea lui trucată", pe când în cărți, la "nefericirea, reală, a tuturor". Deoarece marea literatură e de a doua instanță, nivelul maxim al Caietelor e atins atunci când personajul, mască a scriitorului, "modifică realitatea imediată și, ca în teatrul antic, sonorizează adevărul intern
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
contrapunctic) în raport cu opera publicată și atât de bine cunoscută. Cărțile lui Cioran sunt "mult mai bogate și mai adevărate", ce e acolo idee devenind aici "aproape calambur". În jurnal, scriitorul se referă la "nefericirea lui trucată", pe când în cărți, la "nefericirea, reală, a tuturor". Deoarece marea literatură e de a doua instanță, nivelul maxim al Caietelor e atins atunci când personajul, mască a scriitorului, "modifică realitatea imediată și, ca în teatrul antic, sonorizează adevărul intern" (excepțională observație!). Cioran este compus, aici, din
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
a semeției demonice, poza lamartiniană în peisaj, grandilocvența filosofantă a la Victor Hugo, picturalitatea exotică în felul lui Gauthier etc.), spre a nu mai vorbi de caracteristicile sale simboliste sau de rolul său, capital, de descălecător al modernismului autohton. Din nefericire (sau dimpotrivă!), conceptele literare n-au o precizie irefutabilă, iar speculația pe marginea lor e nu o dată un prilej de controversă și implicit de avansare a unor perspective personale, în fertilă mobilitate. Cît de sărăcăcioasă ar fi exegeza marilor opere
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]