5,491 matches
-
Ramotswe rămăsese nedumerită: era o fotografie cu doctorul Shapiro și un bărbat și o femeie somnoroși, cu pijamalele șifonate, cu o încâlceală de fire care parcă le ieșeau din cap. I se făcuse milă de ei: femeia, în special, arăta nefericită, de-ai fi zis că-i silită să participe la o procedură groaznic de obositoare, dar n-are încotro. Sau să fi arătat nefericită din cauza pijamalelor de spital în care fusese fotografiată; poate își dorea dintotdeauna să-i apară fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
care parcă le ieșeau din cap. I se făcuse milă de ei: femeia, în special, arăta nefericită, de-ai fi zis că-i silită să participe la o procedură groaznic de obositoare, dar n-are încotro. Sau să fi arătat nefericită din cauza pijamalelor de spital în care fusese fotografiată; poate își dorea dintotdeauna să-i apară fotografia într-o revistă, iar acum i se împlinea dorința - da, însă într-o pijama de spital. Apoi citi articolul și se indignă: „Persoanele supraponderale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
numai la ea și la viitorul ei. De-ar putea să șteargă cu buretele cei doi ani îngrozitori petrecuți cu Note Mokoti, când știa că tăticul ei suferise atât de mult, conștient că Note nu poate s-o facă decât nefericită. Când se întorsese la el după plecarea lui Note și-i văzuse, în timp ce-o îmbrățișa, cicatricea lăsată de ultima bătaie, nu spusese nimic și n-o lăsase nici pe ea să-i explice. Nu trebuie să-mi povestești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
motive are bărbatul ăsta să se plângă? Are o nevastă elegantă și un fiu deștept. E proprietarul unei măcelării. De ce-i nemulțumit? Înțeleg de ce-ar putea cineva gândi în felul acesta, dar asta nu înseamnă că sunt mai puțin nefericit. În fiecare noapte mă trezesc și mă frământă același gând. În fiecare zi când mă întorc de la serviciu și n-o găsesc pe nevastă-mea acasă, apoi aștept până la zece-unsprezece noaptea să se-ntoarcă, neliniștea îmi roade stomacul ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să se asigure că, orice s-ar întâmpla, el n-o să aibă de suferit din cauza comportamentului regretabil al mamei. Poate există o soluție care să asigure rămânerea copilului la școală. Dacă priveai situația cu detașare, este oare cineva cu adevărat nefericit? Soția elegantă e foarte fericită; avea un amant bogat și un pat regal în care să se lăfăiască. Amantul îi cumpără haine la modă și alte lucruri pe care le prețuiesc doamnele elegante. Amantul bogat e fericit, fiindcă are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
deget pe gât și-a dat afară felia de tort cu frișcă, aproape intactă, refolosibilă ș-aia, s-a șters la gură plină de speranță, lăsând pentru masa de adio de sâmbătă istorisirea pe îndelete a altora dintre amorurile ei nefericite, trăgând spre tragic. - Lacrimi, bătăi pe umăr, îmbrățișări, dar și bucuria de pudel parfumat și frezat care se poate tăvăli într-o balegă destul de caldă și îmbietoare. Viață adevărată! - Da... O să-mi comand un costum de clown, am s-apar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ce era, unei mici corăbii de pirați bețivi ce eșuase, Într-o noapte fără lună, la intrarea În golful din San Juan, Puerto Rico. Ziua următoare, tunurile fortăreței din El Morro se amuzaseră efectuînd exerciții de tir asupra jalnicului corp al nefericitei nave, pînă ce reușiseră să o preschimbe Într-un morman de așchii, În vreme ce rechinii dimprejur se desfătau cu un delicios banchet de pirați abțiguiți, care se azvîrleau În apă ca apucați de streche, Încercînd să scape de loviturile bombardelor. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
scenă atît de simplă ca aceea, În care o femeie normală - nu o prostituată jegoasă de tavernă portuară - să cînte, cu grație și sentiment, pentru un mic grup de prieteni. CÎntecul, cum părea obligatoriu și logic, vorbea despre o dragoste nefericită, despre un marinar care-și căuta norocul pe alte mări și despre o fată frumoasă care suferea În tăcere de pe urma absenței lui, fără să-și piardă nădejdea nici măcar cînd era asigurată că vaporul iubitului ei dispăruse În ocean, Înghițit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nu e la fel ca mine - Încercă să surîdă În chipul acela care-l făcea și mai Înspăimîntător, dacă era cu putință așa ceva. Nu-l voi respecta decît pe egalul meu, pe acela care va fi la fel de monstruos, diform și nefericit ca mine... Ridică mîinile Într-un gest care nu voia să spună nimic, dar care probabil Însemna mult. - Mi se pare o poziție potrivită pentru vremurile pe care le trăim, nu crezi? Dominique Lassa, născut În Sète, educat În Marsilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
zicea Evie. Doar că la gândindul că îmbătrânesc sunt așa tristă... Evie își înghițea lacrimile. Strângea tare-n mâini burețelul și zicea: Când eram mică, părinții voiau să fiu băiat. Zicea: Numai că nu vreau să mă simt iar așa nefericită. Alteori, purtam tocuri cui și ne prefăceam că ne plesnim una pe alta peste gură din cauza mai știu eu cărui băiat pe care-l voiam amândouă. În unele după-amiezi ne mărturiseam reciproc că suntem vampirițe. — Mda, ziceam. Și părinții mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Brandy, sunt prea mulți oameni pe-aici. Nu putem vizita casa în condițiile astea. Rămâne între noi, zice Cottrell imobiliara. Cea mai mare nuntă din lume își merită prețul dacă reușim s-o aruncăm pe Evie în brațele vreunui sărman nefericit. Brandy zice: — Nu vrem să vă reținem. — Dar, zice Cottrell imobiliara, mai este un subgrup de „bărbați“ cărora le plac „femeile“ așa cum este Evie acum. Brandy zice: — Chiar ar trebui să plecăm. Și Ellis zice: — Bărbați cărora le plac femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
oportunitate pentru ceva mai bun decât mi-aș fi putut imagina vreodată. Adevărul e că-mi pare rău. Capitolul 32 Sari înapoi la sala de urgențe de la La Paloma. Morfina administrată intravenos. Minusculele foarfece chirurgicale taie taiorul lui Brandy. Penisul nefericit al fratelui meu e acolo, albastru și rece, în văzul tuturor. Pozele poliției, și sora Katherine strigând: — Faceți pozele! Faceți pozele acum! Încă pierde sânge! Sari la operație. Sari la după operație. Sari la mine luând-o pe sora Katherine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
că e mai bine să se amestece cu lumea, să renunțe la singurătate. Cînd a renunțat la singurătatea sa, oh, ce singurătate, domnule Popianu, princiară, înnăscută, nu dobîndită, cum este a noastră, prințul a devenit o jucărie a sorții o nefericită marionetă ale cărei sfori erau în mult prea multe mîini. Dar să lăsăm... ce-ai făcut dumneata a fost genial și atunci mi-am dat seama că destinul nostru este comun. Te deranjează?" Vorbise atît de mult și de repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
primăvară se auzeau scîrțîind carele ducîndu-l către Comana, iar cel care rămînea în Vladia se trezea murmurînd, oftînd, atunci toată suflarea așezării ținea urechea ciulită, după cum scîncea vinul se putea ști ce fel de an, bogat sau sărac, fericit sau nefericit urma să fie. Viața mișuna sub ochii săi atenți, iar poveștile care umblau, legendele care apăreau și dispăreau de la un anotimp la altul puteau fi un indiciu asupra preocupării lui K.F. de a-și cultiva imaginea, amintirea, trecutul, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a așezat În binecuvântata grădină a raiului, l‑a lipsit de cel mai dulce fruct, și care i se cuvenea de drept, căci numai așa s‑ar fi deosebit de câine, măgar și maimuță - prin aflarea binelui și răului. „Și când nefericitul nostru strămoș, izgonit din pricina curiozității, a vrut să se Înfrupte din acest rod, ce‑a făcut Elohim ăsta al vostru, Atotputernicul?“ se răsti Simon, clătinându‑se pe butoi. „Știți voi mai bine (doar despre asta vă propovăduiesc toată ziua apostolii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
manuscrisul cu degetele sale ca niște clenciuri, constatând Îngrozit că temerile‑i fuseseră Întemeiate; doar greșelile ortografice de la pagina șaptezeci și doi fuseseră Îndreptate, În rest manuscrisul arăta neatins. Fu cuprins de căință (pentru că Înțelegea sau poate doar bănuia că dintr‑un nefericit cetățean făcuse un hasid și mai nefericit, și‑n acest caz nu mai exista remediu sau Întoarcere). Maestrul luă manuscrisul de pe masă și dispăru. Își va petrece o noapte Întreagă aplecat peste textul Drumului În Canaan, a cărui zădărnicie Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
constatând Îngrozit că temerile‑i fuseseră Întemeiate; doar greșelile ortografice de la pagina șaptezeci și doi fuseseră Îndreptate, În rest manuscrisul arăta neatins. Fu cuprins de căință (pentru că Înțelegea sau poate doar bănuia că dintr‑un nefericit cetățean făcuse un hasid și mai nefericit, și‑n acest caz nu mai exista remediu sau Întoarcere). Maestrul luă manuscrisul de pe masă și dispăru. Își va petrece o noapte Întreagă aplecat peste textul Drumului În Canaan, a cărui zădărnicie Îi va dezvălui propria greșeală, anume că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
á posibile între nord și vest, ceea ce, la căderea nopții, îl ajută foarte mult pe Tapú Tetuanúi, recunoscând mai usor diferitele constelații. Într-una din acele nopți întunecoase, pe care băiatul le dedică studiului și amintirilor, se petrecu un incident nefericit, care îl afecta deosebit de puternic, căci dintr-odată simți cum ceva îi atinge obrazul, si, aproape în aceeași clipă, se auzi un zgomot scurt, urmat de un urlet de durere, și când se apropiară câțiva oameni cu torțe, descoperiră îngroziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Navigatorul-Căpitan cu calm. Soarele, marea, ziua, noaptea și stelele există pentru că Taaroa le-a creat astfel și, în același fel, acolo, în sud, a dorit să creeze aceste ciudățenii. Ridică din umeri. Nici macar eu, care sunt singurul supraviețuitor al acelei nefericite călătorii, nu pot explica de ce, dar de un lucru trebuie să fiți siguri, si anume ca nu mint deloc. — Dar nimeni n-a vrut să spună că minți, se grăbi să răspundă scufundatorul. Sunt convins că tot ce ne-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ar fi fost vorba să ia viața unui om. Doar în tragică noapte a asaltului se văzuseră nevoiți să pună mâna pe arme altfel decât în joacă, și erau conștienți cu toții că experiența nu s-ar fi putut dovedi mai nefericită. În afară de bestia pe care o rânise Tapú Tetuanúi, aproape dintr-un accident, toți ceilalți agresori reușiseră să se întoarcă la navele lor, fără să fi suferit nici cea mai mica zgârietura. Iar ei, acum, isi propuseseră să-i doboare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Darie era și ea prezentă și întrebă de soțul ei. Luana strâmbă din nas. Iuliana gândi că indiferența femeii nu e de bun augur dar preferă să nu facă comentarii. Îi iubea pe amândoi, în egală măsură, dar un final nefericit al căsniciei lor îl punea în vina Luanei. Cerea prea mult și nu făcea nici o concesie. Nimeni nu avea totul. Era convinsă că, abordând o tactică potrivită, îl putea face pe soțul ei să înceapă un tratament care să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în plus, cu oameni inteligenți și cu funcții înalte, împrăștiați prin toată țara. Cei mai mulți terminaseră o facultate și ocupau posturi importante în diferite instituții. Luana aștepta, cu groază, momentul când va trebui să vorbească. Ce realizase ea? Avea o căsnicie nefericită și stearpă, facultatea o agățase în gard și locul ei de muncă era în bucătărie. În clipa când se văzu ridicată deasupra celorlalți, cu toate privirile ațintite asupra ei, simți că i se înmoaie picioarele. Ochii i se umplură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
scuze și iertăciuni, cu fruntea lipită de tocul ușii. Văzându-l atât de infantil și de neputincios, Luana izbucni în plâns. Un hohot amar de ciudă și ură față de toți bărbații care-i ieșiseră în cale doar s-o facă nefericită. El se repezi spre ea, simțind că i se rupe sufletul de milă. Intrară în cameră și o ajută să se așeze pe pat, dădu apoi fuga în baie să-i aducă un pahar cu apă. Nu vreau apă. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ocazia s-o înțepe și să râdă de nefericirea ei. Ieși din birou și intră la personal. Doamnele o serviră cu o ceașcă de cafea, amabile și prietenoase ca întotdeauna. Se așteptă să fie descusută, îmbiată să povestească amănunțit întâmplările nefericite care avuseseră loc. Dar se părea că nici una nu știa ce se petrecuse. Femeile vorbeau despre ale lor aruncându-i priviri din cele mai senine. Nu se putea să nu fi aflat întreaga fabrică despre moartea Rebecăi, despre arestarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mine. Sanda simți pentru el o adâncă compasiune, atâta milă cât și pentru trupul subțire născut din ființa ei care zăcea inert, aruncându-i într-o neagră disperare. Îl privi cu ochi pierduți și el, impresionat de durerea acestei mame nefericite, îi promise cu o fermitate care, în acel moment, părea o adevărată nebunie: Am s-o aduc înapoi. După trei zile, timp în care îi vorbise încontinuu, cu o hotărâre de nezdruncinat, despre tot ce-i trecuse prin minte, nebărbierit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]