926 matches
-
-i cu tine, ce spui, scumpo! Chiar că te-a apucat o criză: ți-ai ieșit din minți? strigă speriată Daria Alexeevna. — Chiar ai crezut, spuse râzând cu hohote Nastasia Filippovna și sări de pe canapea, că aș putea să-l nenorocesc pe pruncul ăsta? Asta i-ar pica tocmai la țanc lui Afanasi Ivanovici: lui îi plac copiii! Hai, Rogojin! Pregătește-ți pachetul! N-are a face că vrei să te însori, banii dă-i totuși încoace. Nu-i mare lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nevastă? Nu ține! Și eu sunt nerușinată! I-am fost țiitoare lui Toțki... Prințe! Acum ți se cuvine Aglaia Epancina, nu Nastasia Filippovna, ca să te-arate Ferdâșcenko cu degetul! Dumneata nu te temi, dar eu mă tem să nu te nenorocesc și să te fac mai târziu să-mi reproșezi asta! Cât despre declarația dumitale că-ți fac cinste, asta o știe Toțki. Iar tu, Ganecika, ai lăsat-o pe Aglaia Epancina să-ți scape; n-ai știut? Dacă nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să ți se dea brânci afară. Încă nu ți-am luat banii, uite-i acolo; adu-i încoace, tot pachetul! În pachetul ăsta sunt o sută de mii? Ptiu, ce mârșăvie! Ce vrei, Daria Alexeevna? Era mai bine să-l nenorocesc? (Arătă spre prinț.) Care însurătoare, când i-ar trebui mai degrabă o dădacă? O să-i țină generalul loc de dădacă, uite cum se învârtește pe lângă el! Ține minte, prințe, logodnica dumitale a luat banii pentru că-i destrăbălată, iar dumneata voiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tine, că te-ar face de rușine și ți-ar distruge viața. „Eu, zice, se știe cum sunt.“ Și acum tot așa o ține. Toate astea mi le-a spus de-a dreptul în obraz. Se teme să nu te nenorocească și să te facă de rușine, însă cu mine, deci, nu-i nimic, se poate mărita - iată drept cine mă ia, ține minte și asta! Păi cum a fugit la mine de la tine și... de la mine... — Și de la tine la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fie întrecută decât prin devotamentul lor fără margini către d. Rosetti și nepăsarea lor în ceea ce privește viitorul acestei sărmane țări. Să ne fie permis să conchidem zicând că cu întristare vedem cele ce se petrec, căci nu numai că sunt precedente nenorocite pentru un popor tânăr prin experiența lui față cu regimul constituțional, care ar trebui să devie principala sa instituțiune, tânăr încă {EminescuOpXII 146} pentru a pricepe limitele în cari ar trebui să se mărginească cei cari sunt însărcinați de a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copil lângă un bărbat, dincolo un june lângă un unchiaș, lucrătorul lângă funcționar etc. Cei mai mulți au fost sufocați de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate din gură. Dinții le erau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din cauza” Îngăduinței și Îndelungii răbdări a lui Dumnezeu. Mulți dintre cei ce nu Înțeleg aceste taine zic : „Unde este purtarea de grijă cea dumnezeiască, unde este dreptatea lui Dumnezeu, unde este judecata cea dreaptă ? Cel Înfrânat și cel virtuos sunt nenorociți, pe când cel des‑ frânat și cel rău prosperă ; acesta este admirat, celălalt neso‑ cotit, acesta trăiește În Îndestulare și În desfătare, celălalt este certat de boală, de sărăcie și de mizeria cea mai mare”. Pe de altă parte, sunt unii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din urmă, Îndrăznind chiar, cu nesimțire duhov‑ nicească, să zică : „De la Dumnezeu au ei nenorocirea, de la Dumnezeu avem noi prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere, să fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care am amintit În debu‑ tul acestui subcapitol, subliniem că, după cum, de regulă, nimeni nu Îl va osândi pe un judecător pentru cei care fură, nedreptățesc, ucid
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Îi pune cuțitul În gură, șarpele se transformă Într-o zână frumoasă. Era gata s-o ia de soție, dar ea Îi mărturisește că e fiica lui Scaraoțchi și nu poate face fericit un om. Cu mine ai să fii nenorocit, da tot ești norocos, zice. Îi cere s-o ducă la tatăl ei și să-i ceară cutia de tabac (când o deschizi apare un negru care poate orice), cuțitul de la brâu (atâta vreme cât Îl poartă la brâu, rămâne tânăr, viață
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru a descrie episodul. în lucrarea preotului Abbé de Choisy, Mémoire pour servir à l'histoire de Louis XIV, se povestește:„Este momentul să amintim exemplul domnului de Vardes. Datorită unei intrigi împotriva domnișoarei de LaVallière și al unui cuvânt nenorocit pe care l-a spus despre ducesa de Orléans, soția Monseniorului, Vardes a fost închis la Bastilia și apoi trimis la Montpellier unde a rămas douăzeci de ani. La întoarcerea sa, regele, care îl iertase, nu s-a putut abține
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-mi ierte chiar și treizeci de neghiobii.» «Asta voi face », a răspuns regele, «mai ai douăzeci și nouă rămase». Mai apoi, când regele s-a amuzat de haina sa, domnul de Vardes a spus: «Sire, când cineva este atât de nenorocit încât să fie îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai că este nefericit, ci devine și ridicol».“ Tendința generală era de a face pe plac regelui, indiferent cât de umilitor era acest lucru. Un alt caz este cel al unui curtean, care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
realității. Ianuarie 1960 Și-atunci m-am aruncat în apa neștiută, fără a fi învățat să înot și cu ochii închiși; în cuptorul încins. Crezând numai pe jumătate ori pe sfert ori și mai puțin, aproape deloc, dar atât de nenorocit, încât, nenorocirea însăși substituindu-se credinței, m-am încredințat. Fără de rușine. Nu mi-a fost rușine să mă rog. Poate că de aceea am și fost ascultat. (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii) 1. Rezumă conținutul de idei al fragmentelor date. 2
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
executarea garanțiilor, ceea ce ar fi afectat și companiile fără probleme, conform unui partener al Casei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP): „Dacă băncile nu ar fi avut un comportament prudent în ceea ce privește executarea garanțiilor piața imobiliară ar fi fost nenorocită. Piața nu ar fi scăzut cu 30%, ci cu 70-80%. Efectele pieței imobiliare asupra economiei sunt puternice, astfel că ar duce la afectarea debitorilor care nu sunt în dificultăți în relația cu băncile pentru că li se vor devaloriza garanțiile”<ref
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
tânără și-i zice: Sărut mâna, Taică Părinte, nu mă mai cunoașteți, v-am fost elevă?! Dar cum ai ajuns pe aici, întrebă el la rândul său?! O glumă proastă, rușinoasă m-a adus de pe meleagurile mele până pe aici departe, nenorocindu-mă! Cum o glumă rușinoasă? Nu înțeleg?! Veți întelege îndată că am să vă mărturisesc tot. Aveam 13 ani. Am călătorit odată cu tata și în compartiment mai erau două fete; în curând s-au mai urcat vreo trei băieți, care
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fel, că nu are timp. Avea însă omul nostru timp pentru plimbare, petreceri, cleveteală și câte altele nefolositoare. După câțiva ani se întâlni cu preotul și-i zise: „Toți m-au părăsit, părinte, și mă simt fără nici un rost și nenorocit”. Preotul îi răspunse cu blândețe și dragoste: „De, fiule, eu te-am chemat la cele bune și ai zis că pentru ele nu ai timp. Cele pentru care tu ai avut timp te-au părăsit; nu mai au ele timp
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
flăcăi la cârciumă, plătește lăutarii. Tovarășii săi de chef îl inconjoară cu o prietenie mai mult servilă decât respectuoasă. Dar în sat există și țărani săraci lipiți, trudind fără spor,asemenea lui Ion, de dimineață până seara, pe o sfoară nenorocită de pământ. Ei simt în fiecare moment al vieții apăsarea sărăciei. Deși așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu averea pe care o dobândise și râvnește la Florica.Sfârșitul lui Ion este năprasnic
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
îi pune cuțitul în gură, șarpele se transformă într-o zână frumoasă. Era gata s-o ia de soție, dar ea îi mărturisește că e fiica lui Scaraoțchi și nu poate face fericit un om. "Cu mine ai să fii nenorocit, da tot ești norocos, zice". Îi cere s-o ducă la tatăl ei și să-i ceară cutia de tabac ("când o deschizi apare un negru care poate orice"), cuțitul de la brâu ("atâta vreme cât îl poartă la brâu, rămâne tânăr, viață
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unde nu mai există alb și negru, ramadan și jeune catholique pratiquant, intolerant, desigur... După ce golănimea i-a pârlit prin cartiere, acum toată revista este plină de africani și asiatici și de problemele „minorităților“, după cum ai putut observa și tu. Nenorocit sentimentul de ,,autoculpabilizare“ a occidentalilor, care va duce în cele din urmă la prăbușirea lumii lor, din care aspirăm să facem parte. Știu că vorbesc ca un sub-Spengler de cartier, dar, la naiba, la ce să te gândești când vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
fie unei carențe a emonctoriilor (Duprat). Tipul prietenului devotat sau al dușmanului necruțător, disțuind plăceriile și capabil de orice jertfe pentru a-și atinge idealul. Tinzând necontenit spre o lume ideală, preocupat de fericirea neamului omenesc, dar nefericit el însuși, nenorocește și pe cei din jurul său, pradă mizeriei, visează onorurile Capitoliului și constată surprins că nu este nimic. Dornic de renume și avid de putere, este repede dezgustat de ceea ce posedă (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția nervoasă este caracterizată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bunăvoie, după modelul Mântuitorului. Adevărul e sacru, e Dumnezeu: "Dumnezeu și adevărul sunt identici" (Mss 2267). Dacă adăugăm la aceasta pasajul din scrisoarea către Samson Bodnărescu din 1876, unde se spune că "un neadevăr ar fi în stare să mă nenorocească pe toată viața și să-mi răpească onoarea" (un om fără onoare își declină cu bună știință eternitatea), constatarea lui Th. Codreanu că Eminescu a refăcut în preajma zilei de 28 iunie 1883 scenariul paradigmatic mioritic al crizei sacrificiale, e imbatabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o nație, isvor de nefericiri pentru amândouă prințipaturile!" (Aaron, 1835, pp. 29-30). Aaron deplânge destrămarea unității primordiale românești, asistând neputincios la tragicul destin istoric al unei înstrăinări progresive. "În astfel de chip Dacia slăbită de barbari, neapărată de Bulgari, fu nenorocită ca să vază cum pierde trei părți din totul său, și cum se-pune linie de hotar ca să nu se-mai poată uni nici o dată. Din toate părțile Daciei mai rămăsese țara Rumânească, Moldavia, Basarabia și Bucovina care și acestea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ceaușismului, de presiune venită din partea partidului și de alte generații. D. T.: De asta spun: comunismul trebuie judecat secvențial, pe perioade. Barbu nu a fost un rector care să cheme oamenii să îi apostrofeze, să îi dea afară, să îi nenorocească. El a lăsat democrația la maximum în universitatea pe care o conducea. El venea o oră-două, semna hârtii și apoi se întorcea la ecuațiile lui, pleca în Japonia, nu îi păsa de PCR. Și în mandatul lui Barbu s-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
niște copilași nevinovați? Și apoi, mîine băiatul pleacă la mare! Cum o să conducă fără cap? Dar parcă astăzi a condus "cu cap"? aud o voce. Ce vrei să spui, duh răutăcios? Păi, nu-i prima dată. Acum cîteva săptămîni a nenorocit un copil pe o trecere de pietoni. Și? Tot tăticu! Aaa! Îndrept pistolul spre tăticu, folosesc și sabia și gloanțe dum-dum. Dar omul a plătit și s-au împăcat... Cu... Da. Păi, pun pistolul la loc și sabia și gloanțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acesta la bac. Dar ea mi-a spus că a trîntit-o Simirad. Era fratele meu. M-ați ciuruit degeaba. Nu chiar... Tot un drac! Poate. Doar că acolo, la bac, a fost doar o apreciere a unei realități. Dar a nenorocit-o. Nu mai poate da în vară admiterea la facultate. Mă uit la frumusețea aceea de femeie. Buzele sînt aproape albe și dințișorii aceia delicați îi văd drept carnasieri de jivină. Neîncrezător, m-am dus la o clinică din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-te și tu dracului, îi răspunde parte toropită de zăpușeală. Eu, fiind imparțial, le las să se ciondănească în pace. Ce știu profanii? Întotdeauna am avut o deosebită stimă pentru oamenii de știință, pentru cei care au împins lumea asta nenorocită spre înainte. Invenții, inovații, descoperiri epocale, toate au fost făcute de oameni pe care mulți i-au considerat duși cu sorcova. Realitatea este însă alta. Oamenii aceștia sînt cu toată mintea axată pe problema care îi preocupă, care îi obsedează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]