752 matches
-
și scoate o batistă din dantelă: — Îmi pare rău. Îmi dă batista. Povestea ta sună teribil. Nu vreau să-i stric batista, așa că îmi șterg lacrimile cu dosul palmelor. — Spune-mi mai multe, zice ea. Scutur din cap: — Povestea mea nenorocită ți-ar dăuna sănătății. — Nu mă deranjează. Vreau să o aud. Acum e prima oară când am ieșit din casă. Nu am călătorit niciodată ca tine. — Călătorie? Nu a fost deloc o experiență plăcută. În timp ce continui să vorbesc, mintea îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
verde la față cum ar fi fost normal, probabil, iar părul lui țepos era ciufulit În cel mai perfect mod posibil. Deci unde ai fost În seara asta? l-am Întrebat. —O, pe ici și colo, iubire, ici și colo. Nenorocita de jurnalistă m-a urmărit toată noaptea cu nenorocitul ei de fotograf. Le-am spus să se ducă dracului, dar cred că m-au urmărit până aici, mormăi el, Întinzându-se după Millington, care Îl privi, mârâi și sări. Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a articolului când Will mă Întrerupse. —Bette, dragă, nu mai folosi cuvântul adevăr când te referi la ziarele de scandal. Te face să pari naivă. —Păi, și ce ar trebui să fac? Să n-am nimic Împotriva faptului că o nenorocită răzbunătoare poate să inventeze orice despre mine, iar ei o să publice? E un miracol și o binecuvântare că Încă mai am slujba. —Așa să fie? Își arcui sprâncenele și luă o gură din Bloody Mary, cu degetul mic Întins. —Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf Nicolae Dudescu, Mihai Cantacuzino, Pană Filipescu, Pantazi Câmpineanu, Grigorașcu Băleanu și Ioniță Bălăceanu, cu asemenea rugăciuni, și iarăși li se făgădui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cale-afară. Când flirta, Bab era fair-play și prefera să mențină o oarecare rezervă în raport cu băieții. Ceea ce o rodea, în schimb, pe această îndrăgostită, era faptul că prietena ei Zoé flirta cu André al ei. Într-adevăr, către sfârșitul anilor '40, "nenorocita de Zoé" nu se abține, cu toate că este logodită cu Thibauld, să flirteze după bunul-plac. Tânăra își exteriorizează astfel latura donjuanescă moștenită de la mama ei, care rămăsese și la 50 de ani o "mare cochetă". Lui Zoé îi place să-și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pledează inocența", căci la 16 ani n-avea "nici un habar de suferința fizică la care îl supunea pe Luc atunci când se juca cu dorința lui". Bab recunoaște totuși că ar fi putut trece în ochii lui Luc drept o ațâțătoare nenorocită, o "ticăloasă neștiutoare". Își dă seama că purtarea ei era aceea "a întregii sale generații, cea pe care o denunță Styron în Alegerea Sofiei. Sadismul manipulator al americancelor din tinerețea sa..."153. OGLINDA AMERICANĂ: NOILE PERVERSITĂȚI ALE FLIRTULUI William Styron
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în rate. Promit. Lunile trec, cîte-o sută, cîte-o sută, mă chinui să achit datoria. Într-o zi însă... bombă! Linder rămîne-n Germania. Nu-l regreta nimeni, cu-atît mai puțin eu, care aveam să-i mai dau 300 de lei pentru nenorocitele alea de perdele... DAR! (magicul DAR), peste vreo două luni, în ziua de salariu, mă caută un tînăr. Se recomandă: fiul lui Linder. L-a trimis tatăl lui, din Germania de Vest, să... recupereze cei 300 de lei pentru perdele
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Bîrlad (deci făcea naveta!). E convocat la această importantă întrunire județeană, în care trebuia să țină o scurtă alocuțiune aferentă situației culturale prezente. Coborînd din tren, dimineața, se întîlnește cu Fănică S., și el important activist al Vasluiului. Gîndindu-se că nenorocita aia de ședință se va lungi și că la bufetul de acolo, ca de obicei, nu se vor servi băuturi alcoolice, ce și-au zis: nu strică o bere, să se "dreagă " de-aseară. Și cum drumul dinspre gară spre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
fără vreo emoție, surâdea spre călăii săi și se gândea: N-o să reușească să mă facă să recunosc că nu sunt nebun. Mai bine să ard pe rug ca Bruno sau să rămân în viață și să mă lupt cu nenorocitele astea de lepădături? Era cât pe-aici să se piardă: o flacără violentă la coate îl surprinse și tot pe neașteptate îl luă o ciopârțire a prepuțului. Ce faci aici, tată? Pleacă imediat, altfel o să fii și tu ținut pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cînd ți-ai cerut pensionarea, Dumnezeu știe! Mă mir că nu te-ai sinucis... cum au făcut unii... Mamă, ce proști! În sfîrșit! Dar măcar acuma să facem ceva, să cîștigăm ceva, că doar n-o să trag de pensia asta nenorocită ca de coada mîței! Și ideea lui Matei mi se pare nemaipomenită. Uite-l că vine. Costache: Eu îți spun că n-o să vrea... Marieta: E, n-o să vrea! (intră Matei) Matei: Unde-i?! Costache: (în șoaptă) În cort... încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poetului. Mai stăruie niște întrebări: Oare Henrieta își va fi scos cei 5000 de franci, pe care-i avea la farmacistul Ion Franck? Dar de banii pentru care avea proces la Iași cine se va fi folosit? După moartea acestei nenorocite, I. Păun-Pincio a văzut, într-o dimi neață, cum pe Strada Teatrului din Botoșani se scoteau în vînzare cîteva lucruri ale ei: o canapea, vreo două sofe, niscaiva cărți și cîteva lucruri, toate vechi, toate hîrbuite, care grăiau lumii de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
repede și caldă de vară, sapă cu o hotărâre ce vine din adâncurile ființei lui șanțul care să apere șura de paie, în timp ce, în altă parte a satului, se pregătesc răsturnări spectaculoase. În îndârjirea cu care el vrea să apere nenorocitele de paie se citește o disperare fără margini, formulată și altfel, în frazele pe care le adresează cuiva, un personaj nevăzut. Vorbele capătă, deodată, altă rezonanță decât cea obișnuită, și Moromete pare profetul unei cauze iremediabil pierdute: „Până în clipa din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
un Criticism Fiction? Să ne situăm deci în această perspectivă nu mai puțin utopică și să începem prin a ne întreba la început care sunt cauzele menționate de autor pentru a ne explica pasivitatea, resemnarea, capitularea totală a locuitorilor acestei nenorocite insule unde cartea de căpătâi ar trebui să fie De la servitude volontaire a lui La Boătie. Nici un singur gest de revoltă: nici o contestare, afară de aceea cu desăvârșire simbolică și gratuită a eroului cărții. Bujor Nedelcovici dă două explicații (p. 7
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lîngă dumnezeire Și-l face trăind să guste a raiului fericire...”. Însă pînă a ajunge la „stepîna acea mare”, cît efort, ce chin, cîtă durere, ce lungă răbdare!... Conachi este un martir fericit, muncile lui l-au dus la izbîndă: nenorocita Zulnie este, În fine, a lui, dar, Încă o dată, pînă să ajungă aici: „CÎte munci, cîte năcazuri și cît plîns cu suspinare!” Conachi concentrează, aici, romanul lui de dragoste cu Zulnia din care face simbolul unei mari pasiuni. Au existat
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poftă (s.n.), mă gîndesc și văd și gravez În aceste pietre sălbatice ale Închisorii mele, singurul meu lucru iubit, numele stăpînului meu, prieten și binefăcătorul meu, și singurul om pe pămînt astăzi, după părerea mea, și după părerea tuturor, În nenorocita Valachie. Dar, de ce mă ostenesc În zadar să descriu calitățile dumneavoastră, care nu se pot supune niciunei descrieri. Nutresc față de dumneavoastră Înclinare, dragoste și supunere, acestea sînt acum prețuite În tăcere ca să nu alunece din Înalta lor ființă și să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o să ne coste volumele astea?”, Îl cerceta un Ciornei, de exemplu, pe bietul său secretar de editură (Întotdeauna „un om cumsecade”, călduț, ales anume de către patron ca să facă legătura dintre el și scriitori). „Putem să ne permitem să Încurajăm și nenorocita asta de „artă națională”! Chiar dacă nu se vinde nimic din cartea acestui nou „geniu necunoscut”, o să scadă unu sau doi la sută câștigul celorlalte cărți, și treci paguba la cheltuielile de mărunțiș!”. Am fost și eu un scurt timp, - mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cele seculare și cele aparținînd unor ordine religioase, mai ales cele de fete și atîtea alte persoane care nu aveau altceva decît rente constituite au fost aduse la sărăcie prin amortizarea pe care au fost nevoiți să o facă acestei nenorocite de monede de hîrtie pe care Majestatea Sa a fost obligat mai apoi să o discrediteze la 1 noiembrie 1720". După R. Lehoreau, Cérémonial de l'Eglise d'Angers, Paris, 1967, p. 286 Cronicarul angevin se face ecoul fidel al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
am men? ionat p�n? acum. Pozi? ia geografic? a oră? ului era precar?: se află la circa cincisprezece kilometri de grani? a austriac? ? i la ceva mai mult de cea ruseasc?. Iorga se referea adesea la aceste grani? e folosind cuvintele �nenorocitele, sf�? iatele ? i �ns�ngeratele noastre grani? e�38. Ț�n? rul Iorga de? inea probe ale problemelor cumplite care �mp? v?rău societatea din satele din jurul Boto? anilor. Mizeria ? i brutalitatea ?? rănilor ? i abuzurile mo? ierilor au avut un impact
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
-mi alintătură: " Nu mi-e teamă de iarnă pentru că e anotimpul disconfortului". De parcă aș vorbi în idiomul nostru, al obișnuiților cu disconfortul. De parcă ivirea unei ierni confortabile din toate punctele de vedere ne-ar lua prin surprindere, ar contraveni obișnuințelor, nenorocitelor obișnuințe ale jumătății noastre de veac. Altceva. Vreau altceva. Să ies din hățișul ăsta imund. Să văd altceva. Ce? Urc la volan și, într-un sfert de oră, sînt în pădurile Bîrnovei. A nins. Doar aici a nins. Drum forestier
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd ți-ai cerut pensionarea, Dumnezeu știe! Mă mir că nu te-ai sinucis... cum au făcut unii... Mamă, ce proști! În sfîrșit! Dar măcar acuma să facem ceva, să cîștigăm ceva, că doar n-o să trag de pensia asta nenorocită ca de coada mîței! Și ideea lui Matei mi se pare nemaipomenită. Uite-l că vine. Costache: Eu îți spun că n-o să vrea... Marieta: E, n-o să vrea! (intră Matei) Matei: Unde-i?! Costache: (în șoaptă) În cort... încă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în paisprezece manuscrise de la Biblioteca Academiei Române și într-un manuscris din Biblioteca Muzeului Oltenia de la Craiova. Ediții: Doui amanți. Fileroth și Anthusa (compunere de Radu S. Câmpiniu), Brăila, 1857; Filerot și Anthussa (prelucrare de Ecaterina Jantil), Buzău, 1878; Înfocata și nenorocita dragoste a lui Filerot și Anthusei. O povestire foarte frumoasă în versuri, păstrată din batrâni, Brașov, 1900; Istoria lui Filerot cu Antusa, CPL, II, 89-122. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 129-131; Vasile Grecu, „Erotocritul” lui Cornaros în literatura românească, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286990_a_288319]
-
Lear Koznîțev declară: "Filmul este de fapt tabloul unui anumit tip de civilizație și al pieirii ei. Este dacă vreți o amplă dezbatere despre putere într-o societate bazată pe injustiție și inegalitate... Regele lui Shakespeare, cu toată soarta lui nenorocita, nu poate fi detașat de durerile celor mulți, de simbolicul semn al suferinței care leagă unul pe altul pe principalele personaje ale tragediei... Mare este greșeală regelui, într-adevăr, cînd își închipuie despre el căe un fel de dumnezeu, un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cerințelor noastre. Îmi aranjez niște hîrtii de pe birou, fără să ridic privirea. — Cum ai zis și tu, să ne lărgim puțin aria de căutare. — Puțin? mă Îngînă Luke uluit. În Insulele Caraibe? A zis că ne trimite detaliile a opt nenorocite de vile de pe plajă și vrea să știe dacă să se ocupe el de biletele de avion! — Tu ai zis să ne extindem căutările, Luke! spun defensivă. A fost ideea ta! — M-am referit la Kensington! Nu la Barbados! — Ai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vorba de păr. Părul nu se pune. — Și acum e vorba de sprîncene. E și mai puțin important! — Asta crezi tu. — Pentru numele lui Dumnezeu! Tocmai sînt pe punctul de a-i spune că nu-mi pasă unde-și face nenorocitele alea de sprîncene (ceea ce e o minciună, pentru că În clipa asta am devenit obsedată de ele), cînd aud pași. Pași apăsați, greoi, genul de pași ce aparțin Întotdeauna managementului superior. Jasmine ascunde repede revista Heat sub un maldăr de pulovere
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Nu știu 3. Ați fost vreodată Îndrăgostit? Dacă da, de cîte persoane? a) numai și numai de soția dvs., pentru că ea este cea care v-a arătat ce Înseamnă dragostea b) de prietena dvs. Sacha cea cu nasul pe sus, nenorocita care a furat bagajul c) iubita dvs. de pe de vremea studenției, Venetia, cu care ați avut o scurtă aventură, dar de care nu ați pomenit niciodată, deci cum ați fi putut fi Îndrăgostit de ea? d) altele 4. Ce părere
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]