1,301 matches
-
cuștile de ogari și cele pentru dulăii-barzoi fuseseră dezmembrate în grătare și grilaje pentru creșterea porcilor din rasa Marele alb. Din fumurile senioriale ale cocoanei fostului proprietar, coborâtor în linie dreaptă al fanarioților, și din belșugul vechiului conac în stil neoclasic, nu rămăseseră decât pisicile, care trăiau hrănindu-se cu șobolani de pădure și cu șoareci de câmp. O singură grijă și un singur necaz aveau aceste pisici, descendente ale unor extraordinare exemplare de rasă birmaneză, cu ochi de smarald și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Orchestrei de Cameră, nu poți să nu observi râvna, consecvența cu care Andreescu acționează în promovarea creației autohtone. O face cu credință, cu entuziasm, cu un imbatabil profesionalism. într-al sau "Codex Brassoviensis", compozitorul Dan Dediu reevaluează resursele unei poziții neoclasice ce se dorește a fi în continuare productivă. O face cu meșteșug, cu o abilitate ce își găsește resursele în zona atât de generoasă a genului, a scriiturii de concerto grosso. în altă ordine de idei, nu pot decât să
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
mult, atitudinile față de economia de piață nu erau asociate cu un nivel deosebit de mare al sprijinului acordat democrației. Datele obținute resping presupunerea că piețele și democrația reflectă un unic sindrom al sprijinului pentru instituțiile individualiste, presupunere aflată la baza paradigmei neoclasice a comportamentului economic și a teoriilor democrației subsumate școlii "alegerii publice". Explorarea cuvintelor asociate cu simbolul democrației permite sondarea modului de gîndire al oamenilor obișnuiți, în concordanță cu ideea guvernării de către popor. Dar există și dezavantaje, pentru că asocierile subiective nu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în care o persoană evaluează condițiile economice. Deși probabil că părerile pot fi influențate de fenomene materiale, ele reflectă și condițiile specifice așteptărilor și valorilor fiecărui individ. Părerile indivizilor asupra economiei pot fi descrise ca fiind egocentrice, în conformitate cu paradigma economică neoclasică a societății constînd din indivizi care vor să-și maximizeze avantajele. Dacă așa stau lucrurile, sprijinul acordat regimului va fi influențat de măsurile microeconomice. Însă, în studiile asupra economiilor de piață, politologii au descoperit că comportamentul de vot este influențat
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și achiziții 92 4.3. Practici restrictive 100 4.4. Politica antitrust 103 Capitolul 5. Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica? 117 5.1. Conflict și complementaritate 117 5.2. Diamantul lui Porter 119 5.3. Teoria neoclasică 121 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă 129 5.5. Paradigma eclectică 135 Capitolul 6. O dezvoltare proprie a paradigmei eclectice 143 6.1. Matricea politicilor statuluigazdă 143 6.2. Transformarea avantajelor de locație în avantaje de proprietate 146 Capitolul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
se formează corporația. Promovarea (de cele mai multe ori fără rezultate) a campionilor naționali, prin subvenții în țara de origine pentru a derula comerț și investiții în străinătate, se înscrie tot în categoria complementarității dintre corporație și politica statului de origine. Teoria neoclasică în general, adepta unui stat-gazdă slab, vede sursa de conflict între corporație și statul-gazdă în așa-numita „tactică a înțelegerii învechite”, prin care se schimbă condițiile investiționale atunci când există bariere la ieșirea de pe piață (vezi și secțiunea 5.3). În
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață, iar slaba implementare a reglementărilor antitrust reprezintă o barieră la intrarea pe piață. La acestea se adaugă un nivel ridicat de corupție și de economie informală, precum și o relație tensionată angajat - angajator. 5.3. Teoria neoclasicătc "5.3. Teoria neoclasică" Teoria neoclasică salută declinul puterii statelor-națiune, prin contrast cu raționalitatea globală a corporațiilor transnaționale. Creșterea CTN-urilor este percepută ca o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
slaba implementare a reglementărilor antitrust reprezintă o barieră la intrarea pe piață. La acestea se adaugă un nivel ridicat de corupție și de economie informală, precum și o relație tensionată angajat - angajator. 5.3. Teoria neoclasicătc "5.3. Teoria neoclasică" Teoria neoclasică salută declinul puterii statelor-națiune, prin contrast cu raționalitatea globală a corporațiilor transnaționale. Creșterea CTN-urilor este percepută ca o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Teoria neoclasică salută declinul puterii statelor-națiune, prin contrast cu raționalitatea globală a corporațiilor transnaționale. Creșterea CTN-urilor este percepută ca o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării globale (Caves, 1982). De cealaltă parte, corporațiile transnaționale urmăresc maximizarea profitului global și este firesc să reacționeze în consecință atunci când statele-gazdă iau măsuri de natură să le
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării globale (Caves, 1982). De cealaltă parte, corporațiile transnaționale urmăresc maximizarea profitului global și este firesc să reacționeze în consecință atunci când statele-gazdă iau măsuri de natură să le afecteze profiturile așteptate. În cadrul școlii de gândire neoclasică este unanimă dezavuarea slăbiciunilor de care dă dovadă statul-națiune, văzut ca rezultat al bătăliei dintre elitele sale economice și politice (în opinia mea, a privi statul ca pe un rezultat - incert - al luptei elitelor ridică dubii serioase asupra coerenței deciziilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
preluat de la stat funcția de rezolvare a conflictelor de interese dintre conducere și angajați; CTN-urile reușesc tot mai des să păcălească fiscul, ajungând, în unele privințe, să devină ele însele colectoare de taxe. Să reținem, ca definitorie pentru teoria neoclasică, a doua afirmație, justificată tradițional de faptul că investițiile au creat locuri de muncă și au prilejuit creșterea standardului de viață. Chiar și atunci când se ridică probleme legate de balanța de plăți sau de mediul concurențial, replica tipică a neoclasicilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
neoclasică, a doua afirmație, justificată tradițional de faptul că investițiile au creat locuri de muncă și au prilejuit creșterea standardului de viață. Chiar și atunci când se ridică probleme legate de balanța de plăți sau de mediul concurențial, replica tipică a neoclasicilor vizează lipsa de alternative a statelor-gazdă. În special pentru țările mai puțin avansate, corporația transnațională reprezintă agentul principal al dezvoltării. Revenind la aserțiunile doamnei Strange, ea a pus sub semnul întrebării exercitarea celor mai importante funcții ale statului (aplicabile atât
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fost înlocuită de lupta pentru teritorii prin intermediul forțelor pieței. Dacă privim teritoriile ca piețe de desfacere și ca locuri de amplasare a unităților productive, atunci lupta pentru teritorii, departe de a se fi încheiat, este la apogeu. În general, teoria neoclasică trece cu vederea avantajele de locație ale statelor. - Menținerea controlului asupra evoluției monedei naționale. Strange se referă doar la efectul de antrenare pe care instabilitatea valutară dintr-o țară îl poate genera în alte țări. Mai semnificativ mi se pare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
condusă cu mitraliera. Cu siguranță însă că piața mondială poate fi influențată de conflicte armate - vezi efectul războaielor recente din Golf asupra prețului țițeiului. Pe lângă consensul privitor la slăbirea funcțiilor statului (opinie parțial discutabilă, după cum am văzut anterior), între economiștii neoclasici am sesizat un dezacord subtil referitor la natura specifică a relațiilor dintre CTN și statul-gazdă. Vernon (1971) susține că raportul dintre filiala unei CTN și statul-gazdă în care activează nu este un joc cu sumă zero: câștigul unei părți nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
unul cu echilibru Nash necooperativ 8, însă Graham (2003) demonstrează că el are o dominanță de tip Pareto 9 în cazul cooperării între jucători - firește, cooperarea se poate realiza doar dacă jocul se repetă. În cadrul procesului de evaluare a abordării neoclasice, o atenție specială trebuie acordată rolului influent al grupurilor de presiune. Grupurile de presiune reprezintă o explicație decisivă a politicilor statelor-gazdă, câtă vreme ne reamintim că în această concepție statul nu este nimic mai mult decât rezultatul luptei dintre elite
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nimic mai mult decât rezultatul luptei dintre elite. Cu toate acestea, grupurile de presiune nu pot fi niciodată o forță conducătoare a globalizării, fiindcă interesele lor nu sunt globale, ci limitate. O afirmație care nu intră în contradicție cu teoria neoclasică, al cărei argument central pune existența CTN-urilor pe seama imperfecțiunilor pieței (o corporație transnațională este modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
modalitatea optimă de a profita de imperfecțiunile diferitelor piețe naționale și de diferențele dintre ele). Făcând presupunerea crucială conform căreia imperfecțiunile pieței sunt exogene corporațiilor transnaționale (prin urmare, ele sunt provocate fie de cauze naturale, fie de acțiunile guvernelor), economiștii neoclasici conferă implicit statelor-gazdă puterea de a influența piața. Rezultatele acestei influențe sunt considerate în general negative, cu excepția unor situații speciale. Deși CTN-urile s-ar putea simți în largul lor într-un mediu mai degrabă neprotecționist decât protecționist (date fiind
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
națională. Acest instrument este cunoscut sub numele de tactica înțelegerii învechite 12. În general însă, înțelegerile politice, grupurile de presiune și mediul de afaceri determină o lipsă a politicilor efective la care pot apela statele-gazdă. O trăsătură interesantă a abordării neoclasice este caracterul ei oportunist. Pe măsură ce crește puterea corporațiilor, se radicalizează și vocile economiștilor neoclasici care neagă abilitatea statelor-națiune de a reglementa activitatea piețelor. Situația nu este deloc surprinzătoare, din moment ce teoria neoclasică este, în definitiv, una pro-corporatistă, iar Caves (1982) admite
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
însă, înțelegerile politice, grupurile de presiune și mediul de afaceri determină o lipsă a politicilor efective la care pot apela statele-gazdă. O trăsătură interesantă a abordării neoclasice este caracterul ei oportunist. Pe măsură ce crește puterea corporațiilor, se radicalizează și vocile economiștilor neoclasici care neagă abilitatea statelor-națiune de a reglementa activitatea piețelor. Situația nu este deloc surprinzătoare, din moment ce teoria neoclasică este, în definitiv, una pro-corporatistă, iar Caves (1982) admite faptul că însăși corporația profită de propriul caracter oportunist. 5.4. Teoria instituționalistă și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care pot apela statele-gazdă. O trăsătură interesantă a abordării neoclasice este caracterul ei oportunist. Pe măsură ce crește puterea corporațiilor, se radicalizează și vocile economiștilor neoclasici care neagă abilitatea statelor-națiune de a reglementa activitatea piețelor. Situația nu este deloc surprinzătoare, din moment ce teoria neoclasică este, în definitiv, una pro-corporatistă, iar Caves (1982) admite faptul că însăși corporația profită de propriul caracter oportunist. 5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistătc "5.4. Teoria instituționalistă și neoinstituționalistă" Abordarea instituționalistă oferă fundamentarea teoretică pentru intervenția sporită a statului
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
extreme: discriminare pozitivă - discriminare negativă. Dezvăluirea a ceea ce se află între aceste extreme cade în sarcina paradigmei eclectice. 5.5. Paradigma eclecticătc "5.5. Paradigma eclectică" Paradigma eclectică își trage seva dintr-o varietate de tradiții teoretice. Ea recunoaște presupunerea neoclasicilor conform căreia imperfecțiunile pieței sunt speculate de CTN-uri, dar respinge în același timp ipoteza că toate aceste imperfecțiuni ar fi exogene corporației. Paradigma susține și perspectiva instituționalistă asupra puterii de care dispun guvernele statelor-gazdă în reglementarea activității piețelor. Dunning
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sale de locație sunt cel puțin la fel de atractive ca avantajele altor state. Ajunși în acest punct al discuției, este util să ne reamintim că, după cum susțin neoinstituționaliștii, corporațiile transnaționale nu pot vota la alegerile naționale, dar că, după cum avertizează economiștii neoclasici, pot vota pe piețele internaționale, alegând unele state în detrimentul altora 16; • cu cât sunt mai atractive resursele sau piețele de desfacere ale unui stat-gazdă și cu cât este mai mare competiția între CTN-uri pentru acele resurse sau piețe, cu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic, deoarece acestea presupun renunțarea fie la moral] (că justițiar în conflictele de interese), fie la convingerea c] asemenea conflicte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
largi bibliografii, cât și pe o interpretare personală a textului literar, ilustrând pregnant preocuparea pentru o exegeză în spiritul comparatismului modern. Cartea Byron și byronismul în literatura română (1977) pornește de la definirea lui Byron - poet cu apartenență dublă, la tradiția neoclasică și la romantism - și a byronismului ca fenomen european „între modă și necesitate”. În situația în care omul și opera au exercitat fascinație în epocă, poetul și mitul creat în jurul său sunt încadrate din punct de vedere istoric, ca și
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
realitate, se simte acum că, În spatele rândurilor, entuziasmul e simulat, iar primirea evocată nu reprezintă decât o regie spectaculoasă, o punere În scenă lipsită de fiorul spontaneității. Decorul destinat descinderii imperiale, marcat de o artificialitate de cea mai autentică factură neoclasică (populat cum era cu grații feciorelnice, cununi de laur și arcuri triumfale), pare desprins din imaginile galante ale poeziei lui Metastasio, poetul favorit al Vienei, pentru a răspunde sensibilității oaspeților austrieci și a le Încânta ochii cu un spectacol pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]