766 matches
-
1957) "Cultura natufiană". Această cultură, existentă în Palestina între mileniile al X-lea și al VIII-lea î.H., după alte aprecieri - mai devreme - între 12,800 - 10,300 î.H reprezenta o formă de trecere de la Paleoliticul târziu la Neoliticul timpuriu. Urme suplimentare din această cultură s-au găsit și în alte sectoare ale Palestinei și ale Levantului. Natufienii, ultimii dintre vânătorii-culegători din sud-vestul Asiei, se aflau în pragul revoluției neolitice și au fost precursorii primilor agricultori din regiune. Cultura
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
prințul Rahotep și soția sa, scribul, statuile faraonului Ramses al II-lea, masca de aur a lui Tutankamon și cele patru statui gigantice (20 m) din fața templului de la Abu Simbel. Înca din mileniul al VII-lea î.Hr. se manifestă cultura neoliticului. Pe lângă domesticirea animalelor și cultura cerealelor, își face apariția și ceramica. Săpăturile arheologice au pus în evidență culturile numite "Badari" (5000 î.Hr - 3800 î.Hr.), "Nagada" (care ia sfârșit prin 3100 î.Hr.). Se remarcă existența în număr mare a obiectelor
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
netedă din Issus trece acum o mare autostradă ce legate estu și vestu, și în care se află orașele din Tars (Târsa) pe Cydnus, Adana (Adanija) pe Sarus, si Mopsuestia (Missis), pe Pyramus. "Cilicia" a fost locuită începând cu perioada neoliticului . Așezările antice din regiune datând de la neolitic la epoca bronzului. În epoca dinaintea perioadei Hitite zona a fost cunoscut sub numele de Kizzuwatna (două mileniu î.Hr.).Regiunea a fost împărțită în două părți, Uru Adaniya (câmpia Ciliciei), o câmpie bine
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
autostradă ce legate estu și vestu, și în care se află orașele din Tars (Târsa) pe Cydnus, Adana (Adanija) pe Sarus, si Mopsuestia (Missis), pe Pyramus. "Cilicia" a fost locuită începând cu perioada neoliticului . Așezările antice din regiune datând de la neolitic la epoca bronzului. În epoca dinaintea perioadei Hitite zona a fost cunoscut sub numele de Kizzuwatna (două mileniu î.Hr.).Regiunea a fost împărțită în două părți, Uru Adaniya (câmpia Ciliciei), o câmpie bine udata, si Cilicia Tarza, zona muntoasă de
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
le face tot mai productive. Stau mărturie toporașele din piatră datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe valea Dârjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale viețuirii umane pe teritoriul țării, originalele culturi ale neoliticului dezvoltat, creațiile remarcabile ale perioadei de utilizare a aramei și apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare înflorire, strălucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele și lucrările lor în argint și până la impresionantul sistem de fortificații din
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare). În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecționează ceramica. Temperaturile înalte utilizate
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
partea stângă se deschide Puțul Negru care dă acces într-o salita, iar în dreapta, un puț strâmt prin care se ajunge în Sala Urșilor. Între aceste două săli există o conexiune pe sub galeria principala. Peșteră a fost locuită încă din neolitic. În evul mediu era folosită ca adăpost de ciobănii de pe Ciumerna iar în timpuri de restriște că biserică, de unde și denumirea. Prima explorare a fost făcută în 1966 de Viorel Ludușan. Era prima peșteră descoperită și explorata de acest speolog
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
Ludușan. Mai tragic însă e faptul că într-o vizită recent făcută în peștera, s-a constatat dispariția tuturor craniilor și oaselor din Sală Ursșilor. În peștera au fost făcute săpături arheologice sistematice. Au fost descoperite urme ale omului din neolitic, dar nu suntem în posesia tuturor datelor obținute. Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitată și Limonia nubeculoasa. Peșteră este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat și o coardă de
Peștera Bisericuța () [Corola-website/Science/316041_a_317370]
-
la peșteră. Portalul mare (aprox. 20 m înălțime) și galeria spațioasă cu care se continuă constituie o atracție turistică, iar pentru oamenii preistorici însemna un adăpost spațios cu lumină naturală. Excavările arheologice au relevat o bogată activitate antropică începînd din neolitic. Pe poteca ce străbate sala de la intrare s-au amenajat vitrine cu exponate relevante. Galeria de la intrare continuă, aprox. 150 m, pe tot parcursul ei cu secțiuni între 33...15 m lățime și 25...15 m înălțime, apoi cotește la
Peștera Unguru Mare () [Corola-website/Science/321052_a_322381]
-
și Shanxi. În această perioadă apar vasele de bronz, turnate, care imitau diverse forme animaliere, unele dintre ele fiind chiar ornamentate. Puterea de guvernare se transmitea prin abdicarea conducătorului și nu pe principiul ereditar. Organizarea statală este aceeași ca în neolitic - siteurile pe movile, localități grupate laolaltă, clanuri. Principala preocupare era agricultura.
Dinastia Xia () [Corola-website/Science/321094_a_322423]
-
în , cu caractere latine "Maidanpec") este un oraș și municipiu în districtul Bor din Șerbia. Este situat la 78 kilometri de Turnu Severin și la 189 kilometri de Craiova. S-au făcut săpături și s-au descoperit urme arheolgice din neolitic în Kapetanova Pecina, Praurija, Rog Kameni și situl român de la Kamenjar. Orașul este renumit pentru mină de cupru, încă din secolul al XVII-lea. De-a lungul istoriei sale, dezvoltarea minieră a fost organizată de către mulți proprietari străini (cehi, belgieni
Maidan, Serbia () [Corola-website/Science/321183_a_322512]
-
mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist. În parcul Crâng, s-au descoperit așezări din neolitic (cultura Gumelnița). Tot în parcul Crâng s-a descoperit un mormânt din epoca bronzului (cultura Monteoru), tot de atunci datând și un topor celtic găsit în preajma orașului. În zona industrială Buzău-Sud au fost descoperite așezări geto-dacice, atribuite culturii Sântana de
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
resurselor de mâncare stabile, datorată condițiilor favorabile de vânătoare, pescuit și recoltarea resurselor, inclusiv cereale, au asigurat un spectru larg economic , care a atras după sine crearea satelor permanente. Așezările timpurii proto-urbane cu câteva mii de locuitori au apărut în Neolitic, în timp ce primele orașe ce adăposteau câteva zeci de mii au fost Memphis și Uruk, în sec.XXXI I.C. ("Historical urban community sizes"). Momentele istorice sunt marcate separat de perioada preistorica, cănd "scripte ale trecutului încep să fie păstrate pentru generațiile
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de așezări omenești datând din paleotic si neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculați împotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
Gârla Mare, din Bulgaria și Monteoru (cultura Monteoru, județul Buzău). Din aria culturii Wietenberg, faza II, se cunoaște un loc de cult la Oarța de Sus. În legătură cu plastica antropomorfă, aceasta este mai slab reprezentată în această perioadă decât în perioada neoliticului.Singura cultură din spațul nostru care este foarte bine reprezentată din acest punct de vedere este cultura Zuto Brdo-Gârla Mare, la care se adaugă cultura Szeremle-Bijelo Brdo-Dalj din Ungaria și Croația. În aria celor două culturi s-au descoperit în
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare. Nu cunoaștem "capacitatea de producție" a acestei unelte istorice, însă este posibil ca aceasta să fie utilizată încă din neolitic, odată cu cultivarea cerealelor și este strâns legată de propria noastră istorie.
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
numai în scufundare liberă, în apnee. Vânătoarea subacvatică era practicată din cele mai vechi timpuri, dar oamenii de atunci foloseau pentru prinderea peștelui numai harpoanele. <br/br>Pe teritoriul României, s-au găsit mărturii ale pescuitului cu harponul încă din neolitic. Harpoanele erau confecționate din corn de cerb, aveau 2...3 rânduri de dinți și cu care se vânau numai peștii marini mari, cum ar fi dorada. O dată cu dezvoltarea scufundării libere și a scufundării autonome, vânătoarea subacvatică a cunoscut o largă
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
teritoriu făcând parte din Semiluna Fertilă, un ținut care este leagănul agriculturii și al creșterii animalelor din epoca neolitică de acum aproximativ 12 000 de ani. Perioada neolitică se remarcă în Siria prin casele rectangulare ale culturii Mureybet. În perioada neoliticului timpuriu, oamenii foloseau vase din piatră, gips și lut ars. Descoperirea aici a unor unelte făurite din obsidian, provenit din Anatolia, demonstrează o activitate comercială timpurie. Primele așezări de tip urban datează aici din neoliticul târziu și epoca bronzului, printre
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
ale culturii Mureybet. În perioada neoliticului timpuriu, oamenii foloseau vase din piatră, gips și lut ars. Descoperirea aici a unor unelte făurite din obsidian, provenit din Anatolia, demonstrează o activitate comercială timpurie. Primele așezări de tip urban datează aici din neoliticul târziu și epoca bronzului, printre cele mai înfloritoare fiind Hamoukar și Emar. Arheologii plasează Siria în centrul celor mai vechi civilizații de pe pământ. Aici au apărut primele așezări umane de tip urban, tot de aceste locuri se leagă și începuturile
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
asemănătoare cu scrierea. Aceste sisteme pot fi descrise ca fiind proto-scriere. Aceste sisteme folosesc simboluri ideografice și/sau primele simboluri mnemonice pentru a transmite informații încă au fost, probabil, lipsite de conținut lingvistic direct. Aceste sisteme au apărut în perioada neoliticului timpuriu, încă din mileniul al VII-lea î.Hr.. Cercetătorii au descoperit inscripții făcute pe carapace de broaște țestoase în China (situl arheologic Jiahu din provincia Henan). Obiectele au fost datate la anul circa 6600-6200 î.Hr., deci inscripțiile ar fi cu
Protoscriere () [Corola-website/Science/325888_a_327217]
-
vârf de silex. Primele arcuri complete, care datează din Mezoliticul, au fost găsite în turbăriile din Scandinavia sau din nordul Rusiei, lemnul păstrându-se în mal. Arcul a fost armă preferată în Levantul, Anatolia și Egipt pe întreaga durată a Neoliticului, în principal pentru vânătoare, în timp ce a fost folosit pentru război în Europa încă din acea perioadă. În Egipt, a fost folosit de perioada predinastică, cum o atestă descoperiri arheologice și reprezentările figurate. În secolul al VIII-lea î.Hr. a aparut
Tir cu arcul () [Corola-website/Science/325974_a_327303]
-
Cetatea este monument istoric, . Cetatea este în prezent numai o ruină și urmează să fie restaurată. Pe malul stâng al Oltului se află satul Feldioara, la 17km nord de orașul Brașov. Conform cercetărilor arheologice teritoriul a fost locuit încă din neolitic, trecând prin epoca bronzului și cea a dominației romane care a lăsat situri importante de ceramică, sticlărie sau obiecte din aur precum și un tezaur compus din 21 de monede romane. Descoperirea a cinci lingouri din aur ce au fost datate
Cetatea Feldioarei () [Corola-website/Science/326754_a_328083]
-
asemănătoare cu scrierea. Aceste sisteme pot fi descrise ca fiind "„protoscriere”". Aceste sisteme folosesc simboluri ideografice și/sau primele simboluri mnemonice pentru a transmite informații încă au fost, probabil, lipsite de conținut lingvistic direct. Aceste sisteme au apărut în perioada neoliticului timpuriu, încă din mileniul al VII-lea î.Hr.. În momentul în care a inventat scrierea, civilizația sumeriană era deja o civilizație urbană organizată în mici orașe-stat. Regiunea lor era săracă în resurse, sursele lor de hrană bazându-se pe cultivarea
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
județul Cluj, Transilvania, România. Altitudinea medie: 626 m. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate. Pe teritoriul satului au fost descoperite urmele mai multor vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n.
Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/325134_a_326463]
-
Ghiincioaei (Dealurile bucovului) cu ocazia arăturilor adânci de toamnă și a săpăturilor pentru plantarea viței-de-vie, între anii 1962-1964, s-au găsit ciocane și topoare din piatră șlefuită, ceramică, unelte din silex, precum și vârfuri de săgeți și de sulițe, datând din neolitic. Continuitatea de viață omenească este confirmată și de urmele unei cetăți geto-dacice pe locul numit Tudoria, pe Loturile Gulinoaei. E greu de precizat o dată anume când s-a înființat comuna noastră și cred că nici nu există vreo mărturie în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]