1,289 matches
-
au prevăzut prăbușirea URSS. Un alt autor care se închină zeului tehnologiei, Z. Brzezinski, declară în introducerea cărții sale Revoluția tehnotronică că țările industriale în frunte cu SUA „pășesc într-o eră în care tehnologia și în special electronica (de unde neologismul «tehnotronică» pe care l-am formulat) devin principalii factori de schimbare socială, modificând moravurile, structura și aspectul general al societății”. La capătul călătoriei în viitor în care ne conduce autorul, vom constata că, în pofida cutezătoarei promisiuni din Introducere, structura socială
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
prin existența unor dublete etimologice (clar, chiar; drept, direct; cărbune, carbon; lapte, lactat) și a unor serii sinonimice cuprinzând cuvinte de origini diferite: cuvânt (lat.), vorbă (sl.); arbore (lat.), copac (slav); a veni (lat.), a sosi (ngr.); sigur (ngr.), cert (neologism de origine latină); graniță (slav), hotar (maghiar), frontieră (fr.); a ucide (lat.), a omorî (sl.), a asasina (fr.). Instinctul autoconservării, ca formă de adaptare la schimbare, care a funcționat în planul mentalităților a însemnat în limbă conservarea caracterului său latin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culori, în muzică, în literatură, în arte plastice". Substantivizat, imaginarul este prezentat ca "domeniu al imaginației", în timp ce imaginația este " capacitatea omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior". În Marele Dicționar de Neologisme 3, imaginația este înțeleasă și ca "închipuire", "fantezie", complementar "capacității de a transforma reprezentările ce reflectă realitatea existentă și de a crea pe această bază noi reprezentări". La Platon, imaginația este principiul care creează lumea ideilor pure, iar pentru Aristotel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Édition Librairie Larousse, Paris, 1948. KERNBACH, Victor, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. MAINGUENEAU, Dominique/CHARAUDEAU, Patrick, Dictionnaire d`analyse du discours, Édition du Seuil, Paris, 2002. MARCU, Florin, Marele Dicționar de Neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002. * * *, Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006. PETERS, Francis E., Termenii filozofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993. TODOROV, Tzvetan/DUCROT, Oswald, Dictionnaire encyclopédique des sciences
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 72. 2 DEX, Dicționar explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 475. 3 Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 447. 4 Am utilizat pentru acest "periplu istoric" al "imaginației" Enciclopedia de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma, Editura ALL, București, 2002, pp. 475-476. 5 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În ceea ce ne privește, considerăm "imagème-ul" unitatea fundamentală și constantă a discursului poetic, care interiorizează semnificația arhetipală a imaginii poetice. 7 * * * Noul Dicționar Universal al Limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 1062. 8 Florin Marcu, Marele Dicționar de neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 680. 9 R. Gransaignes d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes-grec, latin, ancien français, espagnol, italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 163. 10 Francis
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
intelectuali" care, în afară competențelor lor în medicină, biologie, sociologie, economie, drept sau politică, au încercat să folosească noile cunoștințe științifice și tehnice pentru a înțelege mai bine comportamentele oamenilor și societăților și a influența deciziile politice? Termenul de "intelectual", neologism apărut în perioada Afacerii Dreyfus, desemna la ori-gine o avangardă culturală și politică ce îndrăznea să se opună rațiunii de stat, punînd la punct noi moduri de a interveni în cîmpul puterii 2. În cartea lor despre intelectualii din Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
realizată prin utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literară, consacrate prin uz/prin tradiție literară. Absența pu rității generează erori fonetice (a scoborî, ‘coperiș, indentitate, deli’cvent). La nivel lexical, lipsa purității se manifestă prin utilizarea unor cuvinte insuficient cunoscute (neologisme, arhaisme, argotisme), care produc blocaje în comunicare. 3.3. Stilurile individuale Ca expresie a individualității, stilul este maniera specifică în care sunt selectate și folosite posibilitățile expresive ale limbii în comunicarea cotidiană sau în cea artistică; opțiunile stilistice ale emițătorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Schimbarea bruscă (anticlimaxul) ori alternanța registrelor este o caracteristică a modernismului și postmodernismului, semnalând scindarea în „voci“, ruptura de nivel sau ironia, parodia, intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast etc. Simetria constă în structurarea unui text sau a unui discurs pe principiul analogiei sau pe cel al recurenței. Se manifestă mai frecvent la nivel sintactic și la nivel stilistic. Mărci lingvistice: construcție simetrică a propozițiilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic complex, verbal sau figurativ: citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a limbajului în caracterizarea unor personaje/a unui grup social închis - elevi, studenți, militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care se banalizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
apare în scenă decât în actul al IIlea (scena VII), este personajulcheie la care se raportează toți ceilalți, citândui cuvintele. Această particularitate de construcție, precum și limbajul lui Cațavencu - marcat de o retorică goală, de erori de exprimare, de citate și neologisme stâlcite - determină „pulverizarea“ personajului, evidențiind absența unei personalități coerente, substituirea acesteia cu o succesiune de măști ce ascund vidul interior. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema comediei studiate în evoluția relației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
exprimă plastic, prin analogie cu luna pe care eroina o contemplă fascinată, conștientă însă că nu poate so atingă, so țină în palme. Toate aceste idei și stări de spirit sunt formulate întrun limbaj simplu în aparență, dar folosirea unor neologisme (corespunde, realități, intenție) denotă o informație cul turală și o sensibilitate care sugerează trăsături ale unei personalități elevate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul lecturii în dezvoltarea armonioasă a personalității umane Cum ar fi lumea noastră fără tărâmul magic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore, trăsătura definitorie este ludicul. În Hore, ființele minuscule întrețin o atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic, de un torent de arhaisme, regionalisme, neologisme cu nuanțe biblice, echivalențe multiple. După bătălia dintre pușlamale, privită cu ochi de estet, în balade ale lumii interlope, poetul alcătuiește elegii villoniene, caracterizate prin amestecul de abject și sublim (Cina, Dimineața, Morții, Galere, Serenadă), de revoltă, indignare, uimire, ironie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
INOVAȚIEI ARGHEZIENE: 1. Un contact cu totul nou cu creația populară. Arghezi reține cuvântul aspru, expresia dură dar autentică; 2. O atitudine activă față de materialul lingvistic. Arghezi a avut geniul limbii, a dat drept de cetățenie tuturor cuvintelor, a îmbinat neologismul rar cu arhaisme și termeni religioși, a modificat sensuri, a creat cuvinte noi; 3. Experiența monahală. Anii petrecuți în mânăstire l-au influențat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru frământările metafizice, i-au îmbogățit lexicul cu termeni religioși
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Pentru a înțelege poezia lui I. Barbu, cititorul trebuie să se inițieze în unele probleme fundamentale: obscuritatea în exprimare, limbajul abstract, încifrarea simbolurilor, particularitățile limbajului poetic: repetarea vocalei "e" care menține tonul sobru, elipse (elipsa predicatului), dislocări, inversiuni topice, anacoluturi, neologisme cu funcție de epitete ("azur", "agreste ", "nadir"), alături de termeni concreți, sintagme inedite. Metafora "Adâncul acestei calme creste" semnifică frumosul pe care poetul îl transformă în "joc secund", un cântec întemeietor de lume, o sonoritate orfică în "sens invers". I. Barbu își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
metafora: "harfe resfirate", aflată în "zbor invers" spre esențele nevăzute și neștiute ale universului. Pentru "cântecul" său, poetul "istovește", imaginile artistice fiind simbolizate prin metafora meduzelor care schimbă culoarea apei, și formează "clopotele verzi". În sintaxa poetică predomină terminologiile științifice, neologismele cu rol de epitet, versurile lungi (13-14 silabe), rima încrucișată. Timbru În poezia Timbru, I. Barbu are în vedere definirea actului creator în genere și a celui poetic, în special, folosind convenții formale, alături de invenții personale. Este o artă poetică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
patru de steaguri, dar cumpărase mai puțin de jumătate și calcula greșit ca să iasă din încurcătură: "Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci". Incultura este reliefată de comicul de limbaj, prin deformarea neologismelor, prin folosirea unor alăturări de cuvinte care provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este un joc popular care se dansează după reguli prestabilite
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și Brânzovenescu, dependenți unul de altul (farfuria și brânza) ; Agamemnon (numele marelui războinic asociat cu dandana încurcătură) ; Cetățeanul turmentat reprezintă alegătorul anonim amețit mai degrabă de vorbește goale ale politicienilor. Comicul de limbaj este remarcabil: 1. greșelile de vocabular, deformarea neologismelor (pronunție greșită: renumerație, bampir); etimologie greșită ("capitaliști" pentru locuitorii capitalei); lipsa de proprietate a termenilor ("liber-schimbiști" cel care promovează libertatea comerțului are pentru Cațavencu sensul de flexibil în concepții); 2. încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: polisemia "ne-am răcit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trai"; se autocaracterizează, considerându-se o femeie plină de calități, care are dreptul la fericire, deși în realitate avea o cultură superficială. Incultura Ziței este evidențiată de comicul de limbaj: amestecul de cuvinte și expresii de mahala cu franțuzisme și neologisme deformate ("mitocanul", "pastramagiul", "bonsoar"). Veta este un personaj secundar, întruchipând tipul adulterinei de mahala, fiind soția lui Jupân Dumitrache și amanta lui Chiriac. Este tipul de amantă ștearsă și penibilă, tristă și absentă (precizări în didascalii), cu gândurile în altă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
caracter clasicist, prin compoziția care se caracterizează prin limpezime, concizie, cristalizare în limbaj poetic. Prin simplificare, poetul a ajuns la expresii de maximă precizie. Efectele poetice surprinzătoare le-a obținut prin schimbarea valorii gramaticale a unor termeni din fondul străvechi, neologisme (chaos, palid, himeric, demon), ziceri populare: "bată-i vina", "acu-i acu", "din bob în bob", "stai cu binișorul", asocieri lexico-sintactice inedite, folosirea unor forme arhaice ("crezământ", sinonim pentru "încredere"), absența podoabelor stilistice, epitetul popular ("o prea frumoasă fată"), exprimarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
criticului, T. Maiorescu a concluzionat: "Critica, fie și amară, numai să fie dreaptă, este un element neapărat al susținerii și propășirii noastre". Alte articole În alte articole (Despre scrierea limbii române; Limba română în jurnalele din Austria; Beția de cuvinte; Neologismele; Asupra poeziei noastre populare), Titu Maiorescu s-a referit la "formele fără fond", limbă, etimologism, bombasticism și la stricătorii de limbă, "beția de cuvinte". Susținea introducerea alfabetului latin și principiul ortografiei fonetice, îmbogățirea vocabularului cu neologime, folclorul românesc, un model
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]