2,473 matches
-
Articolele Autorului Un fluture în agonie ce-și flutură aripile într-o ultimă respirare poate influența o furtună la mii de kilometri depărtare. Știu că taifunul care ți-a smuls inima a început când mi-am lovit fluturii de zidul nepăsării tale erau fluturi albaștri(blue mormon); relicvele lor mai stăruie și azi pe un palimpset prăfuit. M-ai implorat atunci să-ți mai las o ultimă bătaie, un ultim tic-tac ți-am lăsat numai tac-ul pentru o ultimă partidă
TIC-TAC-UL E LA MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351821_a_353150]
-
Sfântu' Valentin. Și secole-au trecut prin ochii mei Și clipele s-au adunat în munți de vreme Dar tu nu știi că mor iar, flori de tei Când azi nu pot să-ți mai citesc poeme. Și vrei cu nepăsare să te-ascunzi Și să mă pierzi în tainică uitare Dar mugurii din germenii fecunzi Ai patimilor nu-ți vor da crezare... Pe mortu-n păpușoi să nu mai faci Într-o capelă rece-ntre icoane Că-i întărâți pe sfinți
AI SORBIT TOT ARSENALUL DORURILOR MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351837_a_353166]
-
cum plâng morminte, glasul marilor srăbuni? Cum bat clopotele sfinte, singure, la rugăciuni?! Stefan-Vodă și cel Mare, nu-i auzi pe-ai lui voinici Cănd prin lunca ta, cărare făceau printre venetici? Cum de stai curgând alene și privești cu nepăsare Haita fiarelor viclene ce te ține la hotare? Când vei spulbera tu norii cei spurcați din răsărit Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?... Prutule, ți-am pus gând rău, îți aduci aminte oare Când voit-a
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
vom vedea că lumea este o entitate deosebită de om, lumea exprimând sensul întunericului, pe când omul, creația divină, sensul luminii: „Mai bine singuratic și uitat, / Pierdut să te retragi nepăsător” (CU VOI... (1965:131), singurătatea fiind consfințită în meditație, iar nepăsarea să fie față de pângăritori și de profani, tocmai pentru că poetul cunoștea faptul că de aceștia are cine să se preocupe, judecându-i la ceasul devenirii. El deplânge literatul care cade, sfârșindu-se: „În cerc barbar și fără sentiment”, acel „cerc
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
anamnezei: „Tot mai tăcut și singur / În lumea mea pustie - / Și tot mai mult m-apasă / O grea mizantropie” (Ego, 1965:136). El devine mai puternic și creează o lume pe care și-o imaginează în furia descompunerii și a nepăsării și, poate, de aceea se retrage în cripta care îi așează trupul spre odihnă. Pe Bacovia nu îl vei înțelege niciodată dacă nu îi petreci versul în cavoul care se deschide pentru cei inițiați, dacă nu simți greutatea plumbului și
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
stăpânul îi află osteneala și îl poate ierta, ba mai mult îl poate pune la loc de cinste ca pe unul care a reușit deja să aducă câștig. Pe când, cel care îngroapă talantul se îngroapă pe sine în lene și nepăsare, sau în necinste și fapte rele, cum suntem și noi de altfel, refuzând bogăția stăpânului și de aceea stăpânul este supărat pe acel om. Astfel omul tău Baraba, nu e doar dușmanul stăpânului, ci și al lui însuși. Iată deci
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
ce urmau să se nască în ziua respectivă. Angelo-i punea un vârf de compasiune, Draco-j un polonic de răutate. Angelo-i turna o lingurință de ambiție, Draco-j vărsa un castron întreg de orgoliu. Și tot așa - talent, toleranță, altruism... lene, ranchiună, nepăsare, invidie, lăcomie... Fiecare ingredient avea o nuanță distinctă, dar ca o caracteristică generală, cele provenite din Rai erau mult mai deschise la culoare. Inteligența avea un regim aparte. Fiind considerată o calitate și nu un defect, făcea parte din setul
SUFLETIŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350518_a_351847]
-
lor. Deși acțiunile erau oficial interzise, de multe ori trișau și interveneau în viețile oamenilor. De aici, denumirea neoficială de înger păzitor, respectiv drac împielițat. Piic! Din canea căzu o pleașcă destul de mare, în care se distingeau ceva inteligență, multă nepăsare și o enormă lăcomie. Draco-j își frecă mâinile, mulțumit. Apăruse pe lume un viitor magnat al finanțelor. Pic! Angelo-i și Draco-j oftară la unison. Cu un strop atât de mic, omulețul va fi cu siguranță o persoană ștearsă, care nu
SUFLETIŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350518_a_351847]
-
intelectuale. Nici justiția însăși nu-și permite să stabilească starea de „idiot” a vre-unei persoane ci o trimite - dacă este necesar - în tratament medical de specialitate unde medicii decid dacă și ce trebuie să facă. Mulți români folosesc însă cu nepăsare și nepricepere invective de acest gen atribuindu-și în acest fel și o capacitate deosebită în a rezolva problemele cotidiene. Ei se înșeală însă amarnic: nu reușesc decât să elimine orice posibilitate de a intra într-o relație de «win-win
CASTIGA) de RADU MIHALCEA în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350484_a_351813]
-
cultul valorilor, că toți au avut, ori au, necesități spirituale conștientizate, că toți, pentru a prelua fericita spusă a lui François Mauriac, “mettent l’infini dans le fini” (și nu invers, cum se întâmplă îndeobște). Aurel Gheorghe Ardeleanu smulge din nepăsare, din uitare , din anonimat exemplare umane purtătoare de excelență, și le oferă prezentului și viitorimii. Acesta ni se pare a fi meritul de căpetenie al creației sale: încercarea de a salva persoana umană, prin artă, prin impuls și conștiință estetică
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
a spus că este minionă, că o sperie statura mea înaltă și impunătoare, cum i se părea că sunt în poză. Oare este grasă? Mie nu-mi plac grasele, nici ca glumă, consider că ele dau dovadă de indiferență și nepăsare față de propriul lor corp, doar în ultimă instanță, îngrijirea aspectului fizic cu care te prezinți în societate este o dovadă de educație și de respect pentru tine și pentru semenii tăi. Dar sunt destui bărbați care gândesc contrariul. Într-o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
Euharistie însăși realitatea prezenței lui Dumnezeu, se împărtășesc doar o dată sau de două-trei ori pe an, deși cei din vechime se împărtășeau de două-trei ori pe săptămână sau chiar zilnic. Cauza adevărată a acestei atitudini inacceptabile nu este evlavia, ci nepăsarea și răul obicei al creștinilor care, asemenea everilor în pustie, nostalgici după cărnurile Egiptului, preferă lui Iisus Hristos și virtuților plăcerile trecătoare ale lumii.[ 37] Principalul argument în favoarea unei împărtășiri continue (synechōs) îl oferă rugăciunea „Tatăl nostru” prin poziția ei în cadrul
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
de puține ori sunt stăpâniți de vanitate oarbă. Ei au impus o tablă de valori strictă și admit numai nume sonore. Celor care nu se inscriu in canoanele impuse de ei le trântesc în față munți de neîncredere, prăpăstii de nepăsare, încrâncenată împotrivire, îi consideră nonvaloare, impostori, îi privesc cu arogantă, cu rea-voință. Pleznind de infatuare, ei au uitat ei că aceste canoane pe care le impun ca infailibile nu sunt acceptate de multi cititori, sau faptul ca peste un timp
GUVERNATORI AI LITERATURII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350648_a_351977]
-
o totală voluptate a lipsei de răspundere. „A fost așadar rebeliunea, va scrie B. Elvin (vezi Modernitatea Clasicismului -I.L. Caragiale, 1967, Editura pentru literatură), un prilej de a reflecta că dincolo de lașitate se află o incurabilă impostură, o dezolantă nepăsare. Marile cuvinte vehiculate de această societate erau capcane, singura realitate era poltroneria, de oriunde s-ar fi plecat, tot aici se ajungea.” Pedant, conștiincios, cu o indignare mimată, pretinsul carbonar matzzinian (mai degrabă demistificatorul ce se trăgea dintr-o familie
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
moarte, monahul era bucuros, liniștit și zâmbitor înainte de despărțirea sufletului de trup. Egumenul și frații care stăteau în jurul său erau mirați de liniștea lui, înaintea morții și l-au întrebat: - știm frate că tu ți-ai cheltuit viața ta în nepăsare și nu înțelegem de unde se află atâta neîntristare și acest zâmbet liniștit în acest strașnic ceas. De aceea chiar tu întărit fiind cu puterea lui Iisus Hristos - Dumnezeul nostru, descoperă-ne nouă aceasta ca să ne lămurim și noi. Fratele s-
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
de pace, au zămislit versurile de față, spre înțelepțirea celor care mai umblă năuci, pe cărări de-mprumut și calcă pe-alături. E adevărat că astăzi, mai mult ca oricând, lumea s-a îndepărtat de Dumnezeu, îndoiala a prins colți, nepăsarea a dat rădăcini și, în imensa câmpie cu mărăcini a necredinței, mai răsare câte o floare rară, un om care s-a ținut drept, în pofida tuturor ispitelor. Până și Iuda se plimbă dezinvolt pe toate drumurile și e considerat “aproapele
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
mine-lui într-o clipă cât o viață Tu ai timpul tău în care eu nu încap cu pașii în spinare fără casă sau alt bagaj violezi spații libere de închiriat lași câte o întrebare pe unde treci sau câte o nepăsare într-un zâmbet uitat pe-o pernă Acum stau cu o mână agățata de cer căutând un raspuns știu că o stea de ger îmi va străpunge așteptarea și vor ninge întrebări din întrebări niciodată un raspuns pentru că tu mi-
CHIRIAŞ DE-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351658_a_352987]
-
confundat cu fratele său - lăsat în așteptare pentru o altă intervenție, au verificat și dacă eu sunt persoana din fișă, întrebându-mă date personale. În sala de operație am rămas complet conștientă tot timpul operației, stăpânită de o stare de nepăsare, așa cum îmi închipui că se simt consumatorii de droguri. Când doctorița a luminat interiorul ochiului cu laserul, am putut să văd și eu câteva imagini din interiorul lui. Pe un ecran mare și rotund erau niște pete colorate în negru
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
timpul când oameni devotați lui Dumnezeu și Neamului vor ieși la lumină invocând grabnica mângâiere, ajutorul și binecuvântarea Născătoarei de Dumnezeu, Împărăteasa Cerului și pământului, Aleasa și Nebiruita Apărătoare a Grădinii Sale preaalese, Daco-România, pentru trezirea din această moleșeală a nepăsării de sine și de ceilalți mai ales, pentru ieșirea din aceste catacombe funeste ale prăbușirii moral-spirituale. Timpul (spunea Părintele-Teolog Dumitru Stăniloae) este distanța dintre chemarea lui Dumnezeu și răspunsul omului. Numai împărtășindu-se de tot harul divin, omul îi răspunde
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
fum depărtările tulburate de al său zgomot... Se șterg urmele cu o rază de soare pentru a reda Universului Lumina. Cărările redevin uscate, iar iubirea tropăie mărunt peste ele, ca să alunge fantomele dezlănțuite ce-ar putea rătăci peste lume cu nepăsare ca să o sugrume... Referință Bibliografică: Sensul iubirii... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 404, Anul II, 08 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SENSUL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346714_a_348043]
-
puțin pe Milton L. Lehrer și Larry L. Watts și sunt convins că va descoperii cât de vinovată a fost monarhia, camarila, guvernele și o parte din elitele culturale românești între 1927 și 1947. Întâi, au privit cu superficialitate și nepăsare propaganda, manifestările și acțiunile subversive ale iredentismul și revizionismul ungurilor. Al doilea, serviciile românești de informații le-au adus la cunoștință rețeaua, conexiunile și centrii iredentismului din România și străinătate, dar au rămas fără reacție, decizie sau au schițat doar
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
teritoriul Transilvaniei”. Citiți dragi compatrioți, și adăugați că, în acel moment Armata Română împreună cu armata sovietică eliberatoare luptau împotriva fasciștilor germani și aliața lor, viteaza armata ungară! Și faceți și diferența între energia și căile ungurilor pentru obținerea Transilvaniei și nepăsarea Regelui Mihai, care la București benchetuia fără rușine cu generali ruși și proaspeții lor comuniști aduși drepți consultanți. În același timp la Cluj, Miklos Goldberger, instalat de sovietici în fruntea comitetului regional al comuniștilor acuza noua administrație română ca fiind
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
ridică palate, Nu mai știu că pe lume mai este dreptate. Demnitatea, și ea, a rămas mai puțină. Sunt acum condamnați, condamnați fără vină. E o lume ce crește zi de zi tot mai mare, Peste care și noi împroșcăm nepăsare, Și când tot ce vedem îi întindem tăcerii Mai zidim un cuvânt la poemul durerii... Referință Bibliografică: Un poem pentru lumea durerii ... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
UN POEM PENTRU LUMEA DURERII ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351206_a_352535]
-
păcate, oamenii nu realizează că Dumnezeu manifestat prin Duhul Sfânt este alături de noi pe pământ și a fost trimis pentru a covinge omenirea de păcat, și de a-L face cunoscut pe Isus Hristos, pentru a ne da viața veșnică. Câtă nepăsare și neatenție îi dăm Lui Dumnezeu! Ignorăm prezența cea mai importantă de pe pământ, adică Prezența Divină a Duhului Sfânt care „mijlocește pentru sufletele noastre cu suspine negrăite”. El ne poate da răspunsurile la întrebările care contează, doar, ascultând vocea Domnului
DESPRE SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345639_a_346968]
-
a obținut nu este niciodată totul, dar este începutul totului, „mereu începutul infinitului”. „Condiția acestor experiențe ale infinitului este recunoașterea deosebirii neconfundate între natura divină, infinită ca act, și natura umană, infinită în potență” dar în același timp trăirea unei nepăsări, a unei participări a naturii umane la cea divină, a unei uniri neamestecate. Dacă esența omului este să fie infinitul în devenire, fuziunea sa cu infinitul ar distruge această esență, care nu este plenitudinea în sine, sau infinitul în act
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]