15,461 matches
-
Pauză...) Spune-mi totuși o minciună, măcar! Nu suport să taci. Ca și cum ai avea dreptul... Ca și cum eu n-aș fi îndreptățită să știu... Se apropie candidă de el. Își lasă capul pe umărul lui. El nu se mișcă. E foarte nervos și tensionat.) Trebuie să-mi spui. Accept și o minciună. Sunt atât de obișnuită cu ele... Spune-mi orice. Eu trebuie să știu... Țiitorul: Uite ce e, Dora, eu nu sunt Philip. Pe mine nu reușești să mă culpabilizezi. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
înger. (Din audiență...) Formidabil! Formidabil! Este într-adevăr un înger! Sinele Mare: Așa se explică, dragă Philomena, că te-ai întors așa repede... Philomena: Aoleo! Ai dreptate. Ar fi trebuit deja să mă întorc. Am întârziat groaznic! (Începe să dea nervoasă din aripi. Se înalță încet către tavanul scenei ce o înghite în întregime, trasă de sfori.) Avocatul acuzării: (Sentențios...) V-am spus eu că ăsta e un ospiciu, nu o Curte de judecată. Mărturisesc că de pe vremea comunismului n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se pot schimba miraculos, și nu numai ale lor, ci și ale creațiilor lor. Și asta se întâmplă doar ca zeii să nu se plictisească! Și, cu ei deopotrivă, nici d-voastră, domnilor!... Și doamnelor... (Albina, tot mai derutată și nervoasă, produce un bâzâit strident și se așază pe chelia rezonerului ce-și agită mâinile iritat pe deasupra ei. Atacă precis și năvalnic chelia plată și strălucitoare. Se aude un răcnet nevralgic și sfredelitor ca de burghiu. Se stinge lumina.) Împărătița furnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de clorofilă. Chiar pe margine, curgea șerpuit o caravană de frunze mici, ce fremătau ca niște vele prin aerul crispat al amiezii și oceanul de colb roșu. O flotă infinită de frunze mișcătoare purtau sub ele, abia perceptibil, complicate mecanisme nervoase și negre, ce-și croiau frenetic drum printre pietrele roșii și firele argintii de iarbă. Șirul nesfârșit de vele cobora neobosit cu drumul, într-un ritm infernal, ordonat, disciplinat, și-n paralel cu el, un alt șir de furnici luau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mijloc, aproape de jumătatea rândului, dar acolo stă de o eternitate! Ceva din visele ei nocturne au determinat-o să caute în această carte, ce anume nu știa încă, dar îi era ei însăși clar că întorcea paginile rapid, nerăbdător și nervos, căutând anume ceva. Pentru următoarele ore a rămas în pat și a citit. Dintr-o dată s-a trezit că avea foarte mult timp, avea timp și să citească, nu trebuia să mai meargă la serviciu, nimeni nu aștepta nimic de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zice Roja, noroc că am ajuns la timp, altfel ar fi ieșit o caterincă de mai mare dragul, i se pare. Percheziția și interogatoriile au durat aproape cinci ore, și întreaga clădire a fost sechestrată pînă la trei dimineața cînd nervoși că nu au găsit nimic din ce căutau, cei doi care aveau în grijă acțiunea au ordonat retragerea. Mai slăbește-mă cu ifosele astea de fată mare, se uită Roja țintă în ochii Curistului, nu-mi spuneți mie cum se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
exprimat eu cum trebuie. Asta e a treia oară cînd deschizi discuția asta, contabilizează Comandantul, parcă ești turc, îi taie vorba, mușcîndu-și fără să-și dea seama de cîteva ori buzele ca și cînd ar fi suferit de un tic nervos. Nici nu-mi închipuiam că o să-mi fie ușor să te conving, recunoaște Regizorașul, nici un actor mare nu-și primește noul rol cu brațele deschise, întotdeauna e nevoie de negocieri îndelungate ca să se ajungă la un compromis.. — Numai că eu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
încă o dată în jur de parcă s-ar fi temut să nu-l vadă cineva, îi făcea vînt în coșul de gunoi. — Cînd pot să arunc și eu o privire? se impacienta de fiecare dată Angelina și începea să se fîțîie nervoasă pe taburetul său. — Nu mai aveți puțină răbdare? zicea Poștășică sorbindu-și cafeaua pe îndelete, manevrînd cu atenție ceșcuța rotundă, așezînd-o după fiecare înghițitură la locul ei pe farfurioara de porțelan. — Nu-mi place să mă fierbi așa de fiecare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
atingi de ele, încă nu mi-au trecut toate prin mînă. Sau te-ai drogat? Trebuie să facă focul mai mic, trîntește capacul la locul lui, pornește hota de evacuare, cel puțin nu-mi mai sta în cale, îl repede nervoasă. — Curistul? îi cade fața lui Roja, ei hai, că asta-i prea de tot, măi să fie, asta era, se dezmeticește, ești leit unchiu-tău, începe să-l cerceteze din cap pînă în picioare, fruntea, sprîncenele, nasul, umerii, mersul, cum ți-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ceva în prezent va trebui să plătească din cîștigurile viitoare, dar este foarte posibil ca aceste cîștiguri viitoare să nu coincidă cu suma anticipată la data împrumutului. Dar mai pot apărea și alte situații neprevăzute. Știm cu toții că băncile devin nervoase atunci cînd nu ne plătim la timp datoriile sau dacă veniturile ne scad din cauza unor circumstanțe oarecare. Cel care este încolțit de bancheri nervoși nu mai are cum să se bucure de viață sau să mai aibă vreo motivație. În
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
la data împrumutului. Dar mai pot apărea și alte situații neprevăzute. Știm cu toții că băncile devin nervoase atunci cînd nu ne plătim la timp datoriile sau dacă veniturile ne scad din cauza unor circumstanțe oarecare. Cel care este încolțit de bancheri nervoși nu mai are cum să se bucure de viață sau să mai aibă vreo motivație. În concluzie, este clar că datoriile pentru consum nu își au rostul. Dar de ce este atunci un lucru atît de obișnuit să le faci? CUM
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
dacă nu s-ar întîmpla nimic rău, tot este bine să ai această sumă pusă deoparte pentru a te simți mai în siguranță. Orice om simte nevoia de a fi protejat. Oricît de stabil ai fi din punct de vedere nervos, tot mai bine te simți dacă negociezi de pe o poziție mai sigură. Nimeni nu este ferit de accidente, îmbolnăviri sau ghinioane. De aceea, este de datoria fiecăruia să își ia măsuri de precauție, pentru a putea contracara efectele acestor incidente
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
stăruit mai mult timp și cu folos pentru amândoi, coastele, tăliuța delicată a fetei, apoi rotunjimile greu de descris În termeni pământeni, liniile curbe ale coapselor și, Încet dar sigur, douăzeci de degete În vârful cărora se adunaseră toate terminalele nervoase din corp au ajuns la punctul culminant al călătoriei lor, și aflându-se În apogeul căutărilor, bucuroase de reușită și descoperire, noutate și revelație, au executat un joc, o moștenire genetică, mângâindu se reciproc până când băiatul s-a blocat și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu stau alături unul de altul, „ca“-urile își răspund de la distanță, intră în rezonanță, se asociază între ele pe deasupra celorlalte cuvinte. Folosirea repetată a comparației de către Ioan Hada distrage atenția și aruncă orice mesaj în derizoriu CA un tic nervos. Dacă nu este critic literar și nu are obligația profesională de a citi cartea, cititorul o abandonează repede, CA pe o hârtie de ambalaj. Ornamentare excesiva Pe coperta cărții de versuri a lui Ioan Hada, Pelerinaj la ruinele unor vechi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
doar o suprafață sferică. Și altceva? N-are buzunare. Unde mai pune... știi tu ce. Ești prozaic, nu te ridici la nivelul care cere un pic de abstractizare. Mă legănam lehămețit de banalitatea subiectului și încercam să-mi inhib centrele nervoase care l-au generat și să mi-l imaginez pe amicul meu,demnitarul, fără buzunare . Tocmai atunci apare moș Pantalon, bine dispus, neras și pus pe taclale. Dormi? Se vede că ți s-a dus agerimea... Ceea ce nu-i cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Te mai duci pe mare? Doar dacă mai am un român cu mine. Pleacă împovărat de o viață nenorocită. Singur pe lume și uitat de ai lui, românii. Unii sînt și mai proști Dinu Haldan părea să aibă un tic nervos. Din zece în zece secunde plimba mîna dreaptă pe o umflătură, abia perceptibilă, situată la 2-3 cm sub centura de la pantaloni, pe piciorul drept. Lumea nu băga de seamă că acea pipăială ritmică avea o motivație solidă, determinată de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de 2 $/m². Deci, dacă nu l-ai "servit", l-ai păgubit de 800 $. Merita oare baba, pardon, doamna, să mă jignească în asemenea măsură, pe nedrept, pentru 800 $? Evident că nu! Mă simt revoltat de-a binelea. Umbrela umblă nervoasă prin aer, descriind traiectorii care, cu siguranță, ar fi intersectat spatele babei, adică doamnei, dacă ar mai fi fost lîngă mine. Merg apăsat și din cînd în cînd repet: "pentru 800 $, care nu-i aparțin de drept, profesoară, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
toată lumea din sat și nu numai. Cel mai afectat era, cu siguranță, Simion Bratu Jr., profesor mare la București, om cu stare bună, fost parlamentar, fost membru de partid, cam pe la toate partidele politice. Complet rătăcit ideatic, conducea bolidul său nervos și puternic în mod mecanic. Făcea tot ce trebuie, la timp și cu mare precizie, dar gîndurile sale zburau spre satul moldav care îl născuse și unde tatăl său a dat ortul popii la nici șase decenii. Avea impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
antipatici... Toți? Da, toți. Niște nătărăi și pe deasupra, niște hoți. Umbrela se ridică ușor și lapovița izbește din nou ochelarii profesorului. Acesta nici nu observă mișcarea și din nou începe lupta cu batista. Dar preocuparea aceasta devine secundară, excitarea centrului nervos al "omului politic" domină celelalte părți din creier. Nu vezi cum în politică sînt antrenați doar submediocrii, imoralii și, în general, rebuturile omenirii? Eu nu mă consider... Nu te consideri om politic pentru că nici nu ești. Tu n-ai încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dracului, ieși afară! Dobrilă nu vrea să iasă. O disperare transformată în spaimă de moarte îl schiminosește la față. Măcar cinci lei, insistă omul cu speranța înecatului. Ieși afară, dracului! Talabă îl înșfacă și-i face vînt afară. Închide ușa nervos și puțin gîfîind. Mai adaugă pentru sine: Ce bețivan! Nu-și poate aduna gîndurile și are un soi de regret, abia sesizabil, dar jenant. Încearcă să se uite pe geamul murdar al vagonului, dar Dobrilă dispăruse. Inginerul simte un disconfort
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mîna. Așa devreme? Ăsta micu n-are răbdare. Bine, intrați. Sînt primiți pe terasă și Răducu privește intens la minunile de acolo. Lampadare, canapele, mese, bradul minunat împodobit, toate i-au provocat un adevărat șoc. Hai, spune colinda, strigă Vasile nervos. Spune, bre... Steaua... Steaua, repetă timid copilul. Sus răsare... Sus răsare. Vasile îl strînge de mînă pe copil de să-i rupă oasele. O durere cumplită i-a umplut ochii de lacrimi. Zi-i, mă, mai departe. Mai departe..., repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
degeaba. Disperată, încearcă ea o ofensivă și pune mîna pe piciorul profesorului, ceva mai sus de genunchi. În acel moment, Rîmbu a înghețat. Ochii i s-au bulbucat, gura a rămas căscată și a înțepenit total. Enervată puțin, fata pleacă nervoasă, grăbindu-se ca să-l găsească treaz pe Eugen, un handrălău care vagabonda prin tîrg. În urmă, Rîmbu căuta să dezlege ascunsele mistere ale femeii. Oare o fi pus mîna intenționat? Mai meditează și trage concluzii. Nu și-a dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
alte variante, la fel de violente. Îi tai bărbăția, mai ceva ca Ciomu. Drumul nu era deloc ușor, zăpada încă nu dispăruse și prin munți se circula chiar greu. Să-mi facă mie una ca asta! Îl desfigurez pe viață, îl castrez! Nervoasa fată fuma cu sete țigară după țigară și vorbea singură mișcînd mărunt din buze. Telefonul sună și răspunde febril, cu un abia perceptibil tremurat în voce. Bună, Raul. Ce să fac, iubitule, prin casă cu treburile. Mulțumesc, aș veni la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
corpuri se doreau. Plimbarea era de fapt o plutire într-un paradis al simțurilor ascuțite. Mergi pe la mine? Cum vrei... De fapt ar fi acceptat senin și mersul în iad, sau rai, era tot una. Se simțeau prin toate terminațiunile nervoase, iar realitatea din jurul lor era un decor inert, neparticipant la trăirile lor. A fost frumos, spune fata, lipindu-și trupul și sufletul de băiat. Nu te mai scap din mîini. Îmi ajunge experiența pe care am trăit-o. Cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se așează comod și se pregătește de decolare. Deja o elice începe să se învîrtă, la început mai timid, apoi într-un iureș zgomotos. Cînd a prins destulă forță începe s-o imite și cealaltă elice, care devine și ea nervoasă rău. Privesc pasagerii din avion și, surprinzător, îl văd pe Mitică Vasilescu, total absorbit de conversația cu o duducă roșcată și frumușică foc. Îmi caut altă țintă pentru ochi dar, ca naiba, revin la Mitică. Observ niște chestii abia perceptibile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]