1,160 matches
-
virus Boala poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind garofițele și garoafele. Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă pete de decolorare neregulate ca formă, sau dungi de decolorare paralele cu nervurile. Zonele decolorate alternează cu porțiuni de culoare verde închis, dând aspectul de mozaicare. În scurt timp porțiunile decolorate se brunifică și planta, care prezintă internodii scurte, nu înflorește și se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea de la o plantă la alta se face
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mamă sănătoase, sau vor fi supuși termoterapiei la 38o timp de 132 zile. 11.1.4. Pătarea nervuriană a garoafelor Carnation vein mottle virus Simptome. Plantele prezintă decolorări ale frunzelor tinere sub formă de pete difuze, variate ca mărimi pe nervuri. Plantele cu astfel de nervuri au flori cu pete de decolorare și petale deformate, ceea ce face ca valoarea lor comercială să fie scăzută. Transmitere răspândire. Virusul se transmite pe cale mecanică, prin butași și prin vectori ca afidul Myzus persicae. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
supuși termoterapiei la 38o timp de 132 zile. 11.1.4. Pătarea nervuriană a garoafelor Carnation vein mottle virus Simptome. Plantele prezintă decolorări ale frunzelor tinere sub formă de pete difuze, variate ca mărimi pe nervuri. Plantele cu astfel de nervuri au flori cu pete de decolorare și petale deformate, ceea ce face ca valoarea lor comercială să fie scăzută. Transmitere răspândire. Virusul se transmite pe cale mecanică, prin butași și prin vectori ca afidul Myzus persicae. Prevenire și combatere. Se recomandă stropiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aspectul de mozaic în contrast cu zonele verzi ale frunzei. Zonele decolorate cu timpul se înroșesc, apoi devin brune și se usucă. Pe unele frunze pot fi semnalate desene decolorate, variate, ca “frunza de stejar” sau poate fi observată o brunificare a nervurilor. La ochiul boului, în afară de mozaicarea frunzelor apare o scurtare a internodurilor ceea ce dă simptomul de piticire, însoțit de deformare apetalelor. La nemțișor, pe frunze, apar benzi decolorate paralele cu nervurile și decolorări ale marginilor. Inflorescențele au florile foarte apropiate cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunza de stejar” sau poate fi observată o brunificare a nervurilor. La ochiul boului, în afară de mozaicarea frunzelor apare o scurtare a internodurilor ceea ce dă simptomul de piticire, însoțit de deformare apetalelor. La nemțișor, pe frunze, apar benzi decolorate paralele cu nervurile și decolorări ale marginilor. Inflorescențele au florile foarte apropiate cu aspect de “mături de vrăjitoare”. La petunii, frunzele plantelor virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a zonelor mozaicate, zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
virozate apar gofrate din cauza creșterii încetinite a zonelor mozaicate, zone pe care apar în scurt timp pete de arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
arsură. La flox, se remarcă o reducere accentuată a limbului frunzelor virotice până la aspectul de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul latent al crinului, produce pătarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt afectate, dar creșterea plantelor este oprită. La flox, frunzele virotice au pete clorotice, apoi brune, de forme variate. Narcisele atacate de acest virus prezintă o marmorare pe frunze și tulpini. Lalelele au pe frunze pete de decolorare paralele cu nervurile, iar la florile de culoare roșie, se observă pe petale, dungi brune cu nuanțe de un roșu închis pe margine. Florile virotice de culoare albă sau galbenă prezintă dungi cu aspect sticlos. Gladiolele virozate au pe frunze pete galbene sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
4 săptămâni. Periodic plantele vor fi stropite cu insecticide, împotriva afidelor. 11. 3.2. Mozaicul crizantemelor Chrysanthemum virus B Simptome. Frunzele tinere manifestă o mozaicare, pete inelare de decolorare, galben-verzui ce devin apoi brune. Frunzele mozaicate au limbul deformat, cu nervuri transparente, iar planta formează flori mici și decolorate (fig. 203). Transmitere-răspândire. Virusul este răspândit de afide și prin înmulțirea vegetativă (prin butași) a plantelor deja infectate. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea plantelor virotice și stropiri cu insecticide în vederea prevenirii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe pedunculi și tulpini apar pete brune, iar butonii florali nu se mai deschid. Pe frunzele de gerbera, atacul se observă sub formă de pete umede circulare, brune negricioase. La un atac puternic, brunificarea se extinde de la marginile frunzelor spre nervura mediană. Transmitere-răspândire. Bacteria are o evoluție rapidă la temperaturi de 26-30șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigații sau uneltele de lucru. De la un an la altul rezistă în sol în resturile infectate. Fertilizarea cu îngrășăminte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Europa în 1963 și este semnalată și la noi în România. Simptome. Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare la început albverzuie, apoi albă și în final cafenie sau castanie. Petele sunt distribuite uniform pe surafața frunzei dintre nervuri și pe nervuri; în dreptul petelor, frunza se bombează pe fața superioară și se adâncește pe partea inferioară (fig. 204). Transmitere-răspândire. Ciuperca formează pe frunzele de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistență care au membrana albicioasă inițial, dând aspect de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1963 și este semnalată și la noi în România. Simptome. Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare la început albverzuie, apoi albă și în final cafenie sau castanie. Petele sunt distribuite uniform pe surafața frunzei dintre nervuri și pe nervuri; în dreptul petelor, frunza se bombează pe fața superioară și se adâncește pe partea inferioară (fig. 204). Transmitere-răspândire. Ciuperca formează pe frunzele de crizanteme numai grupuri cu spori de rezistență care au membrana albicioasă inițial, dând aspect de pată “albă”. Aceștia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
necrotic ringspot virus virusul pătării inelare necrotice a cireșului (vezi 9.6.1.). Simptome. Trandafirii virotici prezintă frunze cu pete și inele de decolorare verzui, galbene sau albe. În cazul infecțiilor grave, la soiurile sensibile, apar benzi clorotice în lungul nervurilor, iar foliolele se deformează. Bobocii sunt mai slab dezvoltați, iar florile sunt decolorate (fig. 205). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire și activează la temperaturi cuprinse între 15-25șC. Toate soiurile de trandafir pot fi infectate dar unele manifestă toleranță și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țară la noi pe diferite feluri de nalbă de grădină sau nalba mare. Simptome. Pe frunzele atacate apar pete de decolorare, mici, circulare. Petele de 1-2 mm în diametru, cu timpul devin albicioase și pot fi întâlnite pe pețioluri, nervuri și chiar tulpini. Sporii se formează subepidermic așa încât frunza apare bombată la locul de atac (fig. 211). Frunzele puternic atacate se usucă iar plantele rămân mici și nu înfloresc. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
valoare a uneia dintre funcțiuni. Acoperirea acestui spațiu s‑a realizat printr‑o cupolă semisferică terminată cu un lanternou 63 fin, soluție care de altfel a fost destul de des întrebuințată în arhitectura Renașterii. Intradosul 64 cupolei este brăz‑ dat de nervuri a căror intersecție determină o decorație în casete. Acoperirea acestei capele de mici dimensiuni cu o cupolă reprezintă de fapt un procedeu prin care se accentuează dezvoltarea pe verticală a compoziției, obținându‑se astfel un efect general căutat, destinat să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în zidul precedat de coloane. Navele longitudinale sunt între‑ rupte de alte trei nave dispuse transversal și luminate generos, la intersecția cărora trebuia să se ridice cupola. Spre deosebire de antecesori, cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și prin detalii, cupola reprezintă una dintre creațiile cele mai originale ale Renașterii. Ea a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
transversal și luminate generos, la intersecția cărora trebuia să se ridice cupola. Spre deosebire de antecesori, cupola dese‑ nată de Michelangelo are o mișcare ascensională marcată de nervurile care își au originea în coloanele duble ale tamburului și care se extind în nervurile lanternoului. Atât prin ansamblul armonios pe care îl alcătuiește cât și prin detalii, cupola reprezintă una dintre creațiile cele mai originale ale Renașterii. Ea a fost gândită astfel încât presiunea să fie preluată de contrafort și de co‑ loanele duble cărora
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cât și prin detalii, cupola reprezintă una dintre creațiile cele mai originale ale Renașterii. Ea a fost gândită astfel încât presiunea să fie preluată de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele aticului se termină în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ale Renașterii. Ea a fost gândită astfel încât presiunea să fie preluată de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele aticului se termină în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
preluată de contrafort și de co‑ loanele duble cărora le corespund în atic elemente de continuitate; pe calotă, nervurile care pornesc din elementele aticului se termină în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
calotă, nervurile care pornesc din elementele aticului se termină în lanternare, unde fiecărei nervuri îi corespunde o grupare de două coloane; lanternoul, preluând nervurile cupolei, închide întregul sistem constructiv prin inelul care îl alcă‑ tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
epic (Duhovnicul și Don Quichotte), fizionomii și pagini dintr-un jurnal de campanie. Același eclectism caracterizează și antologia Crima din Strada Nopții, căreia i se adaugă nuvela de atmosferă poescă ori cea istorică, pe un motiv biblic (Patriarhală), povestirea cu nervuri onirice etc. Pe aceeași traiectorie, dar cu obiective mai ambițioase, se înscriu și romanele. Cel dintâi, Conservator & C-ia, a fost perceput la apariție ca o cronică obiectivă, dacă nu chiar ca un reportaj asupra unui eveniment politic major al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
avea diametrul maxim de 0,35 m și adâncimea de la care a fost prinsă de 0,17 m. Aproape de fundul ei s-au descoperit mai multe fragmente ceramice care aparțin unui vas urnă roșu, cu buza evazată, pe gât o nervură în relief, cu slip roșu închis la suprafață. Pe umăr un decor lustruit în rețea, mărginit de două mici nervuri în relief - orizontale. Alte câteva fragmente, tot de culoare roșie, ar putea aparține unei fructiere și unei căni. Nu a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ei s-au descoperit mai multe fragmente ceramice care aparțin unui vas urnă roșu, cu buza evazată, pe gât o nervură în relief, cu slip roșu închis la suprafață. Pe umăr un decor lustruit în rețea, mărginit de două mici nervuri în relief - orizontale. Alte câteva fragmente, tot de culoare roșie, ar putea aparține unei fructiere și unei căni. Nu a avut alt inventar. Mormântul nr. 60 (Pl. 21/1; 35/6). Înhumat în groapă. În poziție întinsă cu mâinile pe lângă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Incinerat în urnă. Descoperit la adâncimea de 0,24 m. Urna se păstrează aproape în întregime, fiind distruse puține porțiuni din buză de către fierul plugului. Urna, de culoare cenușie, fundul inelar, corpul rotunjit și buza evazată oblic. Pe gât o nervură în relief (inv. 14096) - (Pl. 22/4; 38/ 7). În interior câteva fragmente de la o fructieră și un alt vas cenușiu, precum și un fragment de la un capac roșu (inv. 14097-14101). Adâncimea gropii, de la nivelul la care a fost prinsă este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]