2,940 matches
-
luat toate actele întovărășirilor agricole, anunțându-i pe întovărășiți că ele se desființează, iar ei sunt obligați să se înscrie în G.A.C. Datorită acestui fapt, întovărășiții nu execută însămânțările și lucrările agricole de primăvară, creându-se o stare de nesiguranță. Această situație există și la țăranii din sectorul particular, care nu au executat nici o lucrare agricolă până în prezent, în acest an. Raportăm câteva cazuri care exemplifică cele de mai sus: În ziua de 11. III.1959 a fost chemat la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ne vor informa la timp de mersul evenimentelor, nu ne va trăda, îndemnându-ne să fim uniți. Așa trebuie să fie, e frumos că ne informează, dar până acum cum s-a purtat cu noi? Au dat legi aspre, creând nesiguranță în ziua de mâine, lumea e zăpăcită, nu mai este stăpână pe nimic. De când sunt la putere, trebuiau să facă și ei unele îmbunătățiri, cât de cât, așa cum s-a făcut în Cehoslovacia. Acolo le-a dat de lucru la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a întîmplat mai devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni, în special în cazul uneia care implică un personaj pozitiv. Avem suspans, de exemplu, atunci cînd este posibil un anumit rezultat dar, dacă se va ajunge la acest rezultat nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lipsite de balustrade etc. În unele locuri nici măcar nu existau poduri, ca de pildă, pe râul Putna, între Tecuci și Focșani și pe Trotuș, între Focșani și Adjud. Comunicațiile în Moldova au continuat să fie agravate de starea de totală nesiguranță a drumurilor. Negustorii nu puteau circula decât aciuați pe lângă vreun convoi militar. Generalul Pavel Kiselev spunea, în cunoscuta dare de seamă asupra administrației ruse în Moldova și Valahia, că ,,panica produsă prin necontenite prădăciuni stagna orice întreprindere de industrie; boierii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crezut ca el să fi mers cu simularea până aici. Este însă foarte adevărat că, din partea rușilor, „până în ultimul moment, acestuia nu i se spune ce să facă, nu i se scrie, nu i se cere nimic; e lăsat în nesiguranță și el cere preciziuni”. Constantin Brâncoveanu, aflat între o puternică armată otomană, ce-și întocmise lagărul pe Dunăre, și o slabă armată rusă, „hămesită și zăpăcită”, era în dilemă. La 7 iulie, el îi comunica lui Gheorghe Castriotul, la Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru vârsta cuprinsă între 13/14 ani și 18/19 ani (după unele surse, ajungând chiar la 24 de ani, perioada dintre 19-24 ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult, a începutului stabilizării personalității, chiar „vârsta
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practică personală ne permite să susținem că alergarea, într-o locație nouă, permite joggerului să experimenteze senzații noi, într-un mod original, altul decât cel oferit de mijloacele de transport. Unul dintre dezavantajele planificării joggingului în călătorii este dat de nesiguranța posibilității de practicare a acestuia, ca urmare a: apariției unor evenimente neprevăzute, ce pot modifica programul zilnic; modificărilor climatice neprevăzute; lipsei de informații despre siguranța traseelor de alergare; lipsei unuia sau mai multor parteneri de alergare etc. Cu anumite excepții
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
luat o serie de decizii, atât în vederea desemnării autorităților responsabile cu pregătirea și implementarea Fondurilor Structurale și a Fondului de Coeziune după aderare, cât și pentru definirea organizațiilor interne. Cu toate acestea, remanierea guvernamentală, de la acel moment, a generat o nesiguranță pe care România trebuia să o rezolve. Era important ca, în structura finală, instituțiile să fie desemnate conform capacității de a gestiona corect, de a implementa și de a îndeplini coordonarea interministerială necesară, în special alegerea autorităților de gestiune. În
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
realizat unele progrese în ceea ce privește activitățile de supraveghere a pieței și coordonarea activităților de control dintre ministerele competente și autorități. Legislația privind măsurile referitoare la siguranță este în mare parte aliniată cu acquis-ul, deși transpunerea unor directive privind măsurile referitoare la nesiguranță rămâne în așteptare, în domenii cum ar fi garanțiile, creditul pentru consum, regimul de indiviziune pe timp limitat, practicile ilicite și răspunderea pentru produse defectuoase. România trebuia să continue dezvoltarea de expertiză tehnică, în scopul implementării și aplicării legislației existente
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nesocotite adaptările unor idei și deprinderi inovate în alte culturi. Căci natura pune și în "adaptări", nu doar în inovație, germenii care produc "evoluțiunea viitoare". Această evoluție nu este un fapt forțat sau adăugat prin contrabandă culturii. Ea urmează din nesiguranța pe care o are oricare timp istoric, societatea nefiind nicicând desăvârșită. Oamenii mari sunt purtătorii posibilității de diferențiere în interiorul modul uman de existență și, în ultimă instanță, în cultură. Explicația cu trimiteri clare către un spațiu dublu semnificativ, biologic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
larg cu ocazia celbrării centenarului morții sale în anul 2001 - nu a scăpat spiritului sarcastic al criticilor. Privită de aproape, suntem conștienți de partea întunecată a caracterului sau, marcată fără îndoială de o insecuritate emoțională pe tot parcursul vieții. Această nesiguranță, care ar putea fi cheia înțelegerii abilității sale de a comunica nemijolcit prin artă să, rămâne constant un paradox care îi întâmpină pe cei care cercetează biografiile minților creative. Un semnificativ exemplu îl constuie prima etapă a relației lui Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gest că o manifestare de mândrie, a unui geniu singuratec luptând împotriva tiraniei exercitată de viață provinciala - aceasta constituind cu siguranta parte a unei povești care s-a vehiculat cu succes. Dar există ceva mai mult decât o manifestare de nesiguranță - care se va transforma mai tarziu într-o incapacitate de a-i înțelege pe cei din jur (oameni apropiați), într-o nevoie de a-si trăi viețile diferit, si chiar în convingerea că ar avea dreptul să o facă. Sfârșitul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dincolo, are un mister și generează o dinamică peste puterea de Înțelegere a omului. Conduce la neliniști, dislocări și interogații. La nivel uman, acest fapt presupune un anumit curaj, prin asumarea unei serii de precarități, a unei instabilități, căutări și nesiguranțe. Unii se tem că iubirea arde cu flacără prea mare și se consumă prea repede. Altora le este frică să-și stârnească focul pasiunii, pentru a nu fi devorați de vâltoarea ei. Iubirea e ca o flacără aprinsă, ce tânjește
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru o confruntare mai directă prin fapte cu regimul de la Teheran. La 1 februarie 1978, Khomeini s-a întors după 14 ani de exil, fiind așteptat și aclamat de un număr imens, cifrat între 4 și 6 milioane de oameni. Nesiguranța și instabilitatea politico-economică au generat dificultăți deosebit de mari. În afara neîncrederii față de noua ordine în devenire, amenințările apărute în legătură cu naționalizarea tuturor firmelor străine, mai ales a celor legate de producerea și exportul derivatelor din țiței, au semănat reținere în rândul țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cauză este, indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă că un factor explicativ al indiferenței reciproce, mult mai important decât calitatea scăzută, este neîncrederea de principiu în publicistica românească. Explicația acestei neîncrederi stă în profesionalismul scăzut. Profesionalismul scăzut generează nesiguranță. Iar nesiguranța generează investirea cu supraautoritate a publicisticii occidentale. O carte sau un studiu occidentale sunt, de principiu, investite cu autoritate. Referirea la o idee dintr-o carte sau dintr-un studiu românești pare chiar rușinoasă. Trimiterile bibliografice sunt pline
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă că un factor explicativ al indiferenței reciproce, mult mai important decât calitatea scăzută, este neîncrederea de principiu în publicistica românească. Explicația acestei neîncrederi stă în profesionalismul scăzut. Profesionalismul scăzut generează nesiguranță. Iar nesiguranța generează investirea cu supraautoritate a publicisticii occidentale. O carte sau un studiu occidentale sunt, de principiu, investite cu autoritate. Referirea la o idee dintr-o carte sau dintr-un studiu românești pare chiar rușinoasă. Trimiterile bibliografice sunt pline de „citări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
adevărul” și „respectul”. Violența din filme și emisiunile de știri este percepută de către majoritatea elev ca fiind excedentară. O bună parte dintre elevi (peste o treime) resimt violența ca ceva negativ, respectiv ca ceva care le creează un sentiment de nesiguranță (unii dintre ei acuzând chiar tulburarea somnului). Pe ansamblu, concluzia este că, pe lângă sursele de divertisment și de informare pe care le oferă televiziunea, elevii, mai ales consumatorii „înrăiți” de TV, sunt influențați și pe linia însușirii unor antivalori, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care întrunește opțiunea a 10-13% dintre elevi. Restul efectelor sunt mai degrabă negative, începând cu „mă ajută să le imit în relațiile cu alții” care deține doar 3% dintre opinii, continuând cu „mă îngrozesc și îmi dau un sentiment de nesiguranță”, variantă negativă dominantă, care întrunește 31-34% din opțiunile elevilor, ocupând locul doi ca tip de efect. În final, un efect exprimat prin expresia „îmi tulbură somnul” este perceput de 4-11% dintre elevi și el pare a desemna influența negativă cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
gen, în sensul că băieții apreciază, în mai mare măsură decât fetele, că violența televizuală îi „amuză” sau „lasă indiferenți”, pe când fetele declară, în număr mai mare decât băieții, că violența televizuală le „îngrozește” și le „dă un sentiment de nesiguranță”. Elevii din mediul urban par să fie mai afectați de efectul negativ maxim „îmi perturbă somnul” decât cei din mediul rural, deși astfel de date trebuie validate prin cercetări ulterioare. Influența televiziunii, școlii și familiei asupra elevilor Deși fenomenul influenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
vezi la TV?”: 1. Mă amuză și mă lasă indiferent. 2. Mă fac și mai curajos și mai îndrăzneț. 3. Mă ajută/mă fac să le imit în relațiile cu alții. 4. Mă îngrozesc și îmi dau un sentiment de nesiguranță. 5. Îmi perturbă somnul. Predictorii au fost căutați într-un set de variabile care măsoară consumul TV, expunerea la conținut violent și caracteristicile socioeconomice ale familiei. Este cunoscut că percepțiile și raționamentele pe care le fac copiii, mai ales cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de violență), imitația (imitarea scenelor de violență vizionate la televizor în relațiile cu cei din jur) și frica (sentimentul permanent de teamă și nesiguranță în viața de zi cu zi). Analiza transversală a efectelor pe termen scurt pe care le poate avea violența televiziuală, relevă faptul că efectul de imitație a actelor violente este scăzut, pentru toate vârstele cuprinse între șapte și 18 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt mai frecvente la vârstele de 7-9 ani (între 10% și 15%) și scad până la 3% la vârsta de 18 ani. Tabelul 4. Efectele violenței TV asupra comportamentului copiilor pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 24,72 18,54 11,24 2,25 28,65 14,61 8 ani 17,90 27,63 12,84 3,89 27,24 10,51 9 ani 17,51 26,26 11,78 4,04
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în funcție de frecvență. Efectele care apar cu o fecvență redusă (3%-15%) sunt: imitația, îndrazneala/curajul și tulburările de somn. La polul opus sunt efectele la care s-a constatat o frecvență foarte mare (20%-45%): indiferența și frica (starea de nesiguranță/groaza). Efectele cu frecvența slabă au o distribuție cvasiuniformă pentru toate vârstele. În schimb, efectele cu frecvența majoră au o evoluție diferențiată pe vârste și sexe. Starea de indiferență crește odată cu vârsta, iar starea de nesiguranță/groază are un trend
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și frica (starea de nesiguranță/groaza). Efectele cu frecvența slabă au o distribuție cvasiuniformă pentru toate vârstele. În schimb, efectele cu frecvența majoră au o evoluție diferențiată pe vârste și sexe. Starea de indiferență crește odată cu vârsta, iar starea de nesiguranță/groază are un trend crescător între 7 și 12 ani (27%-38%), după care descrește și se stabilizează în jurul a 30%. Diferențe de gen în efectele violenței televizuale Modificările comportamentale ale copiilor în urma vizionării scenelor violente de la televizor au o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este declarat de aproape 20% dintre copiii de șapte ani, dar procentul scade la jumătate, la vârsta de 18 ani (tabelul 5). Tabelul 5. Efectele violenței TV asupra băieților pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 19,05 19,05 17,86 4,76 28,57 10,71 8 ani 14,71 29,41 17,65 5,15 21,32 11,76 9 ani 13,19 33,33 15,28 6,25
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]