1,031 matches
-
această cauză Îl numesc Împărat, pentru că Și-a pus sufletul Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Cruce și la tâlhar, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 93) „Poți vedea nespusa iubire de oameni a lui Hristos nu numai de la Cruce, ci și din cuvintele rostite pe Cruce. Era pironit pe cruce, batjocorit, luat în râs și scuipat, dar zicea: Tată, iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zis Dumnezeu: Șezi de-a dreapta Mea? Aceleia care a auzit: Pământ ești și în pământ te vei întoarce (Fac. 3, 19). Dar nu era de ajuns că a depășit cerurile? Nu era de ajuns că stă cu îngerii? Nu era nespusă și această cinste? Nu. Ci a depășit Îngerii, a lăsat în urmă pe Arhanghelii, a trecut dincolo de Heruvimi, s-a suit mai sus de Serafimi, a trecut de Începătorii și nu s-a oprit până nu s-a așezat în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ușurință. Drepții, dar, vor străluci atunci ca soarele; și mai mult decât soarele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LVI, IV, în PSB, vol. 23, p. 654) 83 „Acum însă, în fața întregii omeniri, la arătarea slavei aceleia nespuse, Domnul te va proclama și te va încununa, te va numi hrănitorul Lui și găzduitorul Lui. Nu Se rușinează să grăiască așa. Vrea să-ți facă mai strălucitoare cununa”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, II
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia IX, p. 97) „Să aprindem în noi acel dor și să-l ațâțăm întruna. Că dacă numai gândirea la acele bunătăți deși este cam întunecată și încă ne aduce plăcere nespusă, apoi gândește-te ce fel de mulțumire ne va da înfăptuirea acelor bunătăți. Fericiți vor fi, și de trei ori fericiți, cei ce se vor bucura de acele bunătăți, după cum și cei ce vor lua cele dimpotrivă vor fi de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Piatra Albă. (ă) Deodată În spatele noastre auzirăm focuri de armă și Începu să tragă În noi Securitatea” (mărturia lui Anculea Romulus Înregistrată În 1994)54. Mărturia controlată ca depoziție și declarație intră În mecanismul memoriei provocate și este o poveste nespusă sau respusă (ca genuri ale istoriei orale)55. Între o poveste spusă și una nespusă și respusă se poate detecta același acordaj etic. Dacă depoziția În fața Securității este o mărturie spusă, În fața interlocutorului de istorie orală ea este o istorie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
noi Securitatea” (mărturia lui Anculea Romulus Înregistrată În 1994)54. Mărturia controlată ca depoziție și declarație intră În mecanismul memoriei provocate și este o poveste nespusă sau respusă (ca genuri ale istoriei orale)55. Între o poveste spusă și una nespusă și respusă se poate detecta același acordaj etic. Dacă depoziția În fața Securității este o mărturie spusă, În fața interlocutorului de istorie orală ea este o istorie respusă. Sintaxa diferenței dintre cele două tipuri de comunicări are, prin urmare, și un plasament
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
acordaj etic. Dacă depoziția În fața Securității este o mărturie spusă, În fața interlocutorului de istorie orală ea este o istorie respusă. Sintaxa diferenței dintre cele două tipuri de comunicări are, prin urmare, și un plasament etic diferit. În proximitatea acestor mărturii nespuse sau respuse se plasează, În virtutea tăcerilor În istorie (silence de l’histoire), o contraistorie 56 raportată la istoria oficială, instituționalizată. Tăcerea „semnificativă” a istoriei sau În istorie poate avea valențele unui „dezacord tăcut” (silent disagreement)57. Aceste istorii nespuse, ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mărturii nespuse sau respuse se plasează, În virtutea tăcerilor În istorie (silence de l’histoire), o contraistorie 56 raportată la istoria oficială, instituționalizată. Tăcerea „semnificativă” a istoriei sau În istorie poate avea valențele unui „dezacord tăcut” (silent disagreement)57. Aceste istorii nespuse, ca formă de opoziție față de istoriile oficiale, sunt și un gen de istorie ascunsă (histoire cachée) derulată subteran, subzistentă Într-un circuit clandestin, de „samizdat”. Ele sunt supuse Însă unei presiuni etice determinate de nevoia de a comunica o istorie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
caracter neliniștitor, ce evocă pierderea reperelor, lipsa de claritate interioară și obscurantismul. Ger, gheață, grindină Gheața are o semnificație negativă, de răceală, de duritate și de dezolare. Ea revelează ambianțele tensionate, dar care rămân latente și intră în categoria lucrurilor nespuse. Înfruntarea nu este directă. Nu sunt conflicte deschise, ci un război rece și subversiv, care e, din această cauză, mult mai provocator și mai periculos. În expresii este sinonim cu absența sentimentelor sau a emoțiilor, cu relațiile lipsite de căldură
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Din acest motiv, aluzia onirică la lipici dezvăluie adesea o fisură, adică o fragilitate ce necesită intervenția unui al treilea element. Pe de altă parte, într-o interpretare negativă, lipiciul evocă împotmolirea în situații dificile. Subiectul este învăluit în lucruri nespuse, în minciuni, în contradicțiile sale. Lipiciul exprimă și privarea de libertate ori sancțiunea. Coloană, stâlp Coloana simbolizează susținerea fizică, afectivă sau morală. Ea reprezintă sprijinul pe care subiectul poate conta; numai dacă nu se prăbușește și nu se fisurează în
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
limbă; lipsă de respect; lipsă; mamă; mască; mereu; minciunește; minte; minți; a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nici, nici nimic altceva Ă sunt un elegiac al sfârșitului lumii” (III, 17). Și dacă este convins de adevărul caducității universale (efectiv „bolnav” de ea), Cioran nu poate trage de aici decât concluzii contrare: „o imensă consolare și o deznădejde nespusă” (III, 17). Dincolo, însă, de fundamentarea oximoronică a ființei cioraniene, luciditatea este la Cioran consecința neputinței, iar nihilismul, reversul iubirii cu disperare a vieții. „Toate nenorocirile mele se trag din faptul că sunt prea atașat de viață. N-am întâlnit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
III, 106). Altundeva: „«Am o conștiință de vânzare și nu vrea s-o cumpere nimeni», repeta cu plăcere un jurnalist român. În Balcani, cinismul atinge proporții pe care un occidental nici nu le poate bănui. Se exprimă în el umilințe nespuse, și o disperare atât de străveche că nimeni nu mai este conștient de ea” (I, 144). Permanent, e agasat de prezența românilor: „Sunt chinuit de compatrioții mei, de indiscreția lor, de proasta lor creștere, de lipsa de delicatețe” (III, 208
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de presă organizată cu o zi înainte de premieră, regizorul Alexa Visarion își reține povestirile despre spectacol, la fel fac și actorii din distribuție, se arată însă pe ei împreună și pe fiecare-n parte și provoacă prin armonia tuturor celor nespuse, prin felul în care vorbesc unul despre altul și prin anecdotele care intrigă. Regia în sine nu mă interesează din punct de vedere al dominației, al conducerii, ci mă interesează teatrul care permite să ai în propria viață o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
CELLINO: Ei, bine asta-i Veneția. De câteva sute de ani asta-i Veneția. De aceea, nu înțeleg ce aveți cu mine. De ce îmi cereți mie socoteală pentru tot ce se întâmplă azi în Veneția. PIETRO: Pentru ce? (cu o nespusă părere de rău pentru ceea ce nu e) Pentru că ești tânăr? Pentru că ai fi putut fi tânăr! CELLINO (surprins): Tânăr? PIETRO: Da. A fi tânăr înseamnă a fi de oțel. A privi totul în față. A nu putea minți niciodată. A
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
excluderea adevărului din cunoaștere 191 face din aceasta o necunoaștere. Însă orice cunoaștere are încorporată în ea un spațiu de necunoaștere. Și asta nu pentru că nu se raportează la adevăr, ci pentru că orice cunoaștere lasă în urma sa un spațiu al nespusului, dar care poate fi spus prin noi investigații, cercetări asupra a ceea ce le-a scapat altora. Nu există cunoaștere deplină, nu există cunoaștere de neînlocuit. Foucault știa, prea bine, acest regim al cunoașterii. Necunoașterea din cadrul textelor deschide posibilitatea unor noi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prezente în actul gândirii, în activitatea întemeierii unor noi ramuri ale științelor. Nu vreau să spun ceea ce au spus cândva Popper și Feyerabend, și anume că erorile sunt vitale pentru noi abordări ale științei. Vom spune că există o lege nespusă, nescrisă, conform căreia orice cunoaștere lasă în urma sa un spațiu vid al negânditului sau al necunoașterii, condiție inextricabilă oricărei cunoașteri. A gândi și a spune reprezintă moduri figurate de a fi în cunoaștere. Cunoașterea e limitată și nu poate viza
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
culpă nelămurită îl apasă. Bologa simte că "imputarea" trebuie să prindă glas. Ea vine de altundeva, nu din el, tocmai pentru că în vederea responsabilității morale eroul este apărat de toate legile. Mai mult, Bologa așteaptă "să mai afle de la dînsul ceva nespus de important". Obiectivată (în reproșul tăcut al celuilalt) și temută, vina pe care deocamdată o simte dîndu-i frisoane este că ceva a scăpat înțelegerii lui, sau că acest ceva este blocat în refuzul de a vedea lucrurile sub o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sub haine. Mama era mereu supărată că trebuia să-i spele aproape zilnic hainele de școală și că fiul îi spunea că-s jocuri între băieți, fără a-i da detalii, ca și cum răspunsul ăsta ar fi fost suficient, iar lucrurile nespuse făceau parte dintr-un cod al băieților de la înțelegerea căruia mamele să se țină departe. Cornel a învățat să latre. Radu n-a filmat. Radu era puternic, iar Cornel era discipolul lui. Radu învățase să-și folosească puterile ascunse, trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ce au văzut românii la analele istoriei lor", a spus cu acea ocazie V. Boerescu, după marea solemnitate a alegerii. "Din acest moment, observa un alt martor privilegiat al evenimentului, se uită orice ură, se înfrățiră toate clasele, o bucurie nespusă domnea în toate fizionomiile, o veselie neauzită se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de mare importanță și influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de mare importanță și influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
cercului se constituie intr-o obsesie romantică. Hyperion trebuie să iasă dintr-un cerc pentru a fi Împreună cu fata de Împărat, pajul Îi cere fetei să spargă cercul de la curte și să-l Însoțească În lume “ ... o vin odorul meu nespus și lumea (cercul) ta o lasă” simt vorbele de ademenire ale zeului. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. “el asculta tremurător / se aprindea mai tare / și se arunca fulgerător / se cufunda În mare” Sintagma „fulgerător” ne trimite la o scolie jungiană
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
rupte, broșuri efemere, din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 33). (h7b) El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. În fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului, paia[n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca orice interpret autentic, zona de taină a creației, pe care ne-o transmite într-o manieră luminos rațională cu convingerea că efortul de a ajunge acolo este profund îmbogățitor și, în cele din urmă, este calea de comunicare cu nespusul creației. Ileana OANCEA, Timișoara, 15 octombrie 2015 Argument Sursă inepuizabilă de sensibilitate, poezia se desprinde de cadrele strâmte ale contingentului, dând naștere unei forme superioare de cunoaștere a lumii, orientată către transcendent. Deținând un statut special între celelalte modele literare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]