1,936 matches
-
primitive în sfera comportamentului sau a imaginației (J. de Ajuriaguerra). S. Lebovici și P. Diatkine recunosc că noțiunea de „pre-psihoză” este greu de delimitat. M. Schüdeberg consideră grupul de afecțiuni borderline ca pe o entitate distinctivă, calitativ diferită, situată între nevroze și psihoze, care combină în proporții variabile normalitatea, nevroza, psihoza și psihopatia. Acest grup de boli se caracterizează prin inadaptarea socială, contacte afective limitate, insensibilitate, intoleranță la emoții, inadaptare la realitate, incapacitatea de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ajuriaguerra). S. Lebovici și P. Diatkine recunosc că noțiunea de „pre-psihoză” este greu de delimitat. M. Schüdeberg consideră grupul de afecțiuni borderline ca pe o entitate distinctivă, calitativ diferită, situată între nevroze și psihoze, care combină în proporții variabile normalitatea, nevroza, psihoza și psihopatia. Acest grup de boli se caracterizează prin inadaptarea socială, contacte afective limitate, insensibilitate, intoleranță la emoții, inadaptare la realitate, incapacitatea de a simți plăcerea, tulburări sexuale, dificultăți de identificare cu celălalt, tendință la retragere și atitudine narcisică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai ales desemnează aspecte psihodinamice de frontieră în psihopatologie. Dezvoltarea acestui concept-cadru, clinico-psihiatric are trei origini distincte, și anume: a) Orientarea psihiatrică: noțiunea de borderline corespunde cu nevoia de a delimita o „categorie liniară” între psihozele schizofrenice, dezechilibrul mintal și nevroze. În sensul acesta, E. Bleuler a vorbit despre „schizofrenii latente”, H. Claude despre „schizoze”, H. Ey de „schizo-nevroze”, Zilborg de „schizofrenii ambulatorii”, Hoch și Palatin despre „schizofrenii pseudo-nevrotice”, iar alți autori despre „pre-psihoze”, „pre-schizofreniî”, „bufee delirante” sau „accese de depersonalizare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iar alți autori despre „pre-psihoze”, „pre-schizofreniî”, „bufee delirante” sau „accese de depersonalizare”. b) Psihanaliza consideră diversele stări de aparență nevrotică sau caracterială ca mascând „psihoze latente” prin simptomatologia lor. c) Stările-limită formează o categorie psihopatologică specială care nu aparține nici nevrozelor, nici psihozelor. Este vorba de o amenajare particulară a sistemului personalității umane care se definește prin mecanismele de apărare proprii amintind de cele ale psihozei (Bergeret). Din punct de vedere psihopatologic, acest grup de tulburări se manifestă printr-un polimorfism
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere psihopatologic, sunt foarte diferite între ele, fiind legate formal prin consumul de alcool. De multe ori ceea ce etichetăm din punct de vedere diagnostic, în psihiatrie, prin alcoolism, este, sub aspect psihopatologic, expresia clinică a unor tulburări psihice, nevroze de eșec, complexe de inferioritate, dependență afectivă, abandon-eșec, epilepsie larvată sau boli afective ciclice. Din punct de vedere psihopatologic, alcoolismul se manifestă printr-o multitudine de tulburări pe care le vom menționa sintetic în continuare: a) Tulburări psihice, caracterizate în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în aceste cazuri, - apariția neanalizabilului și ininteligibilului psihologic al acestor bolnavi, - lipsa de motive explicabile pentru simptomatologia clinică, aspectul bizar și incomprehensibil al acestora, - existența unor diferențe profunde între patologia psihozelor endogene și celelalte forme de tulburări psihopatologice (stări reactive, nevroze, dezvoltări anormale ale personalității, psihozele endogene, organice sau toxice etc.). Pe baza datelor menționate, H. Tellenbach consideră endonul ca pe un domeniu particular constitutiv al naturii umane, care este comun atât sferei psihice, cât și celei somatice. El este tot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestuia. În sensul acesta, pentru personalitățile de tip introvertit sunt caracteristice „reacțiile personalității” considerate ca modalități de „interiorizare a conflictelor”. Pentru personalitățile de tip extravertit sunt caracteristice „reacțiile emoționale”, considerate ca modalități psihopatologice de răspuns la conflictele exterioare. În cazul „nevrozelor” remarcăm o dezvoltare de tip reactiv, elaborată, caracterizată prin dificultăți de comunicare, adaptare și integrare ale individului în mediul său familial, social etc. Aceste aspecte psihopatologice, caracteristice nevrozelor, preiau elemente psihopatologice și din sfera tipului introvert și din cea a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
emoționale”, considerate ca modalități psihopatologice de răspuns la conflictele exterioare. În cazul „nevrozelor” remarcăm o dezvoltare de tip reactiv, elaborată, caracterizată prin dificultăți de comunicare, adaptare și integrare ale individului în mediul său familial, social etc. Aceste aspecte psihopatologice, caracteristice nevrozelor, preiau elemente psihopatologice și din sfera tipului introvert și din cea a tipului extravert al personalității, așa cum se poate vedea în schema din pagina 307???. Analizând acum, comparativ, cele două „modele psihopatologice” suntem surprinși să constatăm că ele sunt superpozabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele două „modele psihopatologice” suntem surprinși să constatăm că ele sunt superpozabile. Elementul comun de care depinde natura și semnificația psihopatologică a tulburărilor, atât în cazul psihozelor endogene, cât și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modele psihopatologice” suntem surprinși să constatăm că ele sunt superpozabile. Elementul comun de care depinde natura și semnificația psihopatologică a tulburărilor, atât în cazul psihozelor endogene, cât și în cazul patologiei exogene, este în relație cu Eul personal. NEVROZA UNICĂ NEVROZE (DIFICULTĂȚI DE ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura Eului; pe când
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ADAPTARE) REACȚII ALE PERSONALITĂȚII (ATITUDINI DE RETRAGERE-APĂRARE) REACȚII LA EVENIMENTELE VIEȚII COTIDIENE (RĂSPUNSURI EMOȚIONALE) TIPUL EXTRAVERTIT TIPUL INTROVERTIT TIPUL MIXT E-UL În cazul psihozelor asistăm la o transformare psihopatologică de fond a personalității, privind structura Eului; pe când în cazul nevrozelor și al stărilor reactive, asistăm la un răspuns patologic al Eului, la evenimentele vieții exterioare ale individului, în primul caz rolul patologic îl are structura endonului, pe când în cel de al doilea caz, rolul patologic revine tipului de personalitate. Aspectele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele în raport cu factorii cauzali care le produc: - tulburările afective exogene (patologia afectivă de tip reactiv), - tulburările afective endogene (stările anxioase, sindroamele depresive și maniacale, boala afectivă, PMD). Tulburările afective exogene au fost prezentate anterior când am analizat patologia reactivă și nevrozele. Ne vom ocupa în continuare de psihopatologia vieții afective de natură endogenă. Pentru K. Schneider, psihopatologia vieții afective cuprinde două mari aspecte: 1) Reacțiile afective la evenimentele vieții trăite, cu caracter exogen, despre care am vorbit mai sus; 2) Dispozițiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestări clinico-psihiatrice de factură depresivă care se manifesta prin tablouri clinice de o mare diversitate, „mimând” tulburări dintre cele mai variate. În sensul acesta se descriu mai multe tipuri de echivalente depresive, pe care le vom prezenta în continuare. 1) Nevrozele și echivalentele depresive Pentru K. Schneider și J.J. Lopez-Ibor, nevrozele sunt tulburări care rezultă din prelucrarea interioară a evenimentelor vieții trăite de individ și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice de o mare diversitate, „mimând” tulburări dintre cele mai variate. În sensul acesta se descriu mai multe tipuri de echivalente depresive, pe care le vom prezenta în continuare. 1) Nevrozele și echivalentele depresive Pentru K. Schneider și J.J. Lopez-Ibor, nevrozele sunt tulburări care rezultă din prelucrarea interioară a evenimentelor vieții trăite de individ și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le vom prezenta în continuare. 1) Nevrozele și echivalentele depresive Pentru K. Schneider și J.J. Lopez-Ibor, nevrozele sunt tulburări care rezultă din prelucrarea interioară a evenimentelor vieții trăite de individ și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ulterior „elaborate” sub forma simptomelor nevrotice. Stadiul psihopatologic al nevrozelor pune în evidență o anumită „structură endotimică” complexă în care distingem două aspecte principale: - tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aduce în discuție efectul factorilor emoționali în geneza unor afecțiuni somatice, tipul de reacție somatica al persoanei umane la factorii stresanți, precum și, în mod invers, modalitatea de „manifestare somatică” a unor suferințe psihice sau „somatizarea” acestora în unele cazuri de nevroze. Sunt la fel de bine cunoscute manifestările psihice ale unor suferințe somatice, reale sau imaginare. Concluzia care se desprinde este că „emoția are efectul unei reacții a organismului la o situație” (P. Sivadon). Ea apare ca „o tensiune de apărare” a organismului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
predominant somatice, fie predominant psihice, sau psihosomatice. E.D. Wittkower și J. Cowan (1944) au atras atenția asupra caracteristicilor psihice ale unor afecțiuni somatice și invers: existența unor manifestări somatice ale unor tulburări psihice; manifestări somatice în cursul evoluției clinice a nevrozei obsesionale sau a psihozelor; tulburările psihice din cursul nevrozelor au adesea un caracter predominant somatic, ca formă de manifestare clinică (oboseală, insomnii, scăderea libidoului etc.); manifestări de conversiune motorie sau senzorială a unor tulburări psihice; tulburări neurovegetative datorate unor disfuncții
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și J. Cowan (1944) au atras atenția asupra caracteristicilor psihice ale unor afecțiuni somatice și invers: existența unor manifestări somatice ale unor tulburări psihice; manifestări somatice în cursul evoluției clinice a nevrozei obsesionale sau a psihozelor; tulburările psihice din cursul nevrozelor au adesea un caracter predominant somatic, ca formă de manifestare clinică (oboseală, insomnii, scăderea libidoului etc.); manifestări de conversiune motorie sau senzorială a unor tulburări psihice; tulburări neurovegetative datorate unor disfuncții emoționale (cardiospasme, vomismente, constipație sau diaree, astm bronșic, dificultăți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale persoanei respective. Această concluzie este extrem de importantă în înțelegerea raportului psihosomatic, al subordonării reciproce a sferei somatice de către sfera psihică și invers. Conversiunea somatică ne apare ca o simbolizare a pulsiunilor inconștiente ale libidoului. S. Freud, referindu-se la nevroza de angoasă, constată că majoritatea formelor de manifestare clinică ale acesteia au un caracter pur somatic: vertijuri, grețuri, palpitații, transpirații, diaree, tulburări vasomotorii etc. F. Alexander va face o distincție între simptomele de conversiune isterică și tulburările nevrotice vegetative. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări vasomotorii etc. F. Alexander va face o distincție între simptomele de conversiune isterică și tulburările nevrotice vegetative. În cazul simptomelor de conversiune isterică asistăm la o tentativă de rezolvare a unei tensiuni emoționale într-o manieră simbolică. În cazul nevrozei vegetative, tulburarea este centrată pe un organ, având mai mult caracterul de disfuncție somatică. Ceea ce ee important de reținut este faptul că în toate situațiile tulburările psihosomatice ne apar ca manifestări simbolice ale unor disfuncții care se prezintă din punct
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și prevalența tendințelor centripete în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații sau reprezentări afirmate de bolnav, în aceste cazuri, „imaginea corporală” se constituie ca un „teren” pe care se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precordalgii, scădere ponderală, urticarie, dispnee, dismenoree etc.). Atitudinea bolnavilor față de suferință este pasivă, de tip masochist. Un fel de „alianță” cu boala sau chiar o atitudine de „retragere și refugiu” în boală. Acceptarea unei „dezorganizări a imaginii corporale”, manifestată specific (nevrozele de organ etc.) sau difuz (suferințe nespecificate). Le vom analiza în continuare. Deși aparent de un mare polimorfism, tulburările psihosomatice configurează „sectoare” ale patologiei sau chiar „tablouri clinice” specifice. Dincolo însă de „tablourile clinice” descoperim conflicte, frustrări, traume afective, carențe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
protecție - 1b; dezvoltare - 2b; adaptare/integrare - 3b), stabilizare (consolidare/independență - 4b) și declin (involuție - 5b; slăbirea performanțelor - 6b); iar pe de altă parte, dinamica tipurilor de personalitate anormală sau patologică cu „factorii morbigenetici” specifici, reprezentați prin conflicte (reacții - 1a), regresiune (nevroze - 2a), inadaptare (psihopatii - 3a), dezadaptare (psihoze - 4a), deteriorare (demențe - 5a) și deficiențe (oligofrenii - 6a). Din schema prezentată se poate desprinde faptul că cele două zone, cea a normalității psihice (N) și cea a anormalității psihice (A) sunt dispuse simetric, „în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de nevroză prin absența simptomelor și prin prezența izolată a unor „mecanisme de apărare ale caracterului” care constituie pentru subiect o carapace și care dau un anumit stil comportamentului acestuia. Aceste „trăsături de caracter” sunt, de fapt, „modalități de apărare”, preventive sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]