729 matches
-
de circulație continuă a azotului în atmosferă, scoarța terestră, organismele animale și cele vegetale, în decursul căruia acest element chimic trece (intră) prin diverse forme și combinații chimice. Astfel, de exemplu, azotul poate exista în stare gazoasă, sau ca nitrat, nitrit, amoniac sau intra în componența a diverși compuși organici. Transformările survenite în cursul ciclului azotului pot să fie parte a unor procese biologice sau nebiologice. Ciclul biogeochimic al azotului este relativ perfect, deoarece pe măsură ce acest element este consumat, mecanisme de
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
moartea organismelor, sub acțiunea bacteriilor se transformă în amoniac. Altă sursă de amoniac o reprezintă descărcările electrice din atomsferă și emanațiile vulcanice; o parte din acest amoniac ajunge în corpul plantelor, iar altă parte, sub influența bacteriilor se transformă în nitriți și nitrați. Parțial, nitriții, sub acțiunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou în atmosferă sub formă de azot molecular. În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
bacteriilor se transformă în amoniac. Altă sursă de amoniac o reprezintă descărcările electrice din atomsferă și emanațiile vulcanice; o parte din acest amoniac ajunge în corpul plantelor, iar altă parte, sub influența bacteriilor se transformă în nitriți și nitrați. Parțial, nitriții, sub acțiunea microorganismelor denitrifiante pot ajunge din nou în atmosferă sub formă de azot molecular. În prezent, circuitul biogeochimic al azotului este modificat în parte, datorită influenței factorilor antropici printre care cel mai important este poluarea. Procesele industriale de fixare
Circuitul azotului în natură () [Corola-website/Science/325637_a_326966]
-
adâncimi de 2-3 m în luncă și de 18-33 m pe dună, aceste ape având un caracter slab mineralizat, bicarbonatat, un debit redus și fluctuant în funcție de precipitații. În a doua jumătate a sec XX apele freatice au fost poluate cu nitriți datorită folosirii iraționale a îngrășămintelor chimice azotoase. Din acest motiv dar și din cauza debitului redus nu pot fi folosite pentru alimentarea unui sistem de distribuție a apei potabile, locuitorii exploatând această apă pentru consum cu ajutorul fântânilor. La adâncimi de 40
Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/324533_a_325862]