4,446 matches
-
un mare pasionat de confruntări armate, a ales calea cea mai grea, aceea a unui atac îndreptat asupra Spaniei continentale. Războiul cu Spania a cauzat pierderi serioase Angliei, datorită proaștei organizări a soldaților britanici, conduși de către ducele Buckingham. La solicitările nobililor de a l demite pe duce, Carol a preferat să dizolve parlamentul. Astfel, haosul și incertitudinea au început să își facă simțită prezența în interiorul țării. La un an după asasinarea ducelui, în 1629, regele a reconvocat parlamentul. Dar, datorită neînțelegerilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
și să-i nemulțumească și mai mult pe britanici. Ca si cum nu ar fi fost destul haosul economic, Carol Întâiul a introdus o serie de noi reguli religioase. Favorizându-i mult prea mult pe catolici, de multe ori fiind suspectat de către nobilii curții regale că ar fi chiar el catolic, a încercat să reducă autoritatea calvinismului în regat. De asemenea, a permis utilizarea torturii ca mijloc de obținere a mărturiilor, denunțurilor și spovedaniilor religioase. Datorită tuturor acestor probleme interne, până la declanșarea unui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
hâd great difficulty în suppressing it" footnote> (trad. n.) Documentele oficiale informează că regele a refuzat să se apere în procesul intentat împotriva sa. Lucrările apocrife dezvăluie o altă perspectivă:"«Doresc,» a spus regele « să fiu auzit de lorzii și nobilii camerei parlamentului; căci nu este numai persoana mea de care am grijă, ci de bunăstarea și pacea regatului». La auzul discursului său, s-a produs o agitație în curtea de judecată. Cu toții, prieteni sau dușmani, erau curioși să audă ce
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cu Portugalia, în vederea eliberării sale de sub coroană spaniolă, iar această alianță a fost întărită prin căsătoria regelui cu infanta Portugaliei, Catherine de Braganza. În aceeași perioadă, drept mulțumire pentru ajutorul acordat în perioada exilului sau, regele a oferit la opt nobili teritoriile din Carolina, teritorii numite astfel în memoria tatălui său. Regina Catherine a avut patru sarcini, însă nici unul dintre copii nu a supraviețuit. Presupusul moștenitor al tronului era fratele regelui, James, care era româno catolic. Acesta era mai mult decat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
pe timp de pace, cât și pe timp de război.<footnote John Miller, James ÎI, Yale University Press, New Haven, 2000 footnote> Acest lucru a adâncit starea de tensiune și iritare a parlamentului, care a protestat față de decizia regelui. Nemulțumirea nobililor a fost deschis exprimată când în posturi importante au fost numiți comandanți de confesiune catolică. Drept răspuns, monarhul a decis dizolvarea parlamentului. <footnote Idem, passim footnote> Iacob al II-lea a încercat o reconciliere generală a dogmelor religioase, instalând în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
temporary aberration; the Prince's birth opened the possibility of a permanent Catholic dynasty, and led such men to reconsider their patience". footnote> (trad. n.). La data de 30 iunie 1688, un grup secret, intitulat"Cei Șapte Nemuritori", format din nobili englezi, i-au scris o invitație Prințului de Orania, oferindu-i tronul Angliei și tot ajutorul militar, logistic și financiar necesar pentru a reuși în acțiunile sale de a opri succesiunea catolică la tronul Angliei. <footnote Maurice Ashley, The Glorious
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
sabia. Ajungând la țărm, a mers la lordul Winchel, unde a fost cuprins de o nouă criză de hemoragie nazala, care l-a slăbit foarte mult. Această veste i-a fost transmisă lorzilor de la Whitehall, care au ordonat la patru nobili, Aylesbury, Middleton, Yarmouth, si altuia al cărui nume nu îl știm, să-l servească și să-i aducă cele necesare; ordinele primite de aceștia erau să îi ofere libertatea de alegere maiestății sale, dacă va dori să plece sau să
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
parlament și cca. 100 de fortărețe. footnote>. La început, Richelieu"a tolerat diferențele religioase pentru a păstra unitatea națională. Cu toate că a privit nobilimea că pe un factor vital în bunul mers al politicii interne, a anticipat pericolul reprezentat de acei nobili care se considerau excluși din politica centrală și care ar fi putut emite pretenții de autonomie teritorială."<footnote D. H. Pennington, Seventeenth-Century Europe. A General History of Europe Denys Hay. Longman Group, Londra 1970, p. 266-67 " He did șo by
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
care fiecare își cunoștea locul și drepturile. În lucrarea intitulată Richelieu and Reason of State, William Church descrie într-un mod elocvent viziunea cardinalului privind distribuirea puterilor în stat:"fiecare juca un rol specific în cadrul sistemului, contribuind - clerul prin rugăciuni, nobilii cu ajutorul armelor sub controlul regelui și poporul, așa cum obișnuia cardinalul să îi numească pe oamenii obișnuiți, prin supunere continuă. Pentru el, monarhia era un mecanism al divinității, al cărui scop era păstrarea păcii și a ordinii în societate, iar fiecare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de suveranitate - adoptată cu mult succes de către cardinal și implementată în structurile organizatorice socio- politice- ocupă un loc important în statul monarhic. Richelieu consideră că fiecare francez, indiferent de religie sau poziție socială, era aservit regelui. Prin urmare îngrădirea drepturilor nobililor, care începeau să se coalizeze din ce in ce mai mult împotriva monarhului, era o necesitate.Una dintre deciziile care au diminuat considerabil eventuală capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
eventuală capacitate de organizare militară a nobilimii împotriva suveranului a fost declarația care ordona distrugerea tuturor fortărețelor care nu erau construite în preajma frontierelor Franței. Un alt demers, de această data de natură psihologică, a fost cel care prevedea interzicerea duelurilor. Nobilii francezi, deosebit de mândri, nu suportau nici cea mai mica insultă și apelau la duel că singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nici cea mai mica insultă și apelau la duel că singura măsură de ștergere a unei ofense. Prin interzicerea duelurilor și prin condamnarea la moarte a tuturor celor care ar fi fost prinși duelându-se, Richelieu i-a obligat pe nobili, încă o dată, să apeleze la curtea regală pentru soluționarea diferendelor dintre părți. O‘Connel remarcă intenția politică a lui Richelieu"de a reduce marea nobilime la statutul de nobilime loială și de a folosi energia acestora în beneficiul statului.<footnote
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
dorea să-l detroneze pe Ludovic al XIV-lea. Deși un general deosebit de capabil, Condé nu era un foarte bun psiholog, iar ca politician era de o incompetență dezarmanta. În scurt timp a reușit să-și învrăjbească toți aliații: pe nobili, pe parlamentari și pe parizieni. Când trupele sale au intrat în Paris, în 1652, au dat dovadă de o violență atât de mare, încât și-a pierdut toată credibilitatea și suportul francezilor. Între timp Mazarin a ajuns la o înțelegere
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din tot ora[ul vesel [i pavoazat Ce-une[te `n palate [i-n umile l\ca[uri Al nostru [i al vostru stindard tricolor... Sub plopii ei de aur, cu frumoasele-i maluri, Sena v\ aduce al poporului zumzet bucuros, Nobili Oaspe]i, prin ochii [i inimile noastre, Fran]a v\ salut\ cu for]ele ei vii. C\ci For]a va-mplini lucr\rile alese Ale p\cii, iar acest pod ce ast\zi arunc\-un arc imens, De la un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
rămase ca avere; urmași = continuatori ai unei familii, ai unui popor HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN Era În toamna anului 1784. Se anunța o iarnă grea. Țăranii din Transilvania așteptau de multă vreme să li se ușureze traiul. Iobagii de pe moșiile nobililor fuseseră transformați În robi ai pământului, iar cei din Munții Apuseni, În robi ai aurului. Nobilii și statul doreau să aibă cât mai multe cereale și cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În toamna anului 1784. Se anunța o iarnă grea. Țăranii din Transilvania așteptau de multă vreme să li se ușureze traiul. Iobagii de pe moșiile nobililor fuseseră transformați În robi ai pământului, iar cei din Munții Apuseni, În robi ai aurului. Nobilii și statul doreau să aibă cât mai multe cereale și cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor, pe care-i obligau la fel de fel de munci grele. Deosebit de grea devenise munca moților puși să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Deosebit de grea devenise munca moților puși să sfredelească munții În căutarea aurului. De patru ori, delegați ai moților, În frunte cu Horea, au bătut drumul lung al Vienei ca să ceară Împăratului legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au Început să se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se frământe. În câteva localități din Apuseni s-au adunat În cete Înarmate, hotărâți să-și facă singuri dreptate. În fruntea cetelor de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de iobagi răsculați se aflau: Horea, Cloșca și Crișan. Horea Îndemna oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii au hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oamenii să lupte ca să nu mai existe nobili, iar pământul să-l stăpânească cei ce muncesc. Sub conducerea celor trei viteji, cetele răsculate au ars numeroase castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii au hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni, o parte din răsculați
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii au hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni, o parte din răsculați. Cei mai mulți s-au gândit s-aștepte primăvara și atunci iobagii au plecat pe la casele lor, iar Horea, Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trădători, prinși de armată și Întemnițați. Neputând Îndura chinurile Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost trași pe roată, la Alba-Iulia, pe locul numit ,,Dealul Furcilor”, În fața mulțimii de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mulțimii de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și Transilvania
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul nobililor; robi ai aurului = iobagi obligați să lucreze În minele de aur din Munții Apuseni; Viena = capitala statului austro-ungar sub stăpânirea căruia se afla și Transilvania noastră; Apuseni = ramura de apus a Munților Carpați. DIN ANII DE ȘCOALĂ AI LUI NICOLAE
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]