1,922 matches
-
postradioterapie se poate dezvolta boala moyamoya. Astrocitomul subependimal cu celule gigante Se dezvoltă în stratul subependimal al peretelui ventriculului lateral și sunt relativ benigne. Apar la adulți înainte 25 de ani. Se asociază frecvent cu prezența sclerozei tuberoase, când prezintă noduli subependimali „în ceară de lumânare” de-a lungul peretelui ventriculului lateral. Locul de origine este sub ependimul periventricular, în apropierea capului nucleului caudat, de unde pătrund masiv intraventricular la nivelul cornului frontal. Incidență: Sunt tumori întâlnite destul de rar neavând o incidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se pot răspândi prin diseminare leptomeningeală. La examenul CT sau RMN cu substanță de contrast se observă prezența unei formațiuni tumorale situate la nivelul cortexului superficial, bine delimitată, de cele mai multe ori prezentând un chist ce infiltrează parenchimul cerebral, cu un nodul tumoral superficial care captează substanța de contrast, iar porțiunea de țesut cerebral adiacentă tumorii este infiltrată cu celule tumorale (locul de plecare a recidivelor). Opțiunea terapeutică este rezecția tumorală totală. Recidivele apar de obicei local, iar uneori sunt descrise și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este destul de frecventă ducând la apariția aspectului de tumoră multifocală [28]. Metastazarea glioblastomului multiform poate fi atât la nivelul sistemului nervos central dar și în afara lui. Metastazele extracraniene apar datorită diseminărilor intraoperatorii. Ca sedii frecvente în diseminarea extracraniană sunt plămânul, nodulii limfatici sau osul. Tabloul clinic. Evoluția este de scurtă durată, glioblastomul multiform având o rată de creștere rapidă și determinând degradare neurologică precoce și severă comparativ cu celelalte astrocitoame. Durata între apariția primelor simptome și diagnostic este scurtă (sub 6
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
LCR, 10-15% din ependimoame metastazând pe această cale. 10% din metastazele produse de ependimoame sunt localizate în afara axului neural (90% din aceste ependimoame sunt localizate supratentorial) [39]. Cele mai comune localizări extracraniene sunt la nivelul plămânului, craniului, scalpului, durei mater, noduli limfatici, rinichi, piele, inimă. Drenajul ventriculo-peritoneal poate crește metastazarea la nivelul peritoneului. Tabloul clinic. Nu diferă de cel al ependimoamelor de grad mic. La pacienții sub 2 ani tabloul clinic de debut este dominat de iritabilitate, scăderea apetitului, letargie, macrocefalie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
resturile embrionare ale celulelor arahnoidiene din organele periferice. Metastazarea la distanță a unui meningiom intracranian se poate realiza pe cale hematogenă (mai probabil prin invazia sinusurilor venoase durale), limfatică (66%), la nivel pulmonar (plămân și pleura), dar și în ficat, inimă, noduli limfatici, vertebre și oase, prin diseminarea celulelor tumorale pe calea LCR (30%, de obicei în cazul meningioamelor intraventriculare), sau prin implantarea (accidentală) iatrogenă în cursul rezecției chirurgicale (11%) a acestora [6,15]. Meningioamele se pot asocia și cu alte tumori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
3,4]. Osteoamele sunt tipic neoplazii care cresc încet și din această cauză majoritatea sunt asimptomatice. Leziunile care ajung la dimensiuni mari pot cauza simptome legate de compresiune și deplasarea parenchimului cerebral subiacent [3]. La examinare tomografică osteoamele apar ca noduli hiperdenși omogeni care nu captează substanța de contrast. Examenul RMN evidențiază o leziune tipic hipointensă în secvențele T1, în timp ce în secvențele T2 și FLAIR tumora poate avea semnal de intensitate variabilă (fig. 4.89, fig. 4.90) [2]. Excizia chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este întotdeauna benignă [2]. Epidemiologie. În 85% din cazuri se dezvoltă la nivel cerebelos (cea mai frecventă tumoră intraaxială primară de fosă posterioară la adult, aproximativ 8-12% din tumorile de fosă posterioară) [3]. În contextul bolii Von Hippel-Lindau, apariția de noduli multipli nu este o raritate. Localizarea în vecinătatea trunchiului cerebral sau chiar în trunchi are prognosticul cel mai nefavorabil. Într-un studiu efectuat pe 320 de cazuri de tumori de fosă posterioară, hemangioblastomul reprezintă 4,3% din cazuri, nefiind cea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Hippel-Lindau. Deși etiologia tumorii este obscură, apariția în contextul unor facomatoze sugerează un anumit determinism genetic, markerul genetic al hemangioblastomului fiind pierderea funcției proteinei supresoare tumorale von Hippel Lindau [4]. Histopatologie. Macroscopic 70% din leziunile cerebeloase sunt chistice cu un nodul mural foarte vascular, roșietic, localizat subpial și cu un conținut lichidian xantocrom proteinaceu. Celelalte 30% sunt reprezentate de tumori solide, intens vascularizate, cu aspect spongios, fără elemente contractile, care fac coagularea intratumorală imposibilă. Microscopic se disting două componente celulare diferite
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poate determina dezlipirea de retină prin hemoragie. Eritrocitoza este determinată de secreția de eritropoietină de către tumoră. Diagnosticul neuroimagistic. Examenul RMN (fig. 4.99) este de preferat examenului CT-scan (fig. 4.100). Imaginea tipică este de tumoră chistică 202 cu un nodul hipercaptant periferic, localizată la nivelul emisferului cerebelos. În localizările de la nivelul trunchiului cerebral și al măduvei spinării componenta chistică este nesemnificativă sau lipsește, tumora apărând ca un nodul hipercaptant omogen, uneori evidențiindu-se pediculul vascular. Angiografia vertebrală este indicată atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.100). Imaginea tipică este de tumoră chistică 202 cu un nodul hipercaptant periferic, localizată la nivelul emisferului cerebelos. În localizările de la nivelul trunchiului cerebral și al măduvei spinării componenta chistică este nesemnificativă sau lipsește, tumora apărând ca un nodul hipercaptant omogen, uneori evidențiindu-se pediculul vascular. Angiografia vertebrală este indicată atunci când nodulul mural nu poate fi vizualizat prin examen RMN sau CT, precum și atunci când se preconizează embolizarea preoperatorie a unei tumori solide (fig. 4.101). Examenele de laborator sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hipercaptant periferic, localizată la nivelul emisferului cerebelos. În localizările de la nivelul trunchiului cerebral și al măduvei spinării componenta chistică este nesemnificativă sau lipsește, tumora apărând ca un nodul hipercaptant omogen, uneori evidențiindu-se pediculul vascular. Angiografia vertebrală este indicată atunci când nodulul mural nu poate fi vizualizat prin examen RMN sau CT, precum și atunci când se preconizează embolizarea preoperatorie a unei tumori solide (fig. 4.101). Examenele de laborator sunt indicate pentru evidențierea policitemiei precum și pentru determinarea catecolaminelor (excluderea unui feocromocitom). Atitudinea terapeutică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
preoperatorie a unei tumori solide (fig. 4.101). Examenele de laborator sunt indicate pentru evidențierea policitemiei precum și pentru determinarea catecolaminelor (excluderea unui feocromocitom). Atitudinea terapeutică Tratamentul chirurgical poate fi curativ pentru formele sporadice, leziunile chistice necesitând ablarea în totalitate a nodulului mural; formele solide sunt mai dificil de ablat având în vedere hipervascularizația acestora (asemănătoare malformațiilor arterio-venoase). În cazul unei tensiuni marcate a durei mater, se practică o puncție a chistului sub control ecografic. Atunci când nodulul este vizibil la suprafața cerebelului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
necesitând ablarea în totalitate a nodulului mural; formele solide sunt mai dificil de ablat având în vedere hipervascularizația acestora (asemănătoare malformațiilor arterio-venoase). În cazul unei tensiuni marcate a durei mater, se practică o puncție a chistului sub control ecografic. Atunci când nodulul este vizibil la suprafața cerebelului este recomandabilă izolarea lui prin electrocoagularea bipolară, circumferențial în parenchimul adiacent nodulului, scopul fiind de a întrerupe artera sau arterele nutritive. O dată izolat nodulul, acesta se ablează în bloc. Chistul tumoral se evacuează spontan după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hipervascularizația acestora (asemănătoare malformațiilor arterio-venoase). În cazul unei tensiuni marcate a durei mater, se practică o puncție a chistului sub control ecografic. Atunci când nodulul este vizibil la suprafața cerebelului este recomandabilă izolarea lui prin electrocoagularea bipolară, circumferențial în parenchimul adiacent nodulului, scopul fiind de a întrerupe artera sau arterele nutritive. O dată izolat nodulul, acesta se ablează în bloc. Chistul tumoral se evacuează spontan după extragerea nodulului, iar peretele, care este format din țesut glial comprimat poate fi lăsat pe loc. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mater, se practică o puncție a chistului sub control ecografic. Atunci când nodulul este vizibil la suprafața cerebelului este recomandabilă izolarea lui prin electrocoagularea bipolară, circumferențial în parenchimul adiacent nodulului, scopul fiind de a întrerupe artera sau arterele nutritive. O dată izolat nodulul, acesta se ablează în bloc. Chistul tumoral se evacuează spontan după extragerea nodulului, iar peretele, care este format din țesut glial comprimat poate fi lăsat pe loc. În cazurile în care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vizibil la suprafața cerebelului este recomandabilă izolarea lui prin electrocoagularea bipolară, circumferențial în parenchimul adiacent nodulului, scopul fiind de a întrerupe artera sau arterele nutritive. O dată izolat nodulul, acesta se ablează în bloc. Chistul tumoral se evacuează spontan după extragerea nodulului, iar peretele, care este format din țesut glial comprimat poate fi lăsat pe loc. În cazurile în care nidusul tumoral nu este vizibil la suprafață, după efectuarea inciziei corticale se pătrunde în chist care este evacuat. Pereții chistului sunt atent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nu este 203 întotdeauna aparent în interiorul chistului. În cazul tumorilor solide, vascularizația abundentă și caracterul spongios al tumorii, lipsită de elemente musculare, riscul ridicat al hemoragiilor intraoperatorii au determinat unii autori să recomande embolizarea preoperatorie [7]. Tentativa de a rezeca nodulul prin reducere progresivă se soldează cu hemoragii abundente, care pot compromite actul operator. Și în aceste cazuri tumora este izolată circumferențial, coagulând toate eferențele și aferențele vasculare peritumorale (fig. 4.102) [2]. F În ceea ce privește leziunile multiple, tratamentul chirurgical se va
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ratei de recurență tumorală chiar și după o rezecție chirurgiaclă radicală, sugerând un prognostic rezervat. Tipul papilar scuamos: se regăsește preponderent la persoanele adulte. Sunt îndeosebi solide, chistele intratumorale având peretele subțire, plin de vegetații. Acest tip tumoral nu prezintă noduli keratoizi și nici calcificări sau cristale de colesterol, prin urmare tendința la recidivă după rezecția chirurgicală radicală a tumorii este semnificativ redusă, ducând la un prognostic mai bun decât tipul adamantin. PREZENTAREA CLINICĂ Tabloul clinic al craniofaringioamelor este expresie atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
8,6% respectiv 7,1%), având o localizare preponderentă la nivelul trunchiului cerebral și lobară (la copii spre limita maximă a intervalului de vârstă pediatrică). Diagnostic imagistic. Astrocitomul pilocitic se poate prezenta sub trei forme: leziune chistică mare cu un nodul mural, tumoră solidă cu o componentă chistică sau tumoră chistică cu un inel parenchimatos gros. Aspectul imagistic al chistului variază în funcție de conținutul proteic al lichidului intrachistic. La examinarea CT nativ, astrocitomul pilocitic se prezintă ca o formațiune bine delimitată, izosau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o captare asemănătoare, în special la acele forme cu indice mitotic înalt, de aceea este hazardant să precizăm un diagnostic histopatologic pe examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la investigațiile neuroimagistice. În caz contrar și peretele chistic trebuie ablat împreună cu nodulul. În cazul astrocitoamelor difuze, localizate în arii cerebrale elocvente, radicalitatea actului chirurgical este limitată. Cu toate acestea RMN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
examinarea imagistică. Atitudinea terapeutică Tratamentul de elecție al astrocitomului pilocitic este rezecția chirurgicală a leziunii. Este suficientă rezecția nodulului mural în cazul în care peretele chistic apare necaptant la investigațiile neuroimagistice. În caz contrar și peretele chistic trebuie ablat împreună cu nodulul. În cazul astrocitoamelor difuze, localizate în arii cerebrale elocvente, radicalitatea actului chirurgical este limitată. Cu toate acestea RMN funcțional, tractografia, sumarea acestor date în sistemul de neuronavigație, RMN intraoperator, monitorizarea intraoperatorie, corticografia și nu în ultimul rând experiența chirurgicală, fac
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
chisturile arahnoidiene sau parazitare. Dintre acestea, 11 au fost operate. Cele 13 observații sunt distribuite topografic astfel: tumori rahidiene 3 observații, tumori extradurale 1 observație, tumori intradurale 7 observații, tumori intramedulare 2 observații. A. Tumori rahidiene: 3 cazuri Obs. 1. Nodul fibrocartilaginos. Bolnavă, de 33 de ani, cu paraplegie dureroasă,flasca, cu anestezie În să, incontinenta totală a sfincterelor, evoluție de 7—8 luni. Veche epileptica, anemie marcată, infecție urinară. P.L. = fără modificări. Diagnostic clinic : compresiunea cozii de cal la nivelul
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
la nivelul L4. Starea generală a bolnavei nu permite ablația tumorii, ce este amânată pentru un al doilea timp. Se Închide plaga operatorie fără a deschide dura. Supurația postoperatorie determina decesul bolnavei 6 săptămâni mai tîrziu. Examenul anatomopatologic evidențiază un nodul fibrocartilaginos al discului L4—L5. Discuția cazului. Elsberg afirmă că nodulii cartilaginoși reprezintă 14% din tumorile extradurale și 2,8% din totalitatea tumorilor rahimedulare. Hagueneau, În 1932, constată numai 29 de cazuri publicate În literatură. A. Moruzi precizează: În realitate
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
ce este amânată pentru un al doilea timp. Se Închide plaga operatorie fără a deschide dura. Supurația postoperatorie determina decesul bolnavei 6 săptămâni mai tîrziu. Examenul anatomopatologic evidențiază un nodul fibrocartilaginos al discului L4—L5. Discuția cazului. Elsberg afirmă că nodulii cartilaginoși reprezintă 14% din tumorile extradurale și 2,8% din totalitatea tumorilor rahimedulare. Hagueneau, În 1932, constată numai 29 de cazuri publicate În literatură. A. Moruzi precizează: În realitate nu este vorba de o tumoră, ci de o formațiune cu
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
masticatorii. b) extremitățile: mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate picioarele: late, calcaneu mărit, numărul la pantofi crește. c) torace și abdomen: cifoză dorsală, lordoză stern proeminent torace globulos abdomen proeminent. d) visceromegalie: infiltrația laringelui = voce groasă glanda tiroidă hipertrofică, frecvența nodulilor tiroidieni crește cord global mărit bradicardie, HTA (cardiopatie ischemică, infarct) digestiv: constipație splenomegalie gastrită hipertrofică, megacolon, dolicocolon cancerele și polipii digestivi sunt mai frecvenți rinichii: mari, cu sau fără calculoză. e) manifestări asociate: amenoree, galactoree impotență hipogonadism (creșterea PRL și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]