9,786 matches
-
firește, din punct de vedere sociologic sunt interesante studierea celor ce au părăsit lumea evreiască pentru a se Înrola În mișcarea comunistă și stabilirea cauzelor acestei migrări. În același timp, subiectul ne relevă dintr-un unghi special relația pe care nomenclatura comunistă a avut-o cu militanții săi de altă naționalitate, inclusiv evrei. Fără doar și poate, tratarea acestui subiect, ca orice lucrare academică, poate să ducă la eliminarea unor clișee, nu puține, care au Însoțit tema respectivă. Prezența notabilă a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Industriei Chimice (cu scurte Întreruperi Între 1952 și 1980), și Radu xe "Mănescu"Mănescu, care a fost aproape 20 de ani prim-locțiitor al ministrului de Finanțe (1952-1970), conducând, În fapt, acest important departament. Într-o statistică din 1955 a nomenclaturii de Partid, sunt consemnați 10% evrei din totalul funcțiilor cuprinse În nomenclator. Dar În acest document se sublinia că existau sectoare În care cadrele de origine evreiască erau În număr mult mai mare. Astfel, la secțiile gospodărie de partid - ce
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dură, oțelit În atâtea conspirații și manevre secrete”3. Nici În conducerea organelor locale de partid, ce constituie un loc deosebit de important În structura de putere comunistă, nu puteau fi găsiți mulți evrei. Astfel, În 1955, Într-o analiză a nomenclaturii comitetelor locale, la orașul xe "București"București erau trei activiști de origine evreiască din 60, la xe "Constanța"Constanța, unul singur din 56, iar În regiunea xe "Stalin"Stalin (xe "Brașov"Brașov) doi din 604. Foarte puțini au condus organizații
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de epurări și sancționări de la sfârșitul anilor 50, femeile - iar printre ele cele de origine evreiască - au dat un procent ridicat: Liuba xe "Chișinevschi"Chișinevschi, Ofelia xe "Manole"Manole, Ileana xe "Răceanu"Răceanu sunt sancționate În 1958 și eliminate din nomenclatură 3. Se poate observa că În perioada Dej a existat o anume tendință anti pe planul promovării femeilor. Să fi fost un reflex de tip freudian la numărul unu al regimului, ce fusese părăsit de soție În perioada detenției și
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
propunerea, și el evreu, „Doar nu vrei să facem aici o sinagogă!”3. Acestea nu sunt simple „ieșiri” sau „scăpări” de tip naționalist, ci o anume politică bine concertată din Însuși centrul lumii comuniste. Conform unor instrucțiuni speciale, În dosarele nomenclaturii se trece obligatoriu naționalitatea, iar inspectorii serviciilor de cadre sunt obligați să treaca și „numele anterior” al celor ce Își schimbaseră numele. Astfel, Într-o propunere pentru numirea unor instructori la câteva secții ale Comitetului Central, sunt consemnați: xe "Sasu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
un activist de origine evreiască. Demn de reținut este faptul că acest lucru e prezent În cuvântarea lui Roman, el Însuși evreu, căruia i se dăduse această sarcină. În acel moment, linia reducerii la minimum a numărului de evrei din nomenclatura de partid se consolidează. Dintre multiplele mesaje ale momentului budapestan din 1956, acest mesaj al „dezevreizării” a fost receptat cu prioritate de către cei ce luau decizii la xe "București"București. În istoriografia mai recentă a Partidului Comunist, a ajuns a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
București"București, 1991. Mihalache, Andi, Istorie și practici discursive În România democrat-populară, Editura Albatros, București, 2003. Onișoru, Gheorghe, Alianțxe "Antonescu"e și confruntări Între partidele politice din România. 1944-1947, Fundația Academia Civică, xe "București"București, 1996. Onișoru, Gheorghe, „La originile nomenclaturii. Formarea clasei politice comuniste. 1944-1948”, Xenopoliana, IV/1996, pp. 131-138. xe "Onișoru"Onișoru, Gheorghe, „Evreii și problemele României «democrat populare». 1944-1948”, Studia et acta historiae Iudeorum Romaniae, III/1998, pp. 295-313. Onișoru, Gheorghe, România În anii 1944-1948. Transformări economice și
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nu ar fi existat. Eliminarea Partidului Comunist a produs o eliminare aproape completă din viața politică a segmentului restrâns de persoane cu opțiuni politice comuniste. Confruntându-se cu o atitudine masiv ostilă, încercările sporadice ale unor mici grupuri ale fostei nomenclaturi comuniste nu au reușit să relanseze partidul. Mulți dintre aceștia s-au retras la pensie sau au devenit oameni de afaceri prosperi sau specialiști bine plătiți în noile zone de activitate, ca, de exemplu, în unele universități particulare. Succesul economic
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost forțată să intre în partid. Din acest punct de vedere, întreaga tehnocrație putea fi comod acuzată de a fi fost comunistă, responsabilă de acest experiment istoric negativ și purtătoare a unei mentalități comuniste. Tehnocrația era prezentată ca fiind vechea nomenclatură care „furase/confiscase Revoluția”, accesul ei la putere trebuind să fie blocat. Partidele istorice susțineau transformarea în lege a celebrului punct 7 al „Declarației de la Timișoara”, conform căruia le este interzis foștilor comuniști accesul la funcții de conducere în noul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ei au fost credincioși regimului. Factori extrinseci 4: caracterul poporului român/mentalități consolidate de o istorie negativă a poporului romântc "Factori extrinseci 4\: caracterul poporului român/mentalități consolidate de o istorie negativă a poporului român" Pe lângă supraviețuirea mentalității comuniste, a nomenclaturii comuniste și a securiștilor, responsabilitatea eșecurilor tranziției este lăsată frecvent în seama caracteristicilor negative ale poporului român. Tranziția a fost însoțită de o adevărată explozie, probabil cea mai accentuată din istoria modernă a României, de autodenigrare colectivă, mergând până la un
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
bolnav. În timpul grevei s-a strigat însă și „Jos burghezia proletară!”, această scandare avându-și rostul ei. Greviștii protestau împotriva funcționărimii comuniste, care administra Valea Jiului și care profita cvasi-„vampiric” de munca epuizantă a minerilor. Minerii intuiau astfel existența unei nomenclaturi birocratice (pe lângă cea politică și represivă reprezentată de PCR și Securitate), un alt factor de insatisfacție în ceea ce-i privea: funcționărimea respectivă (fără nici un risc de viață) beneficia financiar, în detrimentul salariilor cuvenite minerilor. Prin lozinca „Jos burghezia proletară!”, chiar dacă naiv
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
naiv, minerii din Valea Jiului ironizau comunismul prin chiar una din formulele demagogice și clișeele acestuia, anume critica împotriva burgheziei. Sensul era acela că regimul comunist devenise el însuși un stat în care capitalismul continua să funcționeze, dar în folosul unei nomenclaturi comuniste clar delimitate. Represiuneatc "Represiunea" Măsurile de reprimare au îmbrăcat diferite forme. După discursul lui Constantin Dobre, greviștii au conștientizat focalizarea organelor de represiune pe figura unui lider: de aceea, minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat. Dobre
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în clădire și să redacteze un program de revendicări care să fie negociat cu autoritățile comuniste. Însă propunerea a fost trecută cu vederea de către muncitori. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic - primarul orașului, de pildă, dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și îngrijorate pentru siguranța lor (unii chiar au manifestat crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns). Uneori au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Însă propunerea a fost trecută cu vederea de către muncitori. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic - primarul orașului, de pildă, dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și îngrijorate pentru siguranța lor (unii chiar au manifestat crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns). Uneori au fost agresați și membri ai autorităților de supraveghere: este cazul unui milițian de la o secție de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de o represiune teoretică, prin intermediul ședințelor și întrunirilor, cu scopul flagelării verbale a protestatarilor. Au fost excluși din partid și cei considerați a fi fost incapabili să stopeze „actul huliganic”, căutându-se țapi ispășitori și la un rang înalt, din nomenclatura întreprinderii. Ședințele s-au derulat ritualic, așa cum am precizat deja, tinzând să minimalizeze din punct de vedere politic revolta de la Brașov și chiar să o nege, reducându-i pe protestatari la stadiul de infractori de drept comun. Au fost excluși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apărat pe protestatari apelând la diferite forme de captatio benevolentiae în proces, invocând, de pildă, tinerețea inculpaților, lipsa lor de experiență ori căința acestora. Procesul a fost înregistrat, filmat și transmis în direct pentru Ceaușescu, pe o rețea interioară a nomenclaturii. De subliniat că, deși în revolta brașoveană fuseseră implicați și câțiva intelectuali, aceștia nu au fost aduși în instanță spre a fi judecați, întrucât regimul ceaușist dorea să evite punerea pe tapet a faptului că muncitorii se aliaseră cu intelectualii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
integrarea României în rândul statelor care garantează și respectă drepturile fundamentale ale omului; eliberarea tuturor deținuților politici; reforma economică; reforma în agricultură; reforma învățământului; libertatea tuturor cultelor religioase; satisfacerea necesităților alimentare ale întregului popor; asigurarea unei asistențe medicale adecvate; desființarea nomenclaturii și a privilegiilor acesteia - la care se adăugau mai apoi doleanțe legate strict de situația insurecțională din Timișoara (pedepsirea organelor de represiune care au deschis focul asupra populației, publicarea listei morților și răniților, eliberarea arestaților etc.). Nu în ultimul rând
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Salvării Naționale (cu scopul evident de a nu obstrucționa impactul acestuia în întreaga țară) a fost o eroare; dar, firește, nimeni nu avea cum să-și dea seama, în decembrie 1989, că FSN era un cocteil de disidenți, membri ai nomenclaturii, aventurieri, mercenari, securiști și revoluționari; nimeni nu avea cum să intuiască felul în care FSN avea să uzurpe și, mai ales, să deturneze sensul revoltei timișorene și, în general, al revoluției române, atât cât a fost ea. Mai trebuie precizat
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comunicatul către țară al FSN din 22 decembrie a constituit un document politic adecvat, teoretic vorbind, întrucât practic, multe din punctele prevăzute și propuse în platforma-program au fost încălcate și nerespectate ulterior), chiar dacă un procent mare de foști membri ai nomenclaturii se instalaseră în noua conducere. De la vorbe până la fapte era drum lung și lucrul acesta avea să fie resimțit vizibil în dizgrațiosul an 1990, cel mai violent în materie de fratricid din România postcomunistă (vezi agresiva campanie electorală sau evenimentele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nostalgicii vechiului regim comunist, care susțin că a fost o contrarevoluție; 2. cei care văd în evenimentele din decembrie 1989 un complot intern al Armatei sau extern, al străinătății; 3. „nostalgicii orânduirilor antebelice”, care indică o lovitură de palat a nomenclaturii de rangul al doilea, ce ar fi confiscat revoluția (pp. 10-11). Pentru a răspunde acuzatorilor, Ion Iliescu își reia demonstrația din prima carte: astfel, revoluția română „a fost declanșată de o explozie populară și este meritul poporului român, al maselor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a unei conspirații interne (a Securității) în decembrie 1989 în România. În opinia sa, intuiția de politician l-a făcut pe Iliescu să negocieze o reconciliere cu Securitatea și cu alte forțe de represiune ale regimului Ceaușescu, inclusiv cu fosta nomenclatură; Iliescu avea deja susținerea poporului, dar prin pactul cu oamenii fostei Puteri el a primit și susținerea forțelor din umbră, securiștilor și activiștilor de partid dându-li-se probabil asigurări că vor fi reintegrați în sistem (p. 106). Așa încât dacă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
procesul politic al prăbușirii lui Ceaușescu încă din 1987, după revolta muncitorilor de la Brașov, care a indicat limpede că și în România este posibilă o schimbare politică reformatoare. Așa încât, din 1987, Moscova creează în România structura unei disidențe la nivelul nomenclaturii, prin vechi apparatciki căzuți în disgrația lui Ceaușescu; aceștia sunt încurajați să trimită scrisori publice de protest în străinătate, în care să fie criticat Ceaușescu, dar nu și comunismul. Totuși, încă dinainte de 1987 exista o facțiune a Securității (subordonată KGB
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care grupul Iliescu se face direct vinovat; pentru a nu răspunde de atâtea morți inutile, Ion Iliescu și acoliții săi au pretins cu obstinație spontaneitatea „revoluției”. În concluzie, revoluția a fost uzurpată de o „simplă remaniere guvernamentală” cu membri ai nomenclaturii de rangul doi (p. 135). Pentru ipoteza că regimul nu s-a schimbat, ci doar a fost remaniat pledează faptul că una dintre primele misiuni ale Serviciului Român de Informații (creat în martie 1990, dar fiind, de fapt, Securitatea renăscută
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în acțiunile kaghebiste din România (p. 17). KGB-ul a avut cel mai important rol în pregătirea opiniei publice pentru căderea lui Ceaușescu, numele mediatizat al înlocuitorului său fiind Ion Iliescu. Ca protejat al Kremlinului, acesta nu decăzuse complet din nomenclatura ceaușistă, fiind doar parțial izolat; felul în care lui Ion Iliescu i s-a creat, în mentalul românesc, o aură de salvator al națiunii a constituit, după autor, o manipulare kaghebistă. Saucă clasifică pe generații presupușii kaghebiști români implicați în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Comunismului, precizează în prefață G.D. Iscru!). Sunt acuzați ca participanți la „ocultă” diferiți actanți precum: 1. „trădătorii” evrei Silviu Brucan și Petre Roman (lucrarea este și antisemită); 2. gruparea condusă de Ion Iliescu, aservită Moscovei și creatoare a unei noi nomenclaturi; 3. Dumitru Mazilu, considerat trădător de țară; 4. francmasonul Gelu Voican-Voiculescu; 5. disidenții Doina Cornea, Ana Blandiana, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu ș.a.m.d., considerați a fi racolați de serviciile străine de spionaj (în viziunea ultranaționalistă a generalului Nicolae Pleșiță
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]