2,627 matches
-
aproape imposibil de redactat. Astfel, ca preludiu la orice studiu de caz, se poate consulta un manual care tratează alcătuirea rapoartelor la un mod mai general (vezi Barzun și Graff, 1985; Becker, 1986). Asemenea texte oferă indicii valoroase În ceea ce privește luarea notițelor, Întocmirea rezumatelor, folosirea cuvintelor simple, alcătuirea unor fraze clare, stabilirea unui program pentru compunerea textului și combaterea obișnuitului impuls de a nu Îl compune deloc. Scopul acestui capitol nu este de a reproduce aceste lecții de ordin general, deși ele
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pionierii bibliografiei literare românești, alături de Ioan Bianu. SCRIERI: Luptele pentru naționalitate ale românilor de peste munți în 1848-1849, București, 1892; Noțiuni de istoria limbii și literaturii române, București, 1894; Ideile politice ale cronicarilor, București, 1895; Din biografiile scriitorilor români, București, 1896; Notiță despre viața și activitatea politică și literară a lui Ion Ghica, București, 1897; Manual de poetică pentru școalele românești, București, 1898; Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904; Istoria literaturii române pentru școalele normale, București, 1910; Indicațiuni bibliografice pentru literatura
ADAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285179_a_286508]
-
II, București, 1874-1875; Proiect de reglement pentru revizuirea și editarea cărților bisericești, București, 1882; Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac, București, 1884; Catalog de cărțile sârbești și rusești manuscrise vechi ce se află în biblioteca sântei Mănăstiri Neamțului, Iași, 1884; Notițe biografice despre mitropolitul Ungrovlahiei Antim Ivireanul, în Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și pref. I. Bianu, București, 1886, V-XXII. Repere bibliografice: Ioan Kalinderu, Episcopul Melchisedec, București, 1894; Constantin C. Diculescu, Episcopul Melchisedec, București, 1908; Gheorghe Dincă
MELCHISEDEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
omului dornic numai să conducă, nu să și colaboreze cu alții, întunecă treptat imaginea mentorului cultural. În exil, sub influența socialiștilor utopici, preocupările sale sunt îndeosebi de natură filosofică și religioasă. Ideile care îl preocupă acum (expuse în Biblicele sau Notițe istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, 1858, și în Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia, 1869) vădesc, în ciuda unor speculații confuze, aceeași înclinare spre o explicare unitară, dialectică a lumii. Esența vieții se reduce la coexistența elementelor perechi
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
de bun-simț, care persiflează cu umor aerele superioare ale parvenitului, obtuzitatea unor demnitari, impostura autorilor „neînțeleși”. În scrierile politice și filozofice (Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie, 1851, Biblicele sau Notițe istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia ș.a.), ca și în scrisori, el vădește, de asemenea, mari însușiri de prozator. Se întâlnesc aici, într-o alternare deseori surprinzătoare, oratorul solemn, stăpân pe mijloacele
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
dar cu stare, călugărița o ucide. În piesa lui I. I.L. Caragiale vedea „o strălucită promisiune”. SCRIERI: Poezii. Impresii și suveniri moderne, Cluj, 1908; Ardealule, Ardealule bătrân, Arad, 1916; Poeme în proză, Oradea Mare, 1923; Cartea unui om, Arad, 1925; Notițele mele, Arad, 1925; Maica cea tânără, Cluj, 1931; Poeme, București, 1936; Poezii, București, 1937; Opere, îngr. M.R. Paraschivescu, București, 1946; Poezii alese, pref. Veronica Porumbacu, București, 1954; Scrieri alese, pref. Ion Brad, pref. Mircea Zaciu, București, 1960; Versuri, îngr. și
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
religioase a românilor, ed. II, vol. I, București, 1928, p. 19-22. A se vedea și idem, Istoria românilor, vol. III, Ctitorii, ediția a II-a, volum îngrijit de Victor Spinei, București, 1993, p. 146. • Ioan Bogdan, Analiza critică a câtorva notițe despre introducerea liturghiei slave la români, în „Convorbiri Literare“ (București), 23, 1889, p. 316. • Apud Petre P. Panaitescu, Interpretări românești, ediția II, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, București, 1994, p. 226. • Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
imaginea de sine la un grup etnic din Transilvania, armenii, în „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane“, Sibiu, III, 1996, p. 92. cu cea a iezuitului. Coincidența se poate datora atât preluării datei din scrierile istorice care au avut ca sursă notițele călugărului, dar putem bănui și o cunoaștere a trecutului celor cărora secuii, după mai bine de un veac de conviețuire, nu le recunoșteau legitimitatea obținerii unor drepturi. Lupta pentru dobândirea unui statut privilegiat începuse pentru armenii din Transilvania încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XVII, iar în memoriile adresate autorităților, în prima jumătate a secolului XVIII, ei au făcut referiri la momentul venirii din Moldova, astfel că trecerea Carpaților, fiind adesea invocată, a rămas în amintirea acestor comunități 3. Dintre cei care au reluat notițele călugărului iezuit îi amintim pe I. Ch. Engel, în Geschichte der Moldau und der Walachei, publicată la Halle, în 1804, și pe istoricul transilvănean Lukácsi Kristóf. Acesta din urmă, membru al unei ilustre familii de armeni ardeleni, paroh al bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îndeplinit, începând din anul 1821, diverse misiuni de supraveghere a eteriștilor refugiați din Turcia în Basarabia și a trupelor turcești din Țările Române și din Balcani 15. • Liprandi cunoștea bine limbile rusă, franceză, germană, bulgară, română și probabil greacă. În notițele sale despre pașa Kuciuk Ahmet (comandantul trupelor turcești din Moldova după moartea lui Salih pașa), în februarie 1822, el consemna următoarele: „În acest timp am avut deseori prilejul să-l văd în carantina de la Sculeni. Eu eram trimis de către generalii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
49, care demonstrează că, până în ultimele zile, I. Liprandi urmărea evoluția evenimentelor din Basarabia și România. Documentul prezintă un fragment dintr-un articol din 30 martie 1878, publicat în ziarul „Novoe vremja“, pe marginile căruia I. Liprandi a lăsat câteva notițe. Dacă pe parcursul întregii vieți românofobia lui I. Liprandi era camuflată și se exprima mai ales prin studiile sale istorice, în ultimii ani istoricul rus nu-și mai ascundea antipatia față de tot ce era românesc. Notițele pe marginea articolului menționat sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Liprandi a lăsat câteva notițe. Dacă pe parcursul întregii vieți românofobia lui I. Liprandi era camuflată și se exprima mai ales prin studiile sale istorice, în ultimii ani istoricul rus nu-și mai ascundea antipatia față de tot ce era românesc. Notițele pe marginea articolului menționat sunt o mărturie grăitoare în acest sens50. În legătură cu apariția acestor notițe este semnificativ faptul că ele datează din anul 1878 - anul încheierii războiului ruso-turc și recunoașterea internațională a României. • Ibidem, p. 25. • Ibidem, p. 57. • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
camuflată și se exprima mai ales prin studiile sale istorice, în ultimii ani istoricul rus nu-și mai ascundea antipatia față de tot ce era românesc. Notițele pe marginea articolului menționat sunt o mărturie grăitoare în acest sens50. În legătură cu apariția acestor notițe este semnificativ faptul că ele datează din anul 1878 - anul încheierii războiului ruso-turc și recunoașterea internațională a României. • Ibidem, p. 25. • Ibidem, p. 57. • Ibidem. • Idem, Istoričeskoe, statističeskoe i voennoe opisanie Bessarabii, p. 48. • Ibidem. • Idem, Iz dnevnika vospominanij Liprandi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Articolul Les Petits maîtres, semnat Polit, îi atacă pe Delavrancea, Vlahuță și C. Mille. În „Contemporanul”, față de care L. se găsea într-un total dezacord de poziție și de ideal estetic, sunt surprinse greșeli de istorie literară. În 1893 o notiță îl acuză de plagiat pe G. Coșbuc. Față de aproape toți scriitorii epocii, L., prin Macedonski, s-a aflat pe o poziție negativistă (explicabilă, în parte, prin eforturile de a impune o poezie pe care gustul epocii încă nu o accepta
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Sturdza, fostul său protector, acum adversar fățiș. După eșecul mișcării se refugiază la Cernăuți, unde redactează manifestele politice ale revoluționarilor moldoveni: Dorințele partidei naționale în Moldova și Proiect de constituție pentru Moldova. Colaborează la gazeta „Bucovina” cu pamflete politice și notițe nesemnate. După numirea ca domnitor a lui Grigore Alexandru Ghica, K. se întoarce din exil în 1849 (fusese în același an la Viena și Paris) și începe o rapidă ascensiune politică, devenind în scurt timp principalul susținător al marilor reforme
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
care se aude. E așezată pe o platormă ușor Înălțată, lîngă o femeie În taior roz, În fața unui public nu foarte numeros. În poală are doi dintre copii, iar În spatele ei sînt afișe uriașe cu cartea ei, cu o mică notiță pe care scrie „EXEMPLARE CU AUTOGRAF DISPONIBILE“. — Mulți părinți sînt pur și simplu leneși atunci cînd vine vorba să-și hrănească odraslele, rostește Lulu cu un zîmbet compătimitor. Din experiența personală, am aflat că tuturor copiilor le place gustul avocadoului
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu mine ne așezăm, iar Venetia se cocoață pe biroul ei și Începe să-și legene pantofii cu toc Yves Saint Laurent. Doamne, are o garderobă super ca lumea, pentru o doctoriță. De fapt, pentru oricine. — Deci, Becky. Își deschide notițele și le cercetează cîteva clipe. — În primul rînd, am primit rezultatele analizelor de sînge. Toate se Încadrează În limite normale... deși ar fi bine să fim cu ochii pe hemoglobină. Cum te simți? — Foarte bine, mulțumesc, zic imediat. Foarte fericită
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Omul meu, un profesionist de marcă, și-a urmărit subiectul, Îmi aruncă Dave Sharpness o privire sugestivă. A descoperit că În trecut au existat probleme la acel hotel. Au existat... incidente regretabile legate de femei. Dave Sharpness se uită În notițe, cu o expresie scîrbită. — Și toate acestea au fost mușamalizate, iar tăcerea victimelor a fost obținută cu bani. E limpede, soțul dumneavoastră e un om puternic. Omul meu a descoperit apoi și niște acuzații de hărțuire sexuală care n-au
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
adevărul, spune David Sharpness pe un ton inexorabil. E nevoie de un mare curaj. Nu mă mai luați așa de sus! Îi zic furioasă. Eu am curaj. Dar, la fel de bine, știu că soțul meu nu e un bătăuș. Dați-mi notițele alea! Îi iau dosarul și un vraf de poze alb-negru cade din el și se Împrăștie pe birou. Mă holbez la ele bulversată. SÎnt fotografii cu Iain Wheeler. Iain În față la Brandon Communications. Iain pe treptele unui hotel. — Ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care se află În fundal, În partea opusă a mașinii, În ceață. — Ăsta e Luke! Ăsta e soțul meu! Dave Sharpness respiră tot mai greoi În timp ce se uită de la capul În ceață al lui Luke la pozele cu Iain, la notițe, apoi din nou la Luke. — Lee! Treci aici! strigă, schimbîndu-și brusc aerul de profesionist al domeniului cu unul de moșulică din sudul Londrei, iritat. CÎteva clipe mai tîrziu, ușa se deschide și Își bagă capul un tip slăbănog de vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
simplu, Îl am. — Dar cum... — Ți-am zis să nu mă Întrebi! Dar e adevărat. Ți-l trimit cu un curier la birou. Cred c-ar fi bine să-ți chemi deja avocații, să-și arunce un ochi. SÎnt poze, notițe, tot soiul de dovezi... Sincer, Luke, dacă se află toate astea, e terminat definitiv. — Becky, spune Luke efectiv stupefiat. Nu Încetezi să mă uimești. — Te iubesc, zic dintr-odată. Pregătește-i pentru veste. Las receptorul În furcă și-mi dau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să nu las să mi se citească frustrarea. Iată-mă, gata de luptă, și n-am cu cine să mă lupt. Dacă Venetia nu apare În următoarele cinci minute, va trebui să plec. — Pari foarte... senină, ridică ochii Paula din notițele ei. Ai vreun mecanism special care te ajută să faci față durerii? A, da, ăștia pe-aici cred că sînt În plin travaliu. Ar fi bine să bag un teatru mic, ceva, ori n-are asta mică ce să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tehnica preferată a etnologului. Notațiile „de teren”, consemnările și notele de cercetare constituie o practică fundamentală În orice studiu calitativ. Într-un „inventar” deloc exhaustiv, Roger Sanjek 4 descria o varietate amplă de metodologii, de la jurnale și consemnări zilnice până la notițe și reflecții cotidiene sau reacții personale, toate aparținând arsenalului cercetătorului imaginilor și imaginarului. Cercetătorul „În-scrie” discursul social 5, Îl face să devină palpabil, Îl aduce din starea sa trecătoare și imponderabilă Într-un plan al consemnării și reactualizării. Trans-scrierea evenimentelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istorice, narative, de factura studiilor ce se practicau și Înainte În domeniul istoriei. Herodot Însuși face un studiu calitativ, aproape standardizat. El „se plimbă” prin toată Asia, observă oamenii, instituțiile, obiceiurile, modul de existență și apoi revine acasă, Își transcrie notițele de călătorie pe care, apoi, le prelucrează și din care extrage o „imagine”, un studiu amplu. Asta spuneam, nu că literatura nu influențează cultura vizuală sau cultura imaginilor, ori civilizația imaginilor. Dimpotrivă, afirmam că există o interdependență Între ele. În ceea ce privește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sau de agricultură. Rubricile principale sunt intitulate „Literatură și știință”, „Teatru, muzică și arte peste tot”, „De toate și de pretutindeni”, „Călătorii, descoperiri, invenții”, „Economie”, „Igienă” ș.a. Prima dintre aceste rubrici, cea mai importantă, insera, în afară de literatură propriu-zisă, știri literare, notițe bibliografice, comentarii dedicate vieții intelectuale din România. O atenție deosebită se acordă revistelor și gazetelor din Iași și București, cărora li se consacră un spațiu întins. În F.i. a apărut, pentru prima dată, poezia Plugul blăstemat a lui V.
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]