10,828 matches
-
prinde" cât mai multe crime, sinucideri, accidente mortale și violuri pe prima pagină. Dacă luăm la cercetat aceste știri, observăm că protagoniștii lor sunt fie nebuni în criză, fie alcoolici înrăiți, fie persoane cu grave probleme psihice. Lipsesc doar ultimele noutăți de la morgă și din secțiile de furioși ale spitalelor de boli nervoase. Reacția unui român întors în țară după un număr de ani, căruia Cronicarul i-a cerut părerea despre spectacolul presei cotidiene a fost de stupefacție: "Pe voi nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
Z. Ornea Descedența transilvană a lui Ion Creangă nu e deloc o noutate în istoriografia noastră literară. Despre asta a vorbit chiar scriitorul: Cînd am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Vasile și Nică, din Ardeal în Pipirig, acum șaizeci de ani trecuți, unde se pomeneau școli ca a
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
filologia și literatura veche, un domeniu mai savant și mai dificil... Da, dar cursurile mă obligă să țin seama și de interesele studenților, așa că mă ocup și de literatura contemporană românească. Aveți dificultăți în a vă ține la curent cu noutățile editoriale din România? Acuma, da. Din păcate, s-a desființat serviciul schimburilor cu străinătatea din Biblioteca Centrală Universitară, serviciu cu care am colaborat bine ani și ani, printr-o înțelegere reciproc avantajoasă. Ei trimiteau liste cu oferte de cărți și
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
în România găsesc în librării sumedenie de cărți ale unor poeți, prozatori, eseiști total necunoscuți mie și nu știu ce să aleg, care din ei merită citit... Înțeleg că ați avea nevoie de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic și obiectivitate. Revistele literare nu reușesc să vă orienteze? Ele nu oferă o imagine cuprinzătoare și clară cuiva din afara vieții literare românești. Unii vin din curiozitate Ce-ar fi să schimbăm vorba? De pildă, să-mi
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
la 89.89..."". Fiecare redactor al Dilemei colecționează un anume tip de "grozăvii" și Cronicarul, care citește săptămînal revista, nu mai trebuie să se uite la semnătură ca să recunoască "ocheada" și regretă că nu a putut cita din toți. * Două noutăți îmbucurătoare din ultimele două numere ale revistei (390 și 391): fotografii splendide ale lui a.l.ș și apariția unui nou colaborator, Lucian Mîndruță, în pagina 3. Nu scrie deloc rău domnul de la PRO TV! Migrațiile politice S-a reluat sezonul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
implicării sale politice din anii '30-'40, cît și cele aduse creației sale științifice, exegetul continuă cu o incursiune în ceea ce numește "creativitatea religioasă a umanității moderne", reliefînd locul lui Eliade în revelarea și conceptualizarea acesteia, unul esențial, firește, prin noutatea adusă într-o filosofie (occidentală) care a supralicitat elementul rațional în detrimentul "surselor pre-raționale ale valorii, clasificate drept tradiționale, mitice, religioase, estetice ș.a.m.d.". Discutată ca un tot unitar, sincronic, deși urmărind, totuși, modul cum a evoluat concepția gînditorului asupra
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
peste alta, băutură peste băutură, a fost "marfă"" (Evenimentul zilei = EZ, 2318, 2000, 2). Cum se vede, termenul beneficiază deja de atestări jurnalistice, în care marcarea prin ghilimele nu indică neapărat o ipotetică distanță ironică, ci mai ales relativa sa noutate: "au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea calificativului "marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel mai general o evaluare pozitivă sau negativă (echivalenții lui bun - rău), ca și cei care cuprind o intensificare a
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
reconsiderare a poziției sale, atît din perspectiva efectelor ei întîrziate (activitatea lui D. Popovici de pildă, el însuși un mare nedreptățit), cît și din aceea a adevăratului istoric, a prezenței unor manifestări teoretice de o remarcabilă deschidere spre modernitate și noutate metodologică într-o epocă opacă pentru asemenea căutări, satisfăcută în general de propria ei strălucire. Sarcina rejudecării acestui proces, încercată timid mai devreme, într-un moment mai degrabă ostil, de Titu Popescu (printr-un eseu monografic) și de noi înșine
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
părut nimănui pînă acum drept partea cea mai importantă a unei activități creatoare în care n-au lipsit, totuși, atîtea realizări importante. Este meritul Ioanei Bot de a fi construit teza (și cartea) sa în jurul acestei idei care, dincolo de toate noutățile recunoscute teoreticianului și criticului literar, face din Caracostea una dintre cele mai interesante și mai "creative" figuri ale perioadei interbelice, depășind de fapt spațiul, și așa destul de larg, al multiplelor sale specializări. Era momentul ca, uitînd cu generozitate de "glumele
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
multor alegători blazați, s-ar putea să fie explicația acestui proces de omogenizare despre care scriam la început. Dincolo de socotelile unui partid sau ale altuia, clasa politică din România simte, în întregul ei, reproșurile unor alegători care de îndată ce văd o noutate plauzibilă la orizont se îndreaptă într-acolo, uitînd și de votul negativ și de indecizie și chiar de sila față de politică. Îmbătrînită, obsedată de jocurile din interiorul său - asociative sau disociative - clasa politică a primit o serioasă lovitură prin retragerea
Oferta lui Ali Baba by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16903_a_18228]
-
lui Noe a teatrului și a cinematografului, îi conferă aptitudinea de a se face văzută, la televizor. Această adaptare, din mers, la spiritul vremii face parte din felul de a fi al lui Eugen Șerbănescu, care are o vocație a noutății. El se situează spontan în avangardă, în orice împrejurare, indiferent dacă este vorba de știință, de politică, de literatură sau chiar de vestimentație. (Nu întâmplător a ajuns în America!) Piesa de teatru Cruciada fermoarelor este o satiră a stilului de
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]
-
decenii ale veacului al XIX-lea, ca un folclorist și etnograf cu o putere de muncă impresionantă. După culegeri de folclor, se relevă, în 1884, prin monografia Ornitologia, propunînd sau găsind denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români (apoi, reîntorcîndu-se, în 1892, Nașterea la români și, în același an, Înmormîntarea la români
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă formă instituțională. Gîndită ca o fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
Iulia Alexa Demers speculativ subtil, Melancolia descendenței, a Monicăi Spiridon reprezintă o psihologie metaforică a literaturii complexate de lipsa noutății. Motto-ul ei ar putea veni de la Ecleziast: "nimic nou sub soare", implicit eterne reîntoarceri și nostalgii ale trecutului. E o carte despre nevoia literaturii de a se legitima în descendență și despre avatarurile poeticii intrinseci. Din acest punct de
Melancoliile literaturii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17038_a_18363]
-
Nicolae Manolescu Citesc, între alte noutăți editoriale, Trecut-au anii..., fragmentele din jurnalul de exil al lui Virgil Ierunca, publicat la Humanitas, laolaltă cu trei interviuri, cîteva articole (unele reluate din România literară) și "scrisori nepierdute". Nu-mi propun, aici și acum, să recenzez cartea, care
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
burta Ziarului financiar: ZIARUL DE DUMINICĂ. Are 8 pagini, de formatul ziarului-mamă. Lansarea a avut loc vineri, 26 mai, în cadrul Tîrgului Internațional de Carte, Bookarest 2000. Binevenitul supliment conține informații la zi pentru bibliomani, confesiuni ale unor oameni de cultură, noutăți din istorie, știință, artă, precum și flash-uri din viața cotidiană, care țin de rubrica "mentalități". Cu un ton firesc, cu articole iuți, bine scrise și cu atrăgătoare fotografii color, Ziarul de duminică pare să se adreseze unui public larg, pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
am situat mereu față de tragedia lui Gheorghe Ursu și pe care mă situez în continuare. Tocmai pentru că vedeam cu ochiul liber ața albă a discursului diversionist nu m-am sfiit s-o aduc la lumină. Pentru mine, nu e nici o noutate că dl. Paul Barbăneagră e capabil de astfel de deturnări ale realității. Am asistat eu însumi la o conferință a sa de-acum câțiva ani, în "Aula Magna" a Universității din Timișoara, în care se recunoșteau tezele atât de dragi
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
L 14, 2000, 2); "ne anunțase pe post"; "intră pe post la începutul lui '95" ("Evenimentul zilei" =EZ 2303, 2000, 10); "ni se aruncă pe post cam 80 de filme artistice săptămînal" (EZ 2306, 2000, 12). Mi se pare o noutate (dar s-ar putea să mă înșel) o construcție colocvial-argotică care are aceeași semnificație ca a sintagmelor la televizor sau pe post, dar e mai puțin previzibilă, putînd produce chiar unele ambiguități: pe sticlă. Formula împinge mai departe metonimia - de
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
din același cotidian, multe aparțin chiar aceluiași ziarist, semnatar al unei rubrici de cronică de televiziune; există totuși și exemple care dovedesc că nu e vorba de o particularitate lingvistică individuală. Sînt folosite de multe ori ghilimelele (care ar indica noutatea sau cel puțin diferența de registru stilistic): "tot cu Mihaela pe sticlă" (EZ 2303, 2000, 10); "toate promo-urile intrate pe sticlă" (EZ 2320, 2000, 10); "nu-l știți pentru că nu apare "pe sticlă""; "a plecat teleleu ca să ajungă "pe sticlă
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
vor să afle pe ce căi a fost păgubit contribuabilul francez prin neplata unor impozite. Pentru ei e vorba de o afacere strict financiară. Că la noi ea a explodat politic, asta nu e vina magistraților francezi. nu e o noutate în România; deosebirea e că în timp ce francezii au pornit meticulos pe urmele ei, la noi, nimeni nu și-a dat osteneala să o elucideze. Banul public, în România, dar și în alte țări foste comuniste, are un extraordinar talent de
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
nemurire. În acest an, mai mult ca altădată, cântăm muzica lui Bach cu gândul de a ne cunoaște, cu gândul de a ne recunoaște pe noi înșine, de a regăsi verticale clătinate, de a reechilibra conștiințe tulburate. Nu este o noutate, de la începutul de secol XIX și până în zilele noastre, fiecare epocă, fiecare generație l-a căutat și s-a regăsit în muzica lui Bach. Iar confesiunile bachiene ale marilor muzicieni rămân exemplare. De la Wanda Landowska și Albert Schweitzer la Pablo
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
foarte bună reprezentare, despre doctrinele partidelor politice (se știe că, după război, harta vieții politice se modifică esențial, apărînd noi formațiuni politice) și un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă în 1919 Arhiva pentru Științe și Reformă Socială, repede devenită foarte citită și înnoitoare prin substanță, ci îl publică în volume de
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
o sesiune științifică importantă, în care, proaspăt înființată, Asociația Monografiștilor s-a afirmat strălucit, deși ea n-a durat, ca timp de existență, decît un an de zile. Campaniile monografice următoare: Runcu (1930), Cornova (1931) Șanț (1935-1936) n-au adus noutăți teoretice sau metodologice. Totul sau aproape a fost clădit la Fundul Moldovei. Apoi, Gusti nu conducea direct și permanent campaniile (el fiind foarte ocupat cu funcțiuni publice înalte), dar nici nu împuternicea un înlocuitor. Treptat, uzul i-a desemnat pe
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
prețioasă a unii literaturi". Memorabil program menit să creeze fundamentele unei literaturi originale moderne. Program reluat, în 1894, la inaugurarea revistei Propășirea: "Lepădînd din coloanele sale tot ce se înțălege subt strînsul cuvînt de politică, neocupîndu-se nicidecum cu discusiile și noutățile politice din afară și dinlăuntru, precum și cu întîmplările zilii, izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavînd nici un interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot îmbogăți literatura, Foaia noastră nu va cuprinde decît compuneri originale românești". Dar cărturarul avea
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
nu au fost suficient investigate de critică și este de mirare că importanța sa a fost ocultată inexplicabil, în timp ce poeți minori precum C. Abăluță au fost supralicitați și premiați." În fine, la poetul Marin Mincu am descoperit într-adevăr o noutate: nu mai este preluat textul lui Ștefan Aug. Doinaș, ci un altul semnat Irina Mavrodin. De data asta parcă și mai elogios. Marin Mincu, Poeticitate românescă postbelică, Editura Pontica, Constanța, 2000, 542p, f.p.
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]