745 matches
-
Capitolul II II.1. Gustave Moreau O adevărată femme de lettres, prețuită la Paris ca și în țară, Maria Bengesco a servit drept corespondent la Paris pentru ziarul L'Independance roumaine între 1903 și 1916. În atenția sa stau curentele novatoare în artă, cu care este și îi pune la curent pe cititorii români. În plus, Maria Bengesco se dovedește o bună cunoscătoare a picturii simboliste, față de care are o atitudine critică. Gustave Moreau este singurul pictor căruia M. Bengesco îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărbune, Bătrână, desemn cărbune. Succesul lui Loghi, nu numai pentru un public mediocru, ține de atmosfera romantic-simbolistă din la belle époque, până la izbucnirea Primului Război Mondial. În 1898, când pictorul se situa în avangarda simbolistă, pictura sa era elogiată pentru elementele sale novatoare de către un critic precum Leon Bachelin, în articolul său despre expoziția societății artistice Ileana, unde pictorul remarca și capacitatea acestei picturi de a exprima o état d'âme simbolistă. "Domnul Kimon Loghi este în mod egal un novator. Prin remarcabilului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
organisme artistice menite să legitimeze orice mișcare în artele plastice. Secesiunea constituie, în parte, un rezultat al neînțelegerii între cercul de artiști mai vârstnici, care exercitau un control sever asupra prezenței publice a unui artist, și tinerii artiști cu vederi novatoare. Secesiunea debutează astfel ca un conflict între generații, conflict care relevă, de fapt, emergența unei noi generații, dar și eliberarea artei de sub canonul academic. Alegerea unui birocrat, Eugen Felix, la președinția Academiei de arte frumoase, în noiembrie 1896, acutizează diferențele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de durată, decantarea valorilor ar trebui să succeadă momentelor fondatoare, de creație a unei arte moderne, fazei formative de tatonări, dibuiri, maturări. De asemenea, Ion Bacalbașa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zona unor modele exemplare, legate de mediul formativ occidental al fiecăruia dintre artiști. Opțiunile privind eliberarea artei de canonul academic și intrarea ei pe poarta modernității nu fac sistem la nivelul unei școli naționale, care să impună o estetică proprie, novatoare. Nu se pune problema unor "lupte de școală" și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor estetici minuțios și clar formulate, fapt caracteristic pentru cultura plastică franceză. În absența unei tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale locatarului și de vocația artistică a fratelui pictor. În același timp, aceste personaje emblematice la care se adaugă frații Cerchez, G.D. Mirea sunt familiari ai criticului, ei reprezintă generația care se întorcea de la Paris în 1882, 1883, cu idei novatoare, generație care are inițiativa de a fonda Intim Clubul. Arhitectul Mincu este chiar un prieten intim, fiind o vreme vecin cu Petrașcu în casa doctorului Steiner. La parter se regăsesc două medalioane ovale, în relief, înfățișând câte un putto, foarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale independența și unificarea au fost dezvoltate nu în Transilvania, ci în principatele Danubiene (Georgescu, 1991, p. 115). Filoanele gândirii naționaliste își fac apariția în cultura transilvană imediat după inaugurarea secolului al XIX-lea. Ioan Budai-Deleanu, în 1804, avansează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Expresii ale consensului oficial, manualele sunt așadar caracterizate de un retard temporal față de interpretările inovative ale cercetătorilor istorici, un retard care poate fi chiar și de câteva decenii. Toată această perioadă de întârziere este însă necesară pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec prin acest test de foc prin care își relevă potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice în general și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar și în concepția lui Leopold von Ranke, în care orice eveniment istoric era expresia voinței divinității), cât posedată de spiritul național. Prin Aaron, istoria românilor dobândește motive sau teme specifice unei odisee a ideii de românitate în timp. Ideea novatoare de unitate politică a țărilor române țâșnește fără niciun echivoc din multiple pasage răsfirate în cele trei volume ale lui Aaron. De exemplu, analizând cauzele pentru nenorocirile de veacuri ale românilor, Aaron ajunge la concluzia că fărâmițarea politică este principala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
momentului '48 al secolului al XIX-lea este explicabil tocmai prin caracterul de ariergardă al literaturii didactice. Două trăsături majore caracterizează literatura didactică în raport cu cea plasată în avangarda reflecției politice, culturale și istoriografice: a) decalajul temporal, în sensul că ideile novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția interpretativă, în sensul că, pe lungimea procesului de receptare a ideilor de proveniență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideilor de proveniență avangardistă în stocul de informații care formează ariergarda consensului societal, asperitățile radicale sunt nivelate. Rezultatul final este o de-radicalizare a materialului original, care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu adevărat novatoare. Acest efect este explicabil, în primul rând, prin simpla existență a filtrului exercitat de cenzura statală, iar în al doilea rând, de acribia sporită a cenzurii față de materialele didactice, care erau (și continuă să fie) supuse unui control suplimentar. Datorită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1990, p. 19), esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste reflecții profund novatoare, Delavrancea nu rezonează decât cu ideea importanței limbii în fenomenul național. Mi-aduc aminte că acum 30 de ani Rénan ținu o conferință la Sorbona despre "Patrie". Par'că-l văz. [...] In ultimă analiză el se oprește la limbă. Limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reformele lansate de PCUS ca erezii ale marxism-leninismului și abateri impardonabile de la linia cea dreaptă în construirea comunismului, Ceaușescu s-a zbătut să conserve în continuare structurile osificate ale regimului pe care l-a construit. În 1989, precipitate de politicile novatoare ale lui Gorbaciov, revoluțiile izbucnite în partea vestică a lagărului comunist au antrenat un efect de domino care, în decembrie, a răsturnat și regimul totalitar din România. 3.5.2. Sistemul educațional În termeni strict cantitativi, comunismul a completat proiectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalismului istoriografic postdecembrist, vorbește despre "Revoluția [Română] de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale națiunii române împotriva forțelor conservatoare, națiune care în timpul revoluției de la 1848 și-a afirmat hotărârea pentru unitate și independență națională" (p. 52). Deși nu mai degajă același patos naționalist și exaltare patriotică emise de manualele de istorie din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnic, a repurtat o victorie simbolică, discursul despre trecut emis de literatura didactică nu a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a maximiza claritatea și a ușura navigarea prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spectacole sau un al doilea film de ficțiune/film documentar de lung metraj atunci │ │când prestigiul artistului e de notorietate în domeniu; │ │- pentru teoreticieni - 3 - 5 cărți consemnate și analizate de critică de specialitate, reprezentând o contribuție │ │personală, originală și novatoare în domeniu; De asemenea, câștigarea a cel puțin un grant de cercetare. Pentru ocuparea unui post de profesor universitar în perimetrul academic vocațional sunt necesare următoarele standarde │ │minimale: │ │- pentru practicieni - 5 - 7 spectacole/concerte/recitaluri pe o scenă profesionistă sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280096_a_281425]
-
complementare. În fiecare caz este vorba de o operă de sinteză (carte - spectacol - film) exprimată și comunicată │ │public prin mijloace specifice de expresie. │ │- pentru teoreticieni - 5-7 cărți consemnate și analizate de critică de specialitate, reprezentând o contribuție personală,│ │originală și novatoare cu impact major în domeniu. De asemenea, câștigarea a cel puțin două granturi de cercetare. În contextul autonomiei universitare comisiile de concurs, cu aprobarea Senatului universității pot solicita că obligatorii și alte standarde și criterii specifice domeniului. Font 7*
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280096_a_281425]