1,942 matches
-
volum). Acoperind, prin alte cărți, și interstițiile dintre momentul 1848 și ceea ce a urmat până astăzi, „proiectul Zub“ nu-mi pare defel o operă încheiată, autorul găsind resurse și disponibilități din belșug pentru a o duce mai departe, a o nuanța și îmbogăți. Spun aceasta, atent nu doar la prezența autorului în paginile revistelor de cultură și de specialitate, ori ale volumelor colective, ci și conștient de îmbinarea, în scrisul lui Al. Zub, a cercetării punctuale cu disponibilitatea pentru reflecția relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drept „Nero al Moldovei“) au contribuit la degradarea constantă a condițiilor de viață a moldo-valahilor, determinându-l pe autor să conchidă fără precauție că acesta „a fost cel mai rău guvernat popor din lume“18. Impresiile inițiale aveau să fie nuanțate odată cu sosirea sa în București, unde atmosfera, anturajul, serviciile, vestimentația, bucătăria și limbajul întâlnite la hotelul-gazdă „Europa“ i-a creat senzația, încetățenită ulterior, de veritabil Paris în Orient. Dincolo însă de marea densitate pentru acea vreme a populației, estimată la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sublinieze rolul țărănimii, care, „reprezentând interesele întregii provincii, s-a opus în mod hotărât încercărilor comuniste de a înghiți acest colț al pământului românesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei“77. Chestiunea va fi nuanțată și de Gh. Brătianu, pentru care acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai mare în raport cu orașele, cu o populație alogenă numeroasă. Gh. Brătianu aprecia că Sfatul Țării reprezenta opinia populației basarabene
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aveau teme de propagandă 21. Căutându-se documente care să probeze venirea bolșevicilor la putere pe valul exploziei unei furii populare, cercetătorii găsesc în fapt o lovitură de stat. Și în privința acestei ipostaze a Revoluției din octombrie părerile cercetătorilor se nuanțează. Michel Heller observă că „lovitura de stat din octombrie, care trebuia să fie o revoluție a majorității împotriva minorității exploatatoare, a însemnat simplu venirea lui Lenin la putere“22. Mai mult, el demonstrase într-o lucrare anterioară 23 că faptele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înclinați să vadă Revoluția din 1789 „ca o luptă de clasă între burghezia în ascensiune și aristocrația în declin“. Tot marxiștii francezi vedeau în Octombrie 1917 „victoria maselor proletare asupra burgheziei“. Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști“ să-și... nuanțeze părerile; vor fi validate cele înscrise într-o serie care se deschide cu Roza Luxemburg și Karl Kautsky și vine, în timp, până la Richard Pipes: o lovitură de stat în numele proletariatului și, din nou, merită remarcat că există relativ puține
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de limbaj și de concept pe care ar putea să le aibă sintagmele pe care le folosește Mihaela În acest text - și o parte cu siguranță prezintă deficiențe - provin În mare parte, cred eu, din modul cum această critică se nuanțează și Își expune teoria ruptă puțin de ceea ce se Întâmplă În Europa. Mă refer mai ales la una dintre liniile postmodernității pe care critica americană n-o cunoaște sau cel puțin n-o recunoaște ca aparținând postmodernității: aceea de deschidere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citesc romanul Prințul Ghica al Danei Dumitriu, acest splendid roman, eu nu mă mai duc la arhivă. Pot s-o fac, dacă mă interesează, dar chiar ducându-mă la bibliotecă, consultând documentele, eu nu-mi voi Îmbunătăți, nu-mi voi nuanța judecata de valoare asupra romanului, care rămâne un roman, cu toate că autoarea a folosit un material istoric. Sigur că e un roman istoric și atunci pot discuta, dar nu asta mă interesează. În timp ce, atunci când Ovidiu Pecican produce un studiu despre prințul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exemplu, mă tem că nu există (sau sunt atât de puțini, Încât nu cred că avem nevoie de toate degetele de la o mână pentru a-i număra), și ceea ce doresc eu să fac este să Încerc să Înțeleg, cât mai nuanțat cu putință, epoca, ferindu-mă de antiteze. Efortul meu este de a o Înțelege În scăderile sale, În momentele ei bune, În efortul acesta lipsit de eroism de a păstra un minim echilibru interior. Tare mă tem că epoca este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, acuzându-l pe autor de superficialitate, deoarece, „îndrumat mai mult spre epica exterioară”, ar rămâne „cel mult un analist al sentimentelor primare nediferențiate”, în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu se nuanțează”, „nu se abstractizează”; Roxana de Gala Galaction e încadrată în „literatura estetico-moralistă”, cu precizarea: „fără a pleda câtuși de puțin în favoarea moralismului în artă”; la primul volum din Memorii de E. Lovinescu, recenzentul apreciază „frumusețea literară” a cărții, iar Zodiac
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
P. Hasdeu, G. M. Zamfirescu) sau în proză: Mihail Sadoveanu, abordat din unghiul componentei lui dramatice, într-un amplu studiu-eseu despre, între altele, retorica naratorilor. Maniera critică, mărturisită, e o combinație de „rigoare ținută în frâu” și „slobod impresionism”, urmărind „nuanța ca o pradă”. Nu mult diferită e abordarea în Pluta de naufragiu (2002), o culegere de „figurine” ale unor scriitori uitați, ce îmbină original disciplina reconstituirii documentare cu arta portretului (dedus din operă sau înțeles ca portret al operei), alcătuind
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
Tânărul Maiorescu (1974) dovedește aptitudine de analiză critică, psihologică, sociologică. Autoarea reușește să contureze aici portretul unui tânăr cărturar de excepție, singular în epocă, adevărat erou al unui bildungsroman. A scris, de asemenea, o micromonografie Emil Gârleanu (1968), cuprinzând judecăți nuanțate despre acest scriitor, căruia izbutește să-i traseze profilul exact, situându-l în istoria literaturii fără a-l supraevalua ori a-l trata cu facilă ironie. O biografie, îndeosebi spirituală, a Selmei Lagerlöf (1988) este, de fapt, un elegant eseu
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
antica, ed. ital. sub îngrijirea lui C. Marabelli și A. Tombolini, Jaca Book, Milano 1987: fundamentală mai ales pentru acea „Retractatio” a autorului față de precedenta ediție din 1938; în aceasta, Marrou corectează unele teze precedente slab fundamentate și, aprofundând și nuanțând judecata sa asupra lui Augustin, prezintă geniale ipoteze privitoare la cultura antică târzie (cf. supra, p. ???); J. Pepin, Ex Platonicorum persona. Études sur les lectures philosophiques de Saint Augustin, Hakkert, Amsterdam 1977; U. Pizzani - G. Milanese, De Musica di Agostino
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori, interpretează judicios detalii anterior neglijate, contrazice locuri comune, deschide perspective neevidente, dar legitime și persuasiv argumentate. Spirit funciarmente polemic, scriitorul își teoretizează înclinația, afirmând caracterul intrinsec polemic al criticii
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
devine din nou imposibilă, diferențierea între „amici” și „inamici” fiind greu de făcut, deoarece „frontul” luptei duse cu dogmatismul, pentru care G.l. continuă să fie arena principală, trece adesea prin diferitele paliere ale aceluiași text, ca mod implicit de a nuanța teoretizând ori de a nega, în ciuda unei aparente adeziuni de principiu. Tudor Arghezi, care preia, în 1962, conducerea breslei, va fi secondat de același Mihai Beniuc; după ședința lărgită a Comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor din 25 aprilie 1962
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
a clasei mijlocii românești - comunismul a avut și el o clasă mijlocie, urbană, formată din intelectuali, funcționari, liber profesioniști etc. - ca replică la presiunile politice, ideologice și economice ale comunismului nu putea, evident, să-l răstoarne, dar nici măcar să-i nuanțeze sau să-i modereze excesele. Țărănimea, cea mai puternică forță socială opusă comunismului din România, era, în ultimul deceniu al secolului XX la fel de neputincioasă să se organizeze sau să se revolte ca și țărănimea franceză din secolul al XIX-lea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ale acestei țări de către capitalul american. Iar rolul important pe care una dintre marile corporații americane - Hulliburton - îl are în reconstrucția Irakului este un argument des folosit în această construcție teoretico-ideologică. După al doilea război mondial, chiar neomarxiștii au mai nuanțat această construcție teoretico-ideologică referitoare la dominația capitalului asupra politicii în capitalism (Offe și Ronge, 1982), dar suspiciunea dominației capitalului asupra politicii în societățile capitaliste a rămas vie. Comunismul, a cărei ideologie teoretizată afirmă prioritatea absolută a economiei asupra politicului, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a doua lună); în altă ipostază, poetul, în preajma unui lucru sfânt, se îmbracă într-un „suflet alb, într-o cămașă curată” (Merinde de putere). Momentele-cheie ale existenței - copilăria, dragostea, moartea - sunt însoțite de același laimotiv al albului purificator. Universul se nuanțează tocmai prin această utilizare metaforică a unei culori care nu e culoare, ci o oglindă capabilă să reflecte lumea în milioane de fațete. Vitalitatea („mi se face sângele taur”) intră într-un conflict perpetuu cu oboseala provocată de universul real
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
considerate de noi a fi optime. Din analiza metodelor și a procedeelor prezentate rezultă mai întâi necesitatea utilizării lor complementare, în baterie, teză unanim recunoscută în literatura de specialitate. Numai integrarea acestora într-o strategie metodologică asigură apropierea corectă și nuanțată de obiectul cercetării. În vederea optimizării eficienței unora dintre procedee, a eliminării sau diminuării inconvenientelor lor, este posibilă combinarea acestora. De exemplu: pentru a ajunge mai rapid la o scară cumulativ acceptabilă, consultăm un lot de experți asupra caracterului ierarhic al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
supraprotecție poate avea, la rândul lui, consecințe negative asupra copilului, mai ales cu privire la viitorul lui statut marital, în distribuirea sarcinilor domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu ca element al unui angrenaj, sunt, de fapt, ideile de fundal pe care autorul le susține, chiar dacă epicul rămâne deseori factice. Dacă Vărul șarpelui cu clopoței se va înscrie în același tipar, schițele și povestirile din Audiență în cer nuanțează gama umorului. În timp ce romanul Dragoste la a doua vedere (1981) se menține în registrul umoristic, Cercul virtuos și Întrerupătorul vor da măsura posibilităților prozatorului. În Cercul virtuos (interzis imediat după apariție, romanul va reapărea sub o formă modificată tot în
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
datoria militară și sentimentul național intervine în nuvela Catastrofa și constituie, pe un palier esențial, tema romanului Pădurea spânzuraților. Acesta înscrie o contribuție fundamentală la edificarea speciei romanești psihologice în literatura română. R. își lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și colectiv ori ca proiecție a general umanului. Protagonistul cărții e Apostol Bologa, fiu de memorandist, intelectual cu studii filosofice și înclinații mistice din cauza educației religioase primite în
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
păstrătoare ale limbii și obiceiurilor străvechi, o cântărește în spiritul gândirii lui Herder („Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”). Dar nici palierul estetic nu e cu totul neglijat. Liric sau retoric, ironic și bătăios, scrisul lui R. e nuanțat de un anume spirit de finețe. Rostirea cu vibrări afective din evocări lasă loc, în proza de atitudine, discursului eseistic, pasionat, scăpărător de vervă a ideii. Trebuie să recunoaștem că el a fost spiritul cel mai distins, mai larg, mai
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
vedere moral, în interacțiune cu parametrii restrictivi ai situațiilor, pot la fel de bine explica similaritatea comportamentală. În tot cazul, actualmente se înmulțește numărul vocilor experților care recomandă ca în studiul valorilor și al transpunerilor lor pe planul acțiunilor efective să se nuanțeze strategia metodologică. R. Smith și S. Schwartz (1997) propun, de exemplu, ca în clasicele chestionare sau inventare (foarte cunoscute fiind: Rokeach, 1973; Inglehart, 1999) să se introducă itemi care vizează părerea respondenților despre cum practică semenii lor la modul concret
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt construite scările de atitudine. Postulatul teoretic al bipolarității nu este atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue și ambivalente sau stări conflictuale). Proprietatea de bipolaritate a atitudinilor a fost nuanțată în mai multe direcții majore. Astfel, când studiem prin anchete și sondaje atitudinile (opiniile) unei mase mari de indivizi, vom găsi aproape cu necesitate întreaga gamă, de la un pol la altul (pentru și împotrivă). La nivel individual însă, atitudinile sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este rezultatul unor surse cu adevărat independente (Harkins și Petty, 1987). 2) Conținutul și forma mesajului. Este un mare truism să spunem că efectul persuasiunii depinde de forța, tăria argumentelor. Studiile din domeniu au confirmat această afirmație, dar au și nuanțat-o. În principal, în următoarele direcții: cel puțin pentru un anumit segment populațional (mai educat), poziția propusă nu trebuie prezentată închisă, cu concluzii definitive, ci deschisă, problematizată, cu întrebări (retorice). Repetarea argumentelor crește, în general, efectul persuasiv, dar numai până la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]