1,291 matches
-
enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv; (c) pronume personal propriu-zis în cazul acuzativ; (d) substantiv în cazul acuzativ. Construiți două enunțuri în care complementul circumstanțial concesiv să fie exprimat prin adjectiv, respectiv prin verb la modul gerunziu. Propoziția subordonată circumstanțială de mod
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
povestire, așa, odată, mic, trăia, el, totul, mai. (e) Formulați patru enunțuri în care verbul a apărea să aibă sensuri diferite. Precizați-le. (f) Alcătuiți patru enunțuri în care să existe: * un pronume demonstrativ de depărtare; * o interjecție onomatopeică; * un numeral multiplicativ; * un verb copulativ. (g) Alcătuiți patru enunțuri în care substantivul viață să fie în cazuri diferite. Testul nr. 2 Se dă textul: ,,Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, asemeni unui fluture, ori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua singular); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal posesiv; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral ordinal în cazul genitiv; (g) să existe un atribut adverbial; (h) verbul a însemna să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: ,,Sfânt în om este sentimentul. El este în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gradul superlativ relativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana întâi plural); (d) predicatul să fie exprimat printr-un adverb predicativ; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal nehotărât; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul acuzativ; (g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiectul să fie inclus (persoana a doua plural); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție onomatopeică având valoare predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral colectiv în cazul nominativ; (g) atributul să fie exprimat prin adverb + prepoziție; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Noi suntem trandafiri, ziseră trandafirii. Vai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-n rândunică și fuge-n cer zburând!" (Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi) 3. (2 p.) Alcătuiți enunțuri în care: (a) pronumele nehotărât orice (în acuzativ) să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin numeral; c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o propoziție atributivă și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive directe prezentare, exemplificare 5. Numeralul tipologie in funcție de informația semantică transmisă; exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini numeralul Testul nr. 19 1. Se dă textul: "După ce cinstiră câteva pahare, începură a vorbi despre treburile de pe lumea asta. Dumneata, domnule Calistrat, zise munteanca, mi se pare că nu prea mănânci. Ba mănânc, slavă Domnului și bogdaproste. Atunci nu bei
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de litere și numărul de sunete din cuvintele: cer, gherghină, închis, axiomă, geam. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: imprevizibil, de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mioriță, sau. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: ceas, George, chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca termen regent adjectivul obosită; h) o propoziție subiectivă introdusă prin adjectivul pronominal orice; i) o propoziție atributivă având ca termen regent un numeral; j) două propoziții aflate în raport de coordonare conclusivă. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul care să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) perechile de omofone: vor v-or, ia i-a; (b) perechile
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dimensiuni mari) de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cuvinte, îmbinările de cuvinte în curs de stabilizare, respectiv îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc. 104 După modelul din Dimitriu, 1999, p. 307. În Gramatica I, 2005, p. 289, numeralul este inclus în "clasa semantică a cantitativelor". 105 Cf. Iordan & Robu, 1978, pp. 431-436; Dimitriu, 1999, p. 307 ș.u.; Gramatica I, 2005, pp. 289-322 etc. 106 Vezi și Dimitriu, 1999, pp. 314-316, 319, 320, 322-323 etc. 107 După Dimitriu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbă: "Elipsa este omiterea unor cuvinte necesare din punct de vedere gramatical, dar, de fapt, complet inutile (și, uneori, chiar nefaste) pentru înțelegere, care primează printre toate regulile gramaticii". Sunt considerate elipse vocativul (prin "elipsa" pronumelui), omiterea articolului nehotărât, suprimarea numeralelor mie și sută în exprimarea anului, omiterea substantivului atunci când acesta a fost deja formulat, evitându-se astfel repetiția (vir ben e [vir] bel "bărbat bun și [bărbat] frumos") etc. Hasan Moh'd Al-Aidaroos, Omission of information. A study of Ellipsis
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sau dintr-o sintagmă este suprimată aleatoriu una dintre secvențele sale fonetice; el "constă în eliminarea părții finale (apocopă) sau inițiale (afereză) a unui cuvânt și vizează două tipuri de formații: a) substantive comune (frecvent compuse), foarte puține adjective și numerale; b) substantive proprii nume de persoane" (ELR, s.v.); fr. troncation "procedeu de scurtare a cuvintelor polisilabice care constă în suprimarea unei sau a mai multor silabe la inițială sau, mai ales, la finală; în limbajul popular, trunchierea este însoțită uneori
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
centru sau cap de grup, și unul sau mai mulți determinanți (D): GN = S + D (acest + garaj). Determinantul poate fi articol: un garaj, garajul, pronume 70 (Pron) posesiv: garajul meu, demonstrativ: acest garaj, nehotărât: fiecare garaj, orice garaj, tot garajul, numeral cardinal: două garaje sau ordinal: al doilea garaj, ori adjectiv (calificativ sau relațional) ( A): garajul strâmt, substantiv la genitiv: garajul vecinului, substantiv cu prepoziție (Prep): garajul din curte etc. Determinanții pot fi multipli și pot primi, la rândul lor, determinări
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iar modificatorii cei mai capabili de fuzionare aparțin următoarelor categorii: "determinativele folosite în funcții de modificator, însoțite de un determinant (de ex. these two), superlativele și comparativele (de ex. the best, the most important of them, the taller of them), numeralele ordinale (the second, the eights), precum și adjectivele aparținând anumitor clase semantice, de ex. adjectivele cromatice, ca în the blue, și adjectivele care exprimă naționalitatea și care nu sunt și substantive cu formă de plural, ca în the French, the English
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
decât la o pătlăgică roșie, iar localele nu poate substitui decât alegerile locale. De aceea, nu credem că este exactă afirmația potrivit căreia "substantivarea adjectivelor se realizează cu ajutorul articolului (hotărât propriu-zis sau demonstrativ, nehotărât: frumosul, cel frumos, un bătrân), al numeralului (trei viteji) și, în cazuri speciale, al elipsei: vinete (pătlăgele), simfonic (concert), bienală (expoziție)" (ELR, s.v. conversiune). Situația este, după părerea noastră, tocmai inversă: condensarea (inclusă în rândul elipselor în lucrarea citată) este un procedeu de formare a cuvintelor diferit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
eliminate însă din discuție, deoarece nu ajung niciodată să fie lexicalizate, cazurile de omisiune anaforică, în care elementele absente ale sintagmei originare sunt deduse din secvențele anterioare ale textului / mesajului și pot avea ca substituenți diverși determinanți: articole, adjective pronominale, numerale etc. Iată un astfel de exemplu: "Guvernul a decis modernizarea rețelei de drumuri naționale din trei județe. Această rețea a fost neglijată în ultimii ani. S-a ajuns la concluzia că rețeaua nu mai face față necesităților". Astfel de reduceri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dacă germ. Falz, tc. yatak, fr. salé, tc. seyrek, magh. sas, germ. Steif și schweizer sunt adjective sau substantive; ceea ce contează este exclusiv funcția de determinant (modificator) pe care o îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Steif și schweizer sunt adjective sau substantive; ceea ce contează este exclusiv funcția de determinant (modificator) pe care o îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte limbi au însă distribuție adjectivală, deci pot fi împrumutate ca orice adjectiv care se substantivează în urma condensării grupurilor nominale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
jumătate, pătrar și sfert, care se leagă de substantivul logic determinat prin prepoziția de; corespondentele lor din alte limbi au însă distribuție adjectivală, deci pot fi împrumutate ca orice adjectiv care se substantivează în urma condensării grupurilor nominale. În toate situațiile, numeralul detașat din termenul complex cu sensul deplin al acestuia îndeplinea rolul de determinant, iar elementul omis este substantivul determinat (denumire a materialului, obiectului, unității de măsură etc.). Și condensările de acest tip au loc fie într-o anumită limbă, fie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]