185,541 matches
-
nu e deloc ușor, e de bănuit, "să prinzi" un asemenea personaj, a cărui condiție a fost, întotdeauna, tocmai aceea de a nu se lăsa prins. Mircea Săucan a ajuns, cum el însuși spunea, "la sfîrșitul unei perioade care se numește provizoriu viață". A încheiat-o. A fost "un dezastru fericit" ( formula, aplicată cîndva la "fenomenul Săucan", îi aparține lui Virgil Duda). Dacă ar fi să aleg un epitaf care i s-ar potrivi, din tot ce spune în carte, ar
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
fel, da... - Domnule Celarianu, judecând după expresia muzicii dvs., s-ar putea spune că nu ați aderat vreodată la o modă, la o manieră anume de compoziție - deși invocați adesea nume ca Mozart, Beethoven, Webern, Cage, pe acesta din urmă numindu-l chiar "părinte spiritual." Ce vă atrage la clasici, ce vă atrage la mo- derni și contemporani? - În primul rând vreau să fac o precizare, d’emblée: n-am aderat la mode, am aderat la mișcări novatoare cum au fost
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
exterminare și simți, undeva, o mână divină, care-ți dă curaj și care-ți spune: "totuși, trebuie să faci asta, pentru ca mîine să trăiești"! - Cred că lucrarea Aus... are o legătură cu aceste conotații mai dramatice pe care le-ați numit acum. Aus - de la Auschwitz, printre alte semnificații... - Da, sigur, Aus... este o reflecție asupra momentului Auschwitz, care înseamnă de fapt o criză a omenirii; adică specia umană nu trebuia să dea Auschwitz. Omul nu trebuie să ajungă la Auschwitz. Și
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
asupra sunetelor, ca și asupra semenilor. Îmi spuneați, în conversa- ția noastră - neînregistrată - pe care am purtat-o la Paris, în Octombrie 1990 că, pentru dvs., cuvântul este o "necesitate mistică." Or, această pluralitate a récits-urilor (a povestirilor, cum le numiți), generează automat și o multiplicitate temporală... - Evident, evident... -..."nonlineară" - vă citez -, "foarte complexă", prin care ajungeți la o "nouă coerență, mai aproape de real, așa cum îl percepem, printre altele, de-a lungul marilor teorii ale fizicii actuale sau ale astrofizicii." Una
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
bine, dar este La Reine manquante"!! -...iar celelalte: Pin’s și Par ce fil d’Or? - Pin’s e o lucrare intermediară pentru orchestră mare și care e foarte scurtă, ca acele mărțișoare ce reprezentau diverse simboluri, și care se numeau pin’s. Această lucrare a fost compusă ca urmare a reginei lipsinde, ca și cum i-aș fi făcut cadou un pin’s: un element simbolic, foarte mic și foarte concentrat. Lucrarea durează 3-4 minute. Trilogia se încheie cu Par ce fil
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
cu resignare această escatologie a spiritului creator? Se pare că nu Din comentariile ce ni se oferă sîntem în măsură a întrezări două tipuri de reacție la anistorismul antrenat de postmodernism. Pe de o parte, se manifestă ceea ce am putea numi recursul la subistorie. Refractară la gravitatea solemnă a pedagogiei istorice, la umanismul său înghețat, creația postmodernă cultivă o abundență de forme anxioase care disimulează nonsensul cu ajutorul ludicului, "un carnaval exuberant și neliniștitor în același timp", după cum spune Mircea Cărtărescu. Milenarismul
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
Orașul Sf. Gheorghe mi s-a părut întotdeauna o ficțiune. În primul rînd, din pricina numelui, în al doilea rînd, tot din pricina numelui, în al treilea rînd, din pricina așezării geografice și, în al patrulea rînd, din pricina locuitorilor. Cum poate să se numească astăzi cineva Sf. Gheorghe, iată o întrebare la care dacă nu v-ați gîndit pînă acum, merită să o faceți serios de aici înainte. Cînd trec peste tine războaie, cînd morții nimănui se usucă pe marginea drumurilor și cînd auzi
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
obielele pe acoperișurile casei tale abia isprăvite, cînd Dumnezeu este alungat cu biciul din bătătură, cînd numai vulturii dau ocoale enorme acolo, la ei, în văzduh, și cînd doar corbii mișcă aerul munților și înnegresc orizontul, cum se mai poate numi cineva Sf. Gheorghe?) Această denumire medievală mi s-a părut întotdeuna o sfidare, o incredibilă obrăznicie, un atentat imperialist la ordinea politică și socială, o insultă nerușinată la adresa marelui frate de la Răsărit care și-a sigilat altarele și a transformat
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
pictură de la Baia Mare, doar așa, dintr-o pornire ludică și dintr-o înaltă responsabilitate postmodernă, cînd se recita, așadar, vestitul catren ,,nea Alecu croitoru’/ cînd văzu arînd tractoru’/ de la S.M.T. adus / a zvîrlit căciula-n sus!’’, cum se mai poate numi cineva Sf. Gheorghe?) Uite-așa, că se poate! În plină contemporaneitate atee, în plin avînt al construcției socialismului, în plină criză lexicală, pe cînd biserica nu era decît monument religios, pe cînd Paștele era dublat de 1 Mai și Crăciunul
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
cînd biserica nu era decît monument religios, pe cînd Paștele era dublat de 1 Mai și Crăciunul de 30 Decembrie și pe cînd mîncătorul de căcat Adrian Păunescu umplea stadioanele spre a goli bisericile, un oraș a continuat să se numească Sf. Gheorghe, ba chiar să și aibă în vecinătatea-i un lac pe care-l cheamă, pur și simplu, Sf. Ana. Această bizarerie m-a umplut deseori de uimire, m-a vituperat cu nenumărate întrebări și mi-a bruscat reprezentările
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
reunite într-un "stand național". Potrivit obiceiului s-a organizat o întâlnire protocolară ("Ziua României") la care urmau să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al țării noastre (nu-l voi numi!) s-a convenit ca oficialii australieni să fie invitați de Ambasadă, pentru a se da importanța cuvenită; restul invitațiilor au fost lansate de către cei care organizau standul românesc. Rezultatul?! Pe "partea oficială" (invitațiile lansate de Ambasadă), nu ne-a onorat
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
oilor sau caprelor; apăreau deopotrivă nume tradiționale și nume moderne, nume specifice animalelor (după culoare, ziua nașterii - Bălan, Bălțata, Joian, Miercurica -, alte particularități fizice, temperament, analogii - Corbu, Leu, Lupu, Ursu) sau preluate dintre numele de persoană. Autorul amintește de cîinii numiți cu nume celebre din politica vremii: "în vremea frământărilor sociale de după război", în unele sate din Ardeal se pare că existau cîini numiți Lenin și Troțchi (op. cit., p. 155).Din inventarul alcătuit de Pașca, putem aminti cîinii Brătianu, Friț, Mircea
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
priza instinctelor și pulsiunilor primare, cu permanenta complicitate a unui limbaj imund, toată această retorică a jurnalului Ťnudť ascunde însă și un alt viciu al fanilor dezlănțuiți ai amorului Ťliberť: dezavuarea directă sau indirectă a ceea ce epoci la rând am numit Ťmiracol femininť. Trivializând în numeroase poeme ale lui relația erotică, autorul pe care-l comentăm cade în aceeași gravă eroare." (p. 236). Lăsându-l deoparte pe autorul "nouăzecist", e imposibil să nu observăm grila reducționistă în care judecă și operează
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
creștinism se făcea deseori printr-o veritabilă convertire. Trebuia să te convertești ca să fii botezat și trebuia să fii pregătit ca să primești botezul. În această privință, un caz spectaculos de convertire creștină este cel al lui Augustin. Indiferent că îl numim "Sfîntul Augustin" ori "Fericitul Augustin", sau pur și simplu "Augustin", convertirea lui are datele unei răsturnări și profilul unei metamorfoze. O răsturnare de viziune și o metamorfoză de atitudine. Dacă e să dăm crezare mărturisirilor sale, dintr-un neoplatonician trecut
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
pe deasupra. Dar în ceea ce mă privește, nu intenționez să risc ca asemenea lucruri să se întîmple copiilor mei. Vom pleca acasă înainte ca ei să ia apucăturile astea. - Asta e o altă boală de care suferim, spuse doctorul. Eu o numesc Sindromul-Întoarcerii-Acasă. Știți ce înseamnă asta?, i se adresă el lui Nazneen. Aceasta simți un val de căldură ridicîndu-i-se dinspre ceafă și începu să formeze cuvinte care nu-i ieșiră pe gură. - E și firesc, spuse Chanu. Oamenii aceștia sunt în
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare. Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraș, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcționar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a fost arestat de unguri. Deci amintirile mele sunt legate de această comună; și în '40 am fugit, tatăl meu era arestat la Oradea, cu mama pe grabă prin Turda, pe Dealul
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
transfigurează datele realului. Dar există o a doua categorie, la care mă înscriu eu și din care mi-am ales maeștrii, care constatând ce se-ntâmplă-n jurul lor în realitate, sunt nemulțumiți de ce li se oferă, fac ceea ce se numește tabula rasa, adică dau la o parte de pe masa realității toate obiectele și ființele pe care le cunosc și proiectează pe această masă... a realului, propriile lor fantasme. Din prima categorie fac parte scriitorii excelenți, naturaliști, descriptivi, interesanți, mari maeștri
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
La mine era discuția cu cenzura - erau foarte multe tehnici de a scăpa de ei, scriai deasupra același cuvânt, scriai fraze întregi ca să ți le scoată și să rămână ce-ți trebuie... era ca-n neurologia din tinerețea noastră... se numea dominanta Chomsky, deci un focar mai puternic de excitație inhibă pe altul mai slab de excitație. Era foarte greu când terminai, dacă nu știai unde ai mai pus o repetiție, dacă nu ai făcut o groază de repetiții, dacă frazele
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El mai are o armă inedită: murgul de patru ani care mușcă din dușmani. Haiducul Pintea, în principiu invulnerabil ca Sigfried, e totuși împușcat cu un glonț magic, din argint, singurul care îi vine de
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
și care, ne previne, ludic, autorul ar putea fi ultimul său cuvînt. Într-un foarte scurt avertisment, cu un motto din Montaigne, Genette invocă genul dicționarului care, îndepărtîndu-se de repertoriu și de catalog, a pornit nestingherit în toate sensurile: sînt numite spre ilustrare dicționare atipice celebre semnate de Voltaire, Flaubert, Ambrose Bierce, Roland Barthes sau scrieri înrudite ca gen precum notele de călătorie ale lui Stendhal, jurnalul lui Renard, cronicile lui Vialatte, amintirile lui Perec, desenele lui Sempé, scrieri de Lichtenberg
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
au remarcat, deja, caracterul static, lipsa de imaginație privind acțiunea scenică, totala libertate de mișcare acordată cântăreților actori. Este comentată, de asemenea, intenția privind marginalizarea zeilor Walhalei lui Wotan, iar aceasta în pofida viziunii lui Wagner însuși care privea - să o numim - societatea acestora drept o proiecție într-un alt plan a relațiilor tipic umane. Conducerea muzicală aparține cunoscutului dirijor Christian Thielemann, personalitate putenică, considerată a fi portdrapelul unui anume specific național german în arta dirijorală a zilelor noastre. Rolul de cardinală
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
Eram în camera mea de la Împăratul Romanilor. Atunci, nu ne pricepeam la festivaluri, conferințe de presă, protocoale, ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut. În fine, toată noaptea de dinaintea deschiderii primei ediții a Festivalului de teatru tînăr profesionist, cum se numea atunci, am stat cinci prieteni și am umplut niște mape cu niște materiale pe care le credeam utile. Peste tot hîrtii, emoții, disperări. Toată noaptea, Virgil Flonda ne-a spus bancuri cu Ceaușescu, ne-a povestit turneele lor prin țară
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
ele nu sunt nici pe departe atât de reduse pe cât s-ar părea. }inând seama că sunt bebeluși care nu tac douăzeci de ore din douăzeci și patru. Un ofițer de Securitate cu studii de psihologie a bebelușilor - în trecutul îndepărtat se numeau prunci, plozi, dar cine mai știe? - ar urmări cu atenție încotro arată cu degețelul bebelușul sau bebelușa, în ce stil râgâie, cui și de ce zâmbește, cum schimbă de umoare, pe ce parte adoarme. Micuțul are de la naștere amprente digitale, dar
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
rearanjate și asamblate cu grijă de Nicolae Țone. Majoritatea textelor nu sunt o noutate, ele fiind publicate de-a lungul vremii în presa literară. Ineditul vine din felul în care au fost ele așezate și sortate în volum, fiecare capitol numind și exorcizând totodată obsesiile, temerile și angoasele lui Cristian Popescu: Hohotul, Scris-cititul, Scene cu îngeri, Crîșme, Zile etc. C.C.C. este o carte eminamente confesivă. Scrisul lui Cristian Popescu, indiferent de temele abordate, pare mereu marcat de obsesia mărturisirii, a spovedaniei
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o îngenuncheze. Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau urâți numai de către cei care Îl urau pe Hristos. Dintru început stă ca mărturie exemplul Sfântului Apostol Petru, bătut și închis pentru Hristos, dar și pe cel al Sfântului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]