1,437 matches
-
Dinastii Han și ale perioadei celor Trei Regate. Într-una din cronici, am citit ceva în legătură cu țara noastră, pe timpul domniei Împăratului Tenchi. Când ne-au invadat chinezii, soldații noștri au clădit stăvilare pentru a zăgăzui apa. Iar când chinezii atacau, oștenii japonezi spărgeau zăgazurile și apa acumulată îi mătura din cale. — Da, dar de fapt n-a trebuit să pună planul în acțiune, fiindcă armata chineză s-a retras. Dacă acest plan va fi dus la îndeplinire, am să folosesc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Asta înseamnă tinerețea. --Uite colo, părinte, Curtea domnească. Iar pe Ulița Mare, în lumina asta aurie, în trăsura trasă de patru cai focoși, a ieșit la plimbare doamna lui vodă. Pe de lături, în trapul săltat al cailor, merg câțiva oșteni... --Da. I-am văzut și eu - mi-a răspuns bătrânul, cu privirea spre zări... După o vreme, m-a întrebat: --Știai că în fața curții “gospod” se afla o fântână? --Nu știam, sfințite. --Am aflat asta din mărturia șoltuzului și pârcălabilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul (comandant peste o sută de oșteni - căpitan n.n). --Când e poruncă, cu plăcere, sfințite. Da’ ce i s-a întâmplat Măricuței? --Asta o aflăm din mărturia vornicilor de poartă Roșca și Dumitrașcu Verigă, făcută la 16 septembrie 1666 (7175). Uite ce spun ei: “Scriem și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vara patriarhul Ierusalimului cu suita sa, Gheorghe Duca cu toată familia și suita sa, mitropolitul Dosoftei cu suita sa, boierii Moldovei care participau la sfatul țării, profesorii de teologie și obștea mănăstirii care se ocupau de traduceri și tipărirea cărților, oștenii care-i păzeau și mulți muncitori, voievodul ctitor, i-a închinat mai multe sate. În general, locuitorii acestora erau scutiți de toate dările în afară de bir, trebuind în schimb să lucreze la ,,ce vor fi trebile mănăstirii”<footnote Theodor Codrescu, Uricarul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tainiță comunica cu cea de-a doua printr-o deschidere joasă, de mai puțin de 1 metru înălțime, prin care un om abia poate trece; lupta corp la corp în acest loc nu era în avantajul năvălitorilor, căci un singur oștean al domniei putea să le țină piept și să-i răpună unul câte unul”<footnote Ibidem, p. 234 footnote>. Nu trebuie să ne mirăm că la Cetățuia nu ne găsim în fața unui palat domnesc care să ne uimească prin strălucire
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
spune: „Facem cunoscut cu această carte a noastră... că au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri... călugărițele de la... sfânta mănăstire, anume Socola... și ni s-au plâns cu mare jeluire și cu mare mărturie, cu boieri și cu oșteni de la curtea domniei mele și cu oameni buni și bătrâni, spunând așa: că privilegiul de danie ce l-au avut ele de la Alexandru voievod (Lăpușneanu) pe două sate, anume Ezerenii, cu iaz și cu loc de moară, și satul Găurenii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cârmuitorul Dreptcredincioșilor În propria-i capitală, iar numele acestuia avea să fie proslăvit În predicile din toate moscheile imperiului. Atunci când curtea sultanului a luat drumul spre Isfahan, Malik Șah e mort de câteva zile, dar Chinezoaica tot le mai ascunde oștenilor vestea. Cadavrul e lungit Într-un car mare, tras de șase cai și acoperit cu un coviltir. Dar mașinația nu poate dura la nesfârșit, un trup neînsuflețit care n-a fost Îmbălsămat nu poate rămâne printre vii fără ca mirosul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
legat de un fir, turnul. Turnul se mișca pe niște roți, avea un prim nivel pătrat, ferestre, o ușă, un pod mobil, pe latura din dreapta, apoi un fel de terasă cu patru turnulețe de observație, fiecare ocupat de câte un oștean cu scut (Împodobit cu litere ebraice) care agita o ramură de palmier. Dar dintre oșteni se vedeau numai trei, iar al patrulea se ghicea, ascuns de masa cupolei octogonale, pe care se Înălța o turlă, tot octogonală, iar din aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pătrat, ferestre, o ușă, un pod mobil, pe latura din dreapta, apoi un fel de terasă cu patru turnulețe de observație, fiecare ocupat de câte un oștean cu scut (Împodobit cu litere ebraice) care agita o ramură de palmier. Dar dintre oșteni se vedeau numai trei, iar al patrulea se ghicea, ascuns de masa cupolei octogonale, pe care se Înălța o turlă, tot octogonală, iar din aceasta ieșeau două aripi mari. Deasupra, o altă cupolă, mai mică, cu un turnuleț cvadrangular, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
așa fel Încât În cetate să intre numai oamenii lui. Gurile rele spun că procedează așa pentru ca jaful să Îmbogățească numai Templul, binevoitorii sugerează că, temându-se de o capcană, voia să-i trimită Înainte, În recunoaștere, pe vajnicii săi oșteni. În orice caz, eu nu i-aș da ăstuia să conducă o școală de război, pentru că patruzeci de templieri străbat orașul cu o sută optzeci la oră, se izbesc de zidul Împrejmuitor din partea opusă, se opresc Într-un nor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mare, foaaarte însemnat, după cum sigur bănuiți! Prea-Sfântul Graal, murmură Fratele. Graalul...! Atâtea și atâtea minți obsedate l-au căutat și l-au vânat, prin lume, veacuri după veacuri, eroi și nelegiuiți, figuri faimoase și discipoli simpli, credincioși și eretici, cavaleri, oșteni, prelați, neguțători, criminali, visători, clarvăzători, ba chiar și niște savanți paranoici, dacă nu mă-nșel... Și nu l-au găsit! Eroare, dragă domnule, eroare! ripostează Bursucul. Meschinărie disimulată și mercantilism. Venerarea creației, nu a Creatorului. Vânătoare perpetuă de dragoni, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Splendoarea Semilunii, Sultanul Mahomed al II-lea, El-Fatih, Cuceritorul Constantinopolului în bătălia de la Belgrad, considerată într-adevăr, istoricește vorbind, drept Ultima Cruciadă din Europa! lămurește problema Fratele. Războinicul omagiat, pentru biruința sa măreață, de către însuși Papa Calixt al III-lea! Oșteanul pentru care se trag și astăzi clopotele, în bisericile apusene, la vremea prânzului, de Angelus! E-he-hei, ați văzut că se poate, domnilor? ricanează Bursucul. Altă dată, rog insistent să fiu crezut pe veresie, fără garanții. Suplimentar, doresc să le informez
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
comunismului ; noi ne străduim, în schimb, să construim o unitate de monolit în jurul... anti comunismului. În așteptarea unei istorii recente și abia plecă și Herta... Ce mai freamăt, ce mai zbucium !... Dar de ce s-au alertat oare atît de mult oștenii de elită ai patriei ? Ce i-a pus pe picior de război pe unii dintre cei mai respectabili fii ai neamului ? De mă voi întoarce, pre mulți îi voi răspopi și eu - a părut a fi, într-un fel, avertismentul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
unsprezecelea secol al erei noastre. Și mai precis: anul 1099. în acea cruciadă s-a întâmplat să lupte și vicontele de Turenne, un om foarte devotat apărării religiei creștine în fața ofensivei musulmane. Ajungând el pe pământul sfânt, înaltul nobil și oștean a fost impresionat de tot ce a văzut. S-a închinat cu evlavie la relicvele ce aminteau de Cel ce s-a jertfit pentru iertarea păcatelor noastre, Domnul Iisus Hristos Nazarineanul. El s-a întors acasă cu un gând: să
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
prin care treceau, dădeau de știre că L-au văzut pe Fiul lui Dumnezeu, pe Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Irod, văzând că a fost înșelat de Crai a pornit cu mare urgie asupra Betleemului și a altor localități învecinate, trimițând oșteni pentru a ucide toți pruncii. „De la doi ani, mai în jos, Ca să-L afle pe Hristos!” Dar acum dragii mei, să mergem la culcare, căci s-a făcut târziu iar mâine seară vom continua ultima parte a povestirii.” „Mulțumim bunicuțo
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
incepem:” “Noaptea în vis, Îngerul Gavriil i sa arătat bătrânului Iosif, căruia i-a spus să ia Pruncul și pe Sfânta Sa Maică, și să plece fără zăbavă în Egipt. “Fiindcă Irod vrea Pruncul să-L prindă, De-aceea el oșteni va porni, Toți pruncii până la doi ani să-i ucidă, Gândind că pe Iisus ei Îl vor găsi.” Preacurata Fecioară, urcând pe măgăruș cu Pruncul în brațe, iar Sfântul Iosif ducând măgărușul de frâu au pornit spre Egipt. Abia sau
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Fecioară suspină, ocrotind la pieptul ei Divinul său Fiu. Regele Irod, care era un om foarte rău, temânduse că Pruncul Nou-Născut la Betleem, despre care proorocii au vestit că va fi “un Mare Împărat”, o să-i ia tronul, a trimis oșteni care să ucidă pruncii mai mici de doi ani, crezând că printre ei Îl va afla și pe Iisus. În puterea nopții, aceștia au năvălit în Betleem, și au intrat în case, smulgând pruncii din brațele mamelor și ucigându-i
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
un asin. Tot asinul acela a dus-o cu Pruncul în Egipt, căci Sfântul Iosif fiind înștiințat în vis de Înger, I-a luat noaptea și au fugit din Betleem, pentru a scăpa de urgiia regelui Irod, care a pus oșteni să omoare pruncii. Astfel au fost uciși 14000 de prunci de la doi ani mai în jos, crezând că printre ei se află și Iisus. Pe asin S-a întors Sfânta Familie din Egipt în Nazaret, orașul Sfintei Fecioare Maria și
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
rămâne deasupra Peșterii Sfinte, luminând-o și nu te vei întoarce în cer, decât după ce Pruncul Meu, cu Preacurata Sa Maică și cu Sfântul Iosif, pe care îl vei sfătui în vis, vor fugi în Egipt, pentru a scăpa de oștenii - călăi, pe care crudul Irod îi va trimite să-L ucidă. Nimeni nu-și va da seama că nu ești o stea ci un Arhanghel, și te vor numi Stea inteligentă sau gânditoare, deși proorocii de demult au scris despre
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
a pregătit de drum, și strângând la pieptul ei Dumnezeiescul Prunc, au pornit în noapte spre Egipt călare pe măgăruș. Dar abia ieșiseră din Betleem, când dinspre oraș s-au auzit tropote de cai, zgomote de săbii, vocile mânioase ale oștenilor - călăi trimiși de Irod, țipetele sfâșietoare ale copiilor tăiați de aceștia și strigătele bietelor mame, care cereau zadarnic îndurare. Înspăimântați, Sfântul Iosif și Sfânta Fecioară înaintau grăbiți în noapte, spre a se depărta de acel măcel. Dar deodată, auziră în urma
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
iute o pânză acoperind toată intrarea peșterii, astfel încât urmăritorii să creadă că este nelocuită.” Păianjenul, punându-se imediat pe treabă, țesu în grabă o pânză groasă, încât părea că de multă vreme nimeni nu mai pusese piciorul în acea peșteră. Oștenii, ajungând aici și văzând pânza păianjenului, convinși că în această peșteră nu intrase nimeni de mult timp, au făcut cale întoarsă. Când tropotul cailor nu se mai auzi, Măicuța Domnului i-a mulțumit păianjenului care i-a salvat pe toți
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
colea sub copacul acela mândru. Să-mi trag sufletul și pe urmă om mai vorbi, conașule. Abia termină ce are de spus și, cu un oftat de durere, se așază sub stejarul la umbra căruia s-or fi hodinit și oștenii bunilor domni ce au stăpânit aceste meleaguri. Ține mâinile în poală, iar ochii îi rotește căutând parcă ceva în jur. Apoi continuă: Dacă ești bun, conașule, rogu-te să vii și matale lângă mine... După ce o-i prinde ceva puteri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
noștri, călugării de la sfânta mănăstire... Galata...să aibă a lua tot acelui om, ce ar găsi la dânsul.” Așez cu grijă pergamentul la locul lui și îmi trag sufletul. Nu știu cum, dar simt în jurul meu o adunare de femei, boieri și oșteni, care freamătă...Sunt călugărițele de la mănăstirea Socolei: „Ilisafta stareța, Avramia, și Marina, și Anisia, și Magdalina, și Aftanasia preoteasa, și Varvara și Cobuleanca.” Ele au venit la Petru Șchiopu voievod cu mare jeluire și mare mărturie - oșteni și curteni - spunând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
femei, boieri și oșteni, care freamătă...Sunt călugărițele de la mănăstirea Socolei: „Ilisafta stareța, Avramia, și Marina, și Anisia, și Magdalina, și Aftanasia preoteasa, și Varvara și Cobuleanca.” Ele au venit la Petru Șchiopu voievod cu mare jeluire și mare mărturie - oșteni și curteni - spunând așa „că privilegiul de danie ce l-au avut de la Alexandru (Lăpușneanu n.n) voievod pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și loc de moară, și satul Găurenii,...cu loc de moară la Gălata și cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aceea, noi, văzând marea lor jeluire și cu mare mărturie,...am cercetat și am aflat că așa a fost... Iar hotarul să fie,...pe unde au hotărnicit credinciosul și cinstitul nostru boier, pan Albotă fost mare vornic, cu boieri și oșteni de la Curtea domniei mele...Am poruncit cinstitului și credinciosului nostru boier pan Stroici să lege pecetea noastră la această adevărată carte...” „A scris Ieremia Băseanul, la Iași, în anul 7091 (1583), luna aprilie,12 zile.” În timp ce citeam, mi s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]