17,360 matches
-
așa? îi fixam mâinile, realizând că la o femeie ca asta mâi nile sunt partea cea mai atrăgătoare, de un erotism calm, sigur de sine. — Pentru că acestui cioban îi plăcea să povestească tandru cum ajunsese el să șchioapete. Umbla cu oile doar desculț, tălpile lui cu fisuri pietrificate putând traversa și focul Iadului, dar odată, nefiind atent, pe când trecea pe lângă o căruță, povestea el, „mi-a venit căruța cu roata peste picior, am auzit o trosnitură... și... când mă uit - laba
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de deal, unde ne aștepta o masă strivită sub obscenități culinare. Le-am tradus flamanzilor că va trebui să trecem prin încercarea finală a terorismului ospitalier și că vom mânca foarte multe chiftele de măduvă, și supă din seu de oaie, și cârnați de cal, și lapte de iapă, și ochi și limbă inimă-mațe-creier de miel. în mijlocul castronului cu supă, un cap de miel jupuit rânjea spre noi ospitalier. Ajuns la încercarea ochiului de oaie, Luc s-a ridicat, galben-verziu, cu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
măduvă, și supă din seu de oaie, și cârnați de cal, și lapte de iapă, și ochi și limbă inimă-mațe-creier de miel. în mijlocul castronului cu supă, un cap de miel jupuit rânjea spre noi ospitalier. Ajuns la încercarea ochiului de oaie, Luc s-a ridicat, galben-verziu, cu ochiul în gură, și a fugit să vomite zgomotos în baie. — E bine, e bine, a bodogănit Nureddin turnându-și încă un pahar plin ochi cu votca pe care o bea ca pe apă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
managerii care se cred Dumnezeu, care cred că „le știu pe toate”, știu și aceste consecințe ale analizei logice a autorității? Recent, un personaj interesant al lumii sociale și politice românești, cu competențe în domenii precum vânzarea terenurilor și creșterea oilor se poziționa într-o emisiune de televiziune foarte aproape de autoritatea supremă, spunând: „mie nu mi-e frică decât de Dumnezeu și... nu poate nimeni să-mi spună mie ce să fac”. Este nu atitudinea unei persoane religioase, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
umplu castroanele cu zeamă și le cârpi hăinuțele. De a doua zi Crăciun Îi puse la muncă, că doar n-o să le dea să mănânce pe degeaba.Aveau de săpat În grădină, de udat răsaduri, de curățat cotețele, de păscut oile, de adus apă, de asezat lemne, de măturat prin ogradă și câtei și mai câte treburi.Crăciun țipa mereu la ei, Îi Înjura și Îi lovea cu biciul.Bieții copii erau plini de vânătăi, slăbiseră, munceau din zi până În noapte
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
durî o săptămână și toată săptămână, fata lui Decebal și băiatul lui Traian erau de nedespărțit.Cântau Împreună, rădeau, povesteau și se jucau.Fata Îi povestea despre Dacia, cât de frumoasă era cu apele limpezi, cu munții și turmele de oi.Baiatul Îi vorbea despre Roma, despre cărți și fântâni arteziene. Cel mai mult le placeă să se joace prin gradină, să alerge, să se Întreacă la povestit.Și fata Îi arătă ce dar frumos i-a făcut tatăl ei: globul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Soarele este ochiul lui Dumnezeu. Stiați? LUPUL Pe când Sâmpetru umbla pe pământ, acesta era cioban. Dimineața Își lua ițarii, se Încingea cu un brâu lat de lână, Își arunca cojocul pe umeri, Își Înfunda căciula pe urechi și pornea cu oile pe munte, cu câinii după el. Cunoștea toate fundăturile, toate potecile, știa toate dumbrăvile și pâraiele. Pentru că el credea că toate pe lumea asta au un rost.Uite,stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dumbrăvile și pâraiele. Pentru că el credea că toate pe lumea asta au un rost.Uite,stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și nu-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și pâraiele. Pentru că el credea că toate pe lumea asta au un rost.Uite,stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și nu-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice, căuta
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vorbea cu sine, găsea câte un folos În orice, căuta răspunsuri și Își punea Întrebări.De cele mai multe ori spunea cu voce tare ce Îi trecea prin minte, deși nu-l auzea decât câinii care veneau credincioși În urma lui.Chiar și oile pășteau și-și vedeau de treaba lor, neluându-l În seamă. La amiază se lungea pe o pocladă, Își scotea din traistă o bucată de brânză și ceapă, mânca și le da și câinilor.Și se gândea! Cine a făcut
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se mai auzea.Câinii stăteau În cozi privindu-l drept În ochii, ascultându-i cântecul și oftatul. Curând avea Sâmpetru să afle răspunsurile la toate nedumeririle lui.Căci Îl află pe Dumnezeu.I se Închină.Îi Încredință viața, sufletul.Slobozi oile, caprele și măgarii, le vorbi blând, lăsă stâna pustie.Vorbi cu fiecare dintre câini În parte, Îi Îmbrățișă, strângându-le grumazul, le Împărți și ultima bucată de pâine.Se despărțeau.Câinii au Înțeles ce se Întâmplă: se despărțeau.Câinii stau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
-le grumazul, le Împărți și ultima bucată de pâine.Se despărțeau.Câinii au Înțeles ce se Întâmplă: se despărțeau.Câinii stau cu urechile și cozile plecate, urlau.Din ochii bărbatului curgeau lacrimi.Acum Înțelegea Sâmpetru ce mult Își iubea stâna, oile, câinii și abia acum Înțelegeau câinii ce mult Își iubeau stăpânul. Sâmpetru se Înălță la cer, iar câinii, ca să răzbească, au hotărât să nu se despartă, căci numai Împreună vor putea să supraviețuiască.Au umblat ei cât au umblat prin
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
o ademeni pe afară cu trei zile calduroase.Soarele strălucea, păsările erau vesele, iar Evdochia nu mai avea răbdare, se framânta, ochii Îi ardeau, vroia să plece cât mai curând. Vicleana fată se deghiză Într-un cioban, Își luă niște oi cu ea și porni la drum.Martie se prefăcea că nu observă nimic din toate astea, dar după ce plecă Evdochia, Îl rugă pe fratele lui, Februarie, să-i Împrumute trei zile friguroase. Cu cât urca mai mult fata pe Ceahlău
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Îi tăia respirația. Și ea urca, urca.Doar n-o să se dea bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de ajutor. De ajutor nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cea mai mare de caș, smântăna cea mai grasă, lui Sâmpetru lăsădu-i ce se nimerea. Seara vroia locul cel mai aproape de foc, lui Sâmpetru dându-i o cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls oile, bietele de ele Îl simțeau de om rău și n-aveau stare, așa că de multe ori Lupu răsturna donița și vărsa laptele pe jos.Dacă vreo oaie rămânea În urmă, nu se ducea după ea, ci o abandona acolo În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls oile, bietele de ele Îl simțeau de om rău și n-aveau stare, așa că de multe ori Lupu răsturna donița și vărsa laptele pe jos.Dacă vreo oaie rămânea În urmă, nu se ducea după ea, ci o abandona acolo În pustietate, s-o sfâșie fiarele.Dacă vreun berbece șchiopăta, hotărât lucru, trebuia tăiat.Dacă un miel zbiera prea tare dupa maică sa, la tăiere cu el. Daca
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
harță, chiar sfâșia dracii.Mai ales În anul acela când dracul cel bătrân era tare ocupat, căci Își Însura feciorii. Așa o fi, n-o fi așa, nu știu.Dar știu că lupul și azi aduce pagubă pe la stâni, rupând oile și atacând chiar și pe om. FULGERUL Pe vremea Împăratului Dioclețian, oamenii decăzuseră cum nu se mai Întâmplase niciodată. Era vremea celui mai mare desfrâu.Bețiile țineau lanț, vinul era scos din butoaie fără Încetare.Dumurile erau pline de tâlhari
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
așa o masă, Luvrul putea fi vizitat sub cele mai bune auspicii. Mai fusese pe aici, mai vizitase prin călătoriile lui de afaceri prin lume și alte muzee Prado, Ermitaj, Galeriile Vaticanului... Devenise oarecum expert și nu mai mergea "ca oaia", ci cu prospectul în mână se ducea exact la sala și la tabloul ce-l interesa. Se salută, la intrare, cu Venus din Milo și cu Victoria cea fără aripi și intră în marea galerie a maeștrilor medievali. Ce putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
seamă. Da' serviți și ceva de-ale gurii. Îs toate făcute în casă. Am tăiat un godac de Ignat și l-am pregătit cum se cuvine am făcut și cârnați, și leber, și tobă, am afumat și niște slănină... De la oile noastre avem și ceva brânză bună... După micul dejun "subțire" de dimineață, Petre nu așteptă să fie invitat a doua oară. Și ce minunății erau pe masă! Își aminti de ce mâncase pe la Paris, pe la restaurante sau cumpărate de la magazine. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și 67 de bani, iar la cheltuieli 37552 de lei și 38 de bani, iar al drumurilor - 5000 de lei venit și 3805 lei cheltuieli. În comună erau totodată 193 de cai, 838 de boi, 784 de vaci, 4394 de oi, 70 de capre, 1038 de porci. Suprafața comunei era de 7398 fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fânețe 152 ha (3,22%), vii 14 ha (0,29%), livezi 65 ha (1,39%). Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu, Nemțanu, Scutaru (Bursuc), frații Apostol (Buda) învață această meserie și o transmit încă din tată în fiu. Gospodarii satelor, în afară de oi pe care le țin iarna pe lângă casă, mai cresc vaci pentru lapte, porci pentru carne, iepuri de casă și păsări (găini, rațe, gâște, curci, pichiri). Mai rar, se cresc albine. Cei mai cunoscuți apicultori sunt: Petrea Baciu, Mihai Balotă, Alexandru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]