5,043 matches
-
la revistele : „Glasul Coziei”, “Cozia Info”, „Gospodarul Oltean”, „Mirajul Oltului”, „Proeducatia”, „Rezonante”, "În umbră talentului", "Muguri de speranță", "Ars Mundi", "Povestea Vorbei", "Cultură Vâlceana", "Anton Pann", " Seniorii", "Star Press", "Cuvântul liber de Mureș", "Ziarul Lumină" (ed. Oltenia), Foaia "IIsus Biruitorul", "Oastea DOMNULUI", "Ortodoxia tinerilor" și "Pelerinul de Sibiu". "Vestea", "Memoria slovelor", “Carpatica literar-artistică”, "Pietrele Doamnei", "Cetatea lui Bucur", "Slova Creștină", "Glas comun", "Dobrogea literară", "Agora literară" și "Confluente literare" .(ultimele zece fiind Reviste ale Ligii Scriitorilor Români) unde a publicat poezii
PROFILUL DE AUTOR PAULIAN BUICESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340353_a_341682]
-
la Cenaclul Literar-Artistic ,,Dumitru Caracostea,, . Din 2013 este membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Din 2016 a fost primit în Uniunea Scriitorilor Europeni (Lyon, Franța), Filiala România. Paulian Buicescu este Creștin Ortodox practicant și face parte din Mișcarea Religioasă ,, Oastea DOMNULUI,, care ființează cu Binecuvântarea și purtarea de grija a Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pr. Prof. Aurelian-Leonard Marin, Caracal. Referință Bibliografica: Profilul de autor Paulian Buicescu / Paulian Buicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1454, Anul IV, 24
PROFILUL DE AUTOR PAULIAN BUICESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340353_a_341682]
-
gheață-mpodobit. Diadema rară, Străluceau Carpații Sfinxul lumină, De soare-nvăluit. Mi-am găsit Chemarea Prin zapezi perene. În pietrele sacre, Strămoșii-au tresărit S-au trezit în suflet Lupii fără moarte Aprinzând Făclia, Dorul neclintit. Străjuiau pe creste Dacii, ca o oaste M-am simțit că Munții, O Piatră, m-am simțit... Port în centrul frunții Mirul Gliei noastre, Soarele, divinul, În piept mi-a răsărit. În străfundul firii Se dărâma castre Și în ochii minții Glorie eternă, Dacia renaște! Antonela Stoica
ETERNĂ, DACIA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340486_a_341815]
-
nevoie de ceva mai multă rigoare academică. „Să fim mult mai atenți la calitatea lucrurilor - ceea ce ne va permite să publicăm în jurnalele internaționale de valoare și să facem cunoscută valoarea școlii medicale românești”. Daniela Bota e un căpitan de oaste deloc obișnuit în lupta cu cancerul. Vorbește mai mult despre ceea ce au învățat-o pacienții decât de ce a făcut ea pentru ei. Nu o interesează prea tare dacă ea va rezolva prima puzzle-ul la care s-a înhămat, sau
Povestea cercetătoarei românce din SUA care folosește tumori să lupte cu alte tumori () [Corola-blog/BlogPost/338782_a_340111]
-
prin geam. Oamenii în salopetă au închis, e șapte trecute, începe spectacolul. „Hai, pe aici!”, o domnișoară blondă, din fire voluntară, preia inițiativa! „Nu mă las, trebuie să văd nepărat piesa ăsta!, le reamintește ea colegilor. Intru și eu în oastea de strânsură. Adică, de ce nu: e drept, am 20 de ani de ani peste ei, nu am nici ecuson, dar, orișicât, avem același țel. Intrăm pe una din multele uși din lateral, dăm de cineva de-al locului, care e
„Hai, lăsați-ne să intrăm, e prima noastră seară fără copil...” Cum să îndupleci pompierii să te lase în sala de teatru când nu ai bilet () [Corola-blog/BlogPost/338630_a_339959]
-
acestea vor dispare odată cu edictul lui Caracalla. [viii] Cît de putredă era societatea romană ne vorbește și faptul că Aetius a fost otrăvit din ordinul lui Honorius pe care acesta l-a salvat de la o înfrîngere rușinoasă. Marele conducător de oști a fost suspectat că ar fi dorit să ajungă împărat în locul lașului Honorius, deși, Aetius nu a avut niciodată asemenea veleități. [ix] Federații (în latină: „Foederis”) erau popoarele barbare pripășite în Imperiu. Ei căutau adăpost în interiorul limesului roman, fiind amenințați
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Alexandru cel Bun, dar, nevrednicii săi urmași au irosit moștenirea parentală. În anul 1457, domnitor al Țării Moldovei devine Ștefan III din dinastia Mușatinilor, supranumit cel Mare. El s-a deosebit nu numai prin calitățile sale de mare comandant de oști, dar și prin viziunea sa geopolitică. Pentru a-și atinge scopurile, el folosea cele mai diverse metode și mijloace. Astfel, pentru a recăpăta controlul asupra strategicei cetăți a Hotinului, Ștefan cel Mare nu a pregetat să se recunoască vasal al
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu armată , provizii, transport și furaje oastea sultanului. [ix] Regiuni de o importanță strategică anexate de Poartă de la vasalii săi. Ele constau din cetăți și porturi care erau trecute sub administrația directă a Porții. Populația locală (raiaua sau turma) continua, din punct de vedere jurisdicțional, să se
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, “Viața-n libertate ori moarte !” strigă toți. Preoți cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertatea și scopul ei preasfânt, Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât sa fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!... Prima strofă a imnului nostru național are o semnificație deosebită, chiar dacă a fost scrisă
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
În zilele trăite de voi, de noi și de părinții noștri, în ultimii 120 de ani, de la 1820 la 1940, Țările Românești au fost de nenumărate ori invadate și ocupate, dominate și exploatate, sărăcite și umilite, jefuite și ciuntite de oștile rusești. Reamintesc tuturor că 1828, 1848, 1853-1854, 1877-78, 1916-18, 1940-41 sunt pumnale înfipte, numai într-un veac, în ultimul veac, în inima și în mândria românească, în cinstea și în glia strămoșească. Luați aminte și nu uitați. Nu uitați și
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
și prin limbajul direct, neșlefuit și presărat pe alocuri cu elemente argotice (motiv pentru care romanul a fost, nu o dată, ținta cenzurărilor). Să nu uităm că nu toate personajele sunt imaginate pentru a fi eroi, căpitani de vas, conducători de oști sau cavaleri destoinici în slujba coroanei, tot așa cum nu toti oamenii aspiră sau pot deveni președinți de stat sau clerici. Și, dincolo de asprimea, dar și de fascinația unui pământ încă neîmblânzit, vă veți lăsa cu siguranță copleșiți de sensibilitatea cu
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
ceva ca visul nostru să devină realitate și să ducem acest trai fericit cu generații în urmă. Fie ca acest apel al meu la deșteptare să trezească în fiecare român speranța și inițiativa da a se alătura grabnic la marea oaste de panduri ai fericirii cu care să pornim să binecuvântăm această nație.” Asa cum menționează în eseul „Pandurii fericirii” chiar se vede în postura lui Tudor Vladimirescu și face o comparație cu venirea lui Tudor la București pentru a înlătura
Adi Popescu: O țară fericită () [Corola-blog/BlogPost/339380_a_340709]
-
După câțiva ani, a refuzat să mai plătească turcilor tribut și a măcelărit armata otomană care fusese trimisă să-l pedepsească - aproape 25.000 de oameni. Astfel provocat, sultanul Mahomed al II-lea a ridicat, în primăvara anului 1462, o oaste numeroasă, cu care a pornit spre Dunăre. După o serie de ciocniri care au pricinuit turcilor mari pagube și după celebra incursiune nocturnă a lui Țepeș în tabăra turcească, și ea soldata cu mulți morți din rândul otomanilor, era limpede
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
Radu ar fi putut domni vreme îndelungată dacă nu cădea victima unui complot ticălos. Spre sfârșitul anului 1528, o sumă de boieri [...] nemulțumiți probabil de influență puternicei familii de pește Olt, se ridică împotriva domnului. Acesta, surprins, neavând la îndemână oastea spre a li se opune, e nevoit să fugă. [...] pe drum, însă, boierii îl ajung la Râmnicu Vâlcea și, nerespectând nici lăcașul dumnezeiesc în care Radu se refugiase, îl ucid în bisericuța de pe dealul Cetățuii, sub ochii îngroziți ai preotului
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate. El conducea oamenii la război, de aceea i s-a spus voievod, ceea ce în limba slava înseamnă conducător de oaste. a) Adunarea Generală. La aceasta participau toți membrii majori ai obștii, majoratul fiind fixat între 18-30 de ani în funcție de vârstă sau de data căsătoriei. Participarea femeilor e incertă, fiind sigur numai faptul că ele luau parte când se dezbătea o
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
faptele sale vitejești și îl văzuse doar de câteva ori. I se păru un bărbat hotărât, viteaz, dârz, foarte deschis, dar aprig la mânie. Îi plăcu și spera să devină unul dintre cei mai de încredere sfătuitori și conducători de oști în incursiunea sa spre marele vis, marele voievodat, Valaha! Înalții oaspeți sunt conduși în salonul de primiri. - Căpitane Preda, îți prezint pe fiul meu cel mare, Tudor, viitor moștenitor al tronului! Căpitanul îl privi fix în ochi, apoi rosti cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
că abia îți târșești picioarele? Sau cunoști vreo peșteră secretă? - Chiar vrei să afli acest mister și această minune? - Desigur! În câte bătălii am fost, n-am găsit tactică asemănătoare: să mă strecor în coasta vrăjmașului și să-i distrug oastea. - Ba ai făcut-o, dar nu ți-ai dat seama! Ați crezut cu toții în biruința voastră și în ajutorul Ceresc. - Te-aș vrea călăuzitor... Din nefericire mă-ntorc ca un dobitoc, că n-am priceput taina ta. - Desfundă-ți urechile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
de tine într-o clipă de adevăr E binele ascuns în rău Hai să vedem cine își schimbă culoarea când moartea mușcă din primăvară Omul sau frunza uitată pe ram într-un moment de neglijență al toamnei Mirele sau mireasa Oastea Domnului ne are pe toți în vedere numai noi de-am păstra Ruga în îngenunchere Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - dacă m-aș ști / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor
DACĂ M-AŞ ŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341336_a_342665]
-
nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 15 Decembrie 2011 Iancule, aș vrea să te colind, Îmi spune vântul că nu ești acasă Și pe alții îi aud bârfind, De răutatea lumii nu îmi pasă! Stau negurile, risipite oști, În calea mea, voi trece printre ele Copil să mă întorc în Munții noști, Cu trăistuța doldora de stele Și-acolo, pe genunchii tăi duruți Să-mi spun Colindul dinspre dimineață, Eu știu că de la noi tu nu te muți
IANCULE, AŞ VREA SĂ TE COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341411_a_342740]
-
am cunoscut un simbol, alături de marile personalități ale românilor și al spiritualității universale, drept de urmat.Personalitatea și opera sa pare că este o muzică de ac ord enigmatic ori de încuvințare de pean,bătând ritm greu,ritualic,ca de”oaste a Țarii”pornită la Reconquista” Spiritual și că un simbol peste veșnicie, Artur Silveștri rămâne PREȘEDINTELE DE ONOARE al LIGII SCRIITORILOR și lumina pentru discipolii săi. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografica: Artur Silvestri-simbol peste veșnicie / Al Florin Țene : Confluente Literare
ARTUR SILVESTRI-SIMBOL PESTE VEŞNICIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341448_a_342777]
-
bătălia de la Stănilești la curtea lui Petru I, o luă de nevastă pe Trubețkaia, cea mai frumoasă femeie a vremii din Rusia; ce-i drept, și el i-o dăduse pe Maria, fiica sa, lui Petru. Cezar, marele conducător de oști, ilustru om politic și împărat al Romei, a iubit-o pe Cleopatra, de asemenea, cea mai frumoasă femeie a vremii. El de 50, ea - de 19 ani. Sosit în Egipt, dădu câteva lupte și între acestea rezolva problemele puterii acestei
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
Fără gânduri vom sfârși în uitare, vom adormi. Și somnul rațiunii naște...știți voi!... -Eu nu știu, bunicule! -Mai bine!...De aceea spun povestea asta - ca să știm! -Eu zic să ne organizăm la luptă - trâmbiță mai departe vornicul. Voi strânge oștile de meteoriți și asteroizi, îi trimitem în spațiu, iar unde găsesc gânduri, să le pună pe fugă spre împărăție. Apoi,... iertare Măria Ta! Le vom judeca! În sala mare se așternu o liniște de mormânt. Doar clipăcitul pleoapelor lui Colț
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
crezut în Dumnezeu, nelimitat, nelimitat” (Mărturie a lui Gheorghe Stănică pe site-ul: http://www.experimentulpitesti.org/public/video-clipuri/). Există în peisajul concentraționar românesc reprezentanții a două mișcări religioase care vizau același lucru, revigorarea vieții spirituale românești: este vorba despre Oastea Domnului și despre mișcarea Rugului Aprins. Mișcare elitistă, Rugul Aprins s-a născut la Mănăstirea Antim și l-a avut ca animator al ei pe poetul Sandu Tudor (Alexandru Teodorescu), devenit ulterior ieroschimonahul Daniil. Într-o vreme a răsturnării valorilor
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
nu mai terminăm cu băutura, că ne așteaptă nevestele acasă... Discutăm despre război.... - Vorba lungă, sărăcia omului! spune la un moment dat părintele. Să nu mai aruncăm vorbe-n vânt! Pe mine și pe Liviu nu ne-or lua la oaste, suntem deja bătrâni, dar voi trei, Paul, Titu și Nicu, veți primi rapid ordinele de încorporare. Întrebarea este: mergeți la război? România acum este neutră, dar se aude că va intra în luptă alături de Antantă. Vreți să luptați împotriva românilor
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]