921 matches
-
Bronsted). Nu știu nici turca, nici araba, am cunoștințe rudimentare de ebraică. Dar mă voi apuca de ele când mă voi elibera de teza mea (La Dacie sans Rome). Situația istoricilor ruși, de ieri și de azi și cu toate obediențele, este într-adevăr tragică. Nu cunosc un alt caz în istoria mondială în care să se falsifice trecutul într-un mod atât de deliberat și cu șatâtaț tenacitate. Nefericiții - le lipsește secolul al XVIII-lea! Am câteva articole la tipar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a lumii". Rezoluția Congresului Scriitorilor din R.P.R. este plină de sarcini, dar nu mai puțin de mulțumiri și recunoștință la adresa P.M.R. și Comitetului său Central. Așa se va încheia primul Congres al Scriitorilor, într-o notă de mare lașitate și obediență, unde singurul perdant era literatura română. (Convorbiri literare, octombrie, noiembrie, decembrie 2003) VICTIME ȘI EROI Nicolae Steinhardt, în Testamentul politic ce precede Jurnalul fericirii, afirmă trei soluții strict lumești și accesibile oricui, pe linia cea mistică, a credinței (posibilă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și prevăzute a se realiza, dar acest progres social, firește în orice orînduire, este semnificativ, pentru că, îndreptățit remarcă istoricul literar, partidul construiește mai ales "omul nou". Aici cultura este chemată să se implice și să ilustreze, totul gravitînd, cu excesivă obediență, în jurul eroului pozitiv, care este sau activistul, sau omul simplu "din popor". Despre "omul nou" și aspectele inovatoare în lirica actuală scria și Al. Călinescu, într-un articol cu același titlu, în "Iașul literar", aprilie 1964, p. 73-74. Criticul foii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
am fost unicul ce am avut onoarea de a-l asculta: "În gara Iași coboară un sătean și întreabă: Unde-i Securitatea? Cineva îi șoptește, conspirativ, la ureche: Peste tot, peste tot!". Într-un asemenea context frica a indus o obediență generalizată a populației. Dispariția intimității, a transformat societatea într-un conglomerat de insule, lipsite de comunicare și intercomunicare, Securitatea fiind vigilentă în a sparge orice anturaj considerat ca virtual pericol. Nu mai eram un popor, ci o simplă populație, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
venea să cred, sceptic ca și mulți din jur, dar următorii ani aveau să ne convingă că, Într-adevăr, la timona partidului se afla nu numai o echipă tânără, dar una care, se părea, voia să scoată politica României din obediența sclerozată față de principiile staliniste, economice și politice. La urma-urmei, nefăcând altceva decât ceea ce se Întâmpla și În țările vecine nouă, la Nord, unde Întotdeauna acești pași ai descentralizării și ai mutării accentului de pe „atașament” pe profesionalism s-au făcut Înaintea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
copac“, preț de cinci minute, iar fratele ei s-a dedat la unele exerciții de respirație impresionante, din poziția unui câine care se întinde. (Ashton arăta de parcă ar fi plâns - avea ochii roșii, fața stacojie și tumefiată - executând exercițiul cu obediență, de parcă ar fi fost forțat s-o facă, deși în clipa aceea suspectam că e din cauza infecției auriculare.) Amândoi au stat în mâini și s-au ghemuit în „poziția pietrei“. Iar pentru final Zoe și Ashton au ținut pe frunte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și de șeful său, se’nțelege!Ă, și dezideratul ridicol al „educării întregului popor”! Semnul, de altfel, o vedem azi cu claritate, al pierderii, de fapt, a elementarului pragmatism al celui ce dovedise într-o lungă carieră aptitudini deosebite de obediență și instinct al „orientării” politice, semn al paranoiei ce urma să se instaleze, susținute sau măcar tolerate de elita românească, politico-culturală, dar și de multe vârfuri ale Occidentului. Apoi Mizil, care, după „aruncarea” lui Iliescu din postul de secretar c
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cea mai practică și mai aducătoare de noroc. Ca și efigia de avertizare plantată pe marginea drumului sau la colțul vreunei străzi, reprezentându-l pe șeful comunității, și care îi semnalează trecătorului sau automobilistului intrarea pe un teritoriu aflat sub obediența sa. În acest spațiu național semănând cu pielea unui leopard din cauza micilor nații înghesuite unele în altele, portretul în culori țipătoare al protectorului în funcție este cel care indică frontiera. Imaginea anunță un punct vamal, dar, în același timp, servește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Patrie, lucrăm pentru ansamblu, adică pentru Umanitate. Cum adunările noastre trebuie să aibă un caracter de prietinie și desăvârșită sinceritate, anume împrejurări mă obligă să dau unele explicații și să fac anumite declarații. 1. O parte din lojele tinere ale obedienței noastre, din dorința de progres și din devotament sincer cătră instituție a înțeles să colaboreze la înfăptuirea constituției marei loji, înfăptuire care se urmărește de câțiva ani și se întârzie necontenit. O constituție care să reglementeze gospodăria celulelor masonice, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sediul Comitetului Central al P.C.R., frații și bineînțeles, copiii și nepoții. Petrecerea în familie era o plăcere pentru Nicolae Ceaușescu, chiar dacă tovarășa de viață, pseudo-savanta cu prea era de acord. Președintele avea un complex de inferioritate față de Elena Ceaușescu, această obediență fiindu-i fatală. Marele defect al al lui Nocolae Ceaușescu era acela că nu-i plăcea niciodată realitatea, complăcându-se într-un permanent laudativ. Îi plăcea să i se transmită cifre umflate, rapoarte mistificate, rupte de realitate. Îi plăcea tot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ton cu toată sala, la aplauze s-au abținut, pe fețele unor ambasadori am remarcat niște zâmbete amare. Peste cinci ani, în 1989, la cel de al XIV-lea congres, aveam să remarc mult mai fermă reacția, dezacordul diplomaților cu obediența sălii la inițiativele slugarnice ale unor membri ai prezidiului, care dădeau semnalul ovațiilor deșănțate. După observațiile personale cu privire la omul Ceaușescu, în urma translației convorbirii lui cu ambasadorul sovietic, la groapa vânătorească și constatările fermității cu care îl înfrunta pe Basov, ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
roșii și apoi rămășițelor lor comuniste. Cea mai mică tentativă de a păși pe alte căi decât cele indicate de partidul unic erau aspru sancționate și poate cei mai buni dintre noi au plătit pentru toți cei ce au acceptat obediența. Mi-am amintit încercarea infantilă din 1955, când, proaspăt absolvent al Liceului "Andrei Șaguna", m-am dus, împreună cu un bun prieten, la miliția Capitalei să cerem un pașaport pentru Argentina. Am fost tratați de un ofițer, poate din generația lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Huși, Vaslui, Săbăoani), iar oamenii au fugit în Polonia și în Transilvania. Vitto Piluzzio exemplifică decăderea preoților catolici cu următorul caz: „La Huși - scria misionarul - tătarii au jefuit toate lucrurile bisericii [...]. Unui părinte dominican apostat i-am întocmit foaie de obediență să se ducă în Polonia, dar el s-a dus la Huși, și acolo a fost ciomăgit de poporeni și a fugit; a fost luat rob de tătari, domnul l-a răscumpărat, și acum nu se știe pe unde se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
accepta seră de la guvernanții uzurpatori unele demnități și funcții (nu toți cei amintiți), aceasta nu-i cobora în ochii noștri de acolo de unde îi înălțase, în aceiași ochi, importanta lor operă literară sau critică. Le observam, desigur, cedările, actele de obediență, excesul pus câteodată în conformism, lucruri care ne indispuneau, ne dureau chiar, dar și înțelegeam că din prețul acesta, plătit de ei, noi trăgeam un folos. Simplul fapt că existau public arunca punți peste o prăpastie, peste hăul creat de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sub control elementele nesupuse și banditești, fie ele creștine sau musulmane. Situația aceasta obliga populațiile pașnice musulmane și creștine să se organizeze întru propria lor apărare. Au apărut astfel centre de guvernare locală, care, la rîndul lor, asigurau loialitatea și obediența locuitorilor. Prăbușirea autorității centrale nu a avut drept rezultat doar înființarea unor centre politice alternative, ci și dominarea anumitor regiuni de bande înarmate, constituite legal și ilegal, care aveau adesea interese și jurisdicții competitive. Activitățile ayanilor, cîrjalilor, ale ienicerilor aflați
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
perioadei de aproape șaptezeci și cinci de ani de controlare a ținuturilor albaneze de către liderii locali. Pașalîcurile albaneze nu fuseseră reprezentantele unei mișcări naționale, bazîndu-se pe puterea și pe influența unui conducător puternic, Ali Pașa, și a membrilor familiei Bushati. Loialitatea și obediența lor se puteau schimba radical. Ei luptau atît alături de, cît și împotriva armatei otomane și puteau coopera cu vecinii lor greci și slavi sau să intre în conflict armat cu aceștia. Avînd din nou regiunea sub control, Poarta putea introduce
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era mărturisirea lor candidă, nedezmințită, de ostași ai lui Hristos și de frați peste veacuri ai seraficului Francesco d’Assisi. Comportarea normală într-o lume a urii patologice, a „luptei de clasă”, dragostea față de semenii năpăstuiți, cărora dictatura le cerea obediență necondiționată, hrana spirituală pe care o ofereau credincioșilor, faptele sociale altruiste, catehizarea copiilor, îndemnul adresat țăranilor de a nu lucra duminica, împotrivirea la colectivizare, care era un furt organizat al micii proprietăți, statornicia în tradiția și confesiunea strămoșească, nesupunerea în fața
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Viena și trei zile la Budapesta pentru a ajunge în țară în 17 septembrie, la Oradea. Prin București și Galați am ajuns la Călugăra și Bacău. Am oficiat prima liturghie în orașul Bacău în ziua de 23 septembrie 1934. Primind obediență pentru conventul din Oradea, am ajuns acolo în ziua de 3 octombrie, îmbrățișând ritul greco-catolic și având cu mine pe fostul meu rector de seminar, pe Pr. Dominic Neculăeș și pe fostul meu maestru de novici, pe Pr. Ioan Gârleanu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în România, în timp ce unii scriitori și artiști valoroși (Nicolae Balotă sau Marcel Chirnoagă) pactizau în speranța de a grăbi publicarea unor cărți sau vernisarea unor expoziții. 2. Activiștii culturali, oameni foarte des mediatizați, cu bună știință, de partid, deoarece, prin obediență și lipsă de talent, puteau servi ca un contramodel pentru tinerii rebeli care doreau un suflu nou în literatura română. Acești activiști culturali se regăsesc în conducerea ziarelor și revistelor, în conducerea televiziunii și a radioului. Ei îndeplinesc simultan și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Câteva texte sunt în limba franceză. Le-am prezentat ca atare, traducerea lor aparținându-ne. Numele antologate sunt însoțite de scurte note bio-bibliografice unde s-a insistat pe legătura scriitorilor/artiștilor cu instituțiile statului comunist, fapt ce demonstrează totala lor obediență față de directivele partidului. Am evidențiat valoarea literar-artistică doar acolo unde am crezut de cuviință că este necesar. Acolo unde notele noastre lipsesc, textul antologat poate sugera profesia sau funcția autorului. În multe cazuri, Virgil Ierunca prezintă, în continuarea numelui, date
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mare măsură raporturile de tip tradițional între sexe. Promovarea femeilor în funcții de conducere se făcea strict programatic, la o scară redusă și în mod controlat, fără să se țină cont de meritele sau valoarea reală a indivizilor, promovând adesea obediența. Prezența femeilor în poziții „de răspundere“, precum și cea a cetățenilor aparținând unor minorități naționale erau impuse pe cale ierarhică și nu influențau în mod real societatea. E vorba de o politică voluntaristă și demagogică, bogată mai degrabă în efecte perverse decât
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Arhiprințului Austriei, Prințului de Burgundia, Marelui Principe al Transilvaniei, Contelui de Tyrol și al Secuilor, Prințului nostru ereditar și Celui mai milostiv Domn al nostru, etc., etc., etc., dar ne oprim aici pentru că nici măcar hârtia nu mai suportă atâta jalnică obediență. Dar ceea ce n-a realizat un Mihail Teleki atunci în 1685, raptul Transilvaniei, în cârdășie cu acel trimis imperial Antide Dunod în favoarea Austriei, va reuși s-o facă pentru scurtă vreme un alt Teleki, Pál, vreun urmaș probabil, al familiei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
labirintul subteran al faunului, ci și în lumea agresiv nefermecată a căpitanului Vidal. în ce relație sînt cele două lumi ? S-ar putea spune, presupun, că lumea de basm reprezintă riposta forțelor imaginației împotriva aplatizantelor idealuri fasciste de ordine și obediență întrupate de Vidal, dar opoziția nu e atît de simplă. în primul rînd, însuși faunul, care o supune pe eroină la trei încercări, cere de la ea obediență oarbă. în al doilea rînd, Vidal însuși aruncă peste imaginația spectatorului o umbră
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de basm reprezintă riposta forțelor imaginației împotriva aplatizantelor idealuri fasciste de ordine și obediență întrupate de Vidal, dar opoziția nu e atît de simplă. în primul rînd, însuși faunul, care o supune pe eroină la trei încercări, cere de la ea obediență oarbă. în al doilea rînd, Vidal însuși aruncă peste imaginația spectatorului o umbră la fel de impresionantă ca a oricărui monstru de basm. ̨ n prima noapte petrecută de Ofelia la garnizoană, căpitanul execută sumar doi suspecți pe unul dintre ei, într-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nici nu dispunea de "marja de manevră" necesară. În toate deciziile Tratatului de la Varșovia și CAER, la ONU și în alte organisme internaționale, votul RDG se alinia automat celui al URSS indiferent de problema pusă în discuție. (Ilustrativ pentru această obediență circula o glumă: la o reuniune la Kremlin a șefilor din țările "frățești", convocată de Brejnev, acesta, pentru a verifica atașamentul față de Moscova al invitaților, le-a pus la fiecare pe scaun câte o pioneză mare și ascuțită. A venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]