1,007 matches
-
într-un anumit grad ca ceva dorit, prin folosibilitatea lui pentru o voință ce-și pune un scop.” Valorile sunt acele lucruri, relații, fenomene (aspecte sau manifestări, laturi, proprietăți ale acestora), create prin activitatea socială a oamenilor, în care se obiectivează forțele subiective ale esenței sociale a omului, care contribuie la progresul societății omenești, la afirmarea și dezvoltarea personalității umane, fiind ca atare apreciate, dorite și promovate de către forțele sociale progresiste. Obiectivarea esenței umane în valori se realizează în două forme
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
acestor principii, adică de trecerea de la ceea ce este dat în intuiție la planul cunoașterii "distinct-adecvate" sau "teoretice". Complexă este, ca să spunem așa, gramatică gramaticienilor, nu gramatică vorbitorilor. f) Riscul de a înțelege limbile - care se abstrag din vorbire și se obiectivează cu scopul de a le cerceta - că produse statice și de a înceta să mai considerăm limbajul că producere. De aici faptul că vorbirea este concepută adeseori doar că realizare circumstanțiala a limbilor - și nu, în același timp, ca producere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fost proiectul său, n-am mai putea vorbi de o limbă perfectă, ci de modalități de a articulă sub multiple profiluri ceea ce limbile naturale ne permit să exprimăm"339. Și ithkuil, o limbă recent creată de John Quijada vrea "să obiectiveze nivele cognitive mai profunde decît cele vehiculate în mod obișnuit de către limbile naturale". Această limbă vrea să transpună lingvistic în mod complet gîndirea și să o facă cu un minimum de sunete, adică să fie cît mai precisă și cît
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se va realiza diminuarea riscului de infectie cu M.tuberculosis, prin îmbunătățirea condițiilor de trai din societatea respectivă). Pentru o mai bună înțelegere a epidemiologiei acestei afecțiuni trebuie introduse noțiunile distincte de tuberculoză-infecție și tuberculoză-boală. Pătrunderea bacilului Koch în organism, obiectivată prin testul intradermic-pozitiv la tuberculină, traduce un echilibru biologic între organismul uman și agentul infecțios și definește INFECȚIA. Apariția simptomelor de tuberculoză și a datelor obiective de diagnostic pozitiv (bacteriologice, radiologice etc.) denotă ruperea echilibrului creat între organismul gazdă și
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
unde se produce îmbolnăvirea. Ele sînt explozive în zonele în care epidemia este mare și torpide acolo unde ea este bine stăpînită. După cum s-a mai menționat, primul contact al organismului uman cu b.Koch se materializează în infecția primară, obiectivată prin intradermoreacția la tuberculină pozitivă. 90% din aceste determinări se vindecă, fără intervenție medicală, rămînînd în stadiul de primoinfecție benignă. Doar 10% dintre cei infectați se vor îmbolnăvi, în decursul vieții de tuberculoză, fie imediat după contagiu, fie la distanță
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
următoarele entități clinice: * tuberculoza pulmonară dar un examen bacteriologic de spută, alături de un context epidemiologic, i.d. r. la tuberculină etc. vor orienta diagnosticul. * chist pulmonar hidatic dar examenul radiologic pulmonar atent (aspect de semilună aerică), ecografia toracică, care va obiectiva o formațiune lichidiană și imunfluorescența elucidează diagnosticul. * sechestrația pulmonară este o malformație bronhopulmonară demonstrată prin examene tomodensitometrice și angiografice. * cancerul bronho-pulmonar excavat se poate diagnostica prin examen bronhoscopic, cu biopsie și examen histopatologic (v. Fig. 11). * micozele bronhopulmonare se deosebesc
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
existența unei motivații corespunzătoare care să declanșeze și să susțină procesul de predare-învățare; vehicularea unui conținut informațional purtător de semnificații; utilizarea unor metode și mijloace specifice pentru îndeplinirea obiectivelor preconizate; respectarea unor principii, reguli și norme didactice; existența unor finalități obiectivate în rezultatele și performanțele elevilor. Acțiunea educațională, instructiv formativă vizează producerea unor schimbări de natură cognitivă, afectiv motivațională, atitudinală și comportamentală la nivelul personalității elevului. Pentru ca activitatea didactică să fie eficientă și performantă, trebuie găsită o modalitate optimă de organizare
Interdisciplinaritatea şi gândirea critică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
puternic încât devine pletoric, își uită punctul de plecare iar limbajul este din ce în ce mai înverșunat și mai violent, încât ura autorului devine transparentă. îngrozitoarea făptură crește și devine din ce în ce mai amenințătoare, transformându-se într-un adevărat principiu al răului, pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
detașată de politică și de pasiuni, a junimiștilor. În concepția istoricilor grupați în "Școala nouă", istoria nu trebuia strămutată pe planul luptelor politice și sociale. Garanția unor rezultate științifice incontestabile era asigurată, potrivit acestei concepții, numai de o atitudine perfect obiectivă 49. În acest sens, vorbind despre metoda de cercetare, Gheorghe Brătianu afirma că istoricul trebuie "din cercetarea amănunțită a izvoarelor, fără idei preconcepute, fără scop prealabil, să reconstituie legăturile între fapte, să găsească firul evoluției, nu să întinză firul de la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
poate aplica. Orașul este un actor economic din ce în ce mai mare, dar e dificil să-i concepem activitatea plecând de la schemele explicative folosite pentru a da seama de funcționarea economiei naționale 498. Raționalitatea economică a orașelor poate fi cu atât mai greu obiectivată cu cât resorturile creșterii lor sunt puțin sesizabile printr-o analiză macroeconomică clasică. Importanța fenomenelor non-comerciale (formele de economie externă, relațiile de solidaritate, nu numai de concurență) ne împiedică să aplicăm creșterii economice a orașelor raționamentele aplicate econo-miei naționale. De
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
germanice au favorizat întărirea și afirmarea libertății individuale, ca fundament al alcătuirii și funcționării societăților europene. În acest context, este important de amintit că marele filosof german Hegel a relevat specificitatea Europei prin conștiința libertății individuale apărută în interiorul ei și obiectivată prin voință și acțiune (Hegel, 1968, 409). Libertatea s-a promovat și s-a afirmat atât în conștiința europeană, cât și în structurile instituționale. Analizând caracteristicile Occidentului, filosoful german Karl Jaspers (Bagdasar, 1969, 91-92) aprecia că ideea de libertate politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca stimulent inovativ și complement strategic cu valențe practice deosebit de importante pentru învățători, profesori, consilieri, factori de decizie, politicieni. Prof. univ. dr. CONSTANTIN CUCOȘ Introducere A devenit deja certitudine faptul că școala românească se află la momentul adevărului, al transformării, obiectivat în inițiativele curajoase de reformă a educației. Nu este vorba de o reformă strict conceptuală, nici de "cosmetizarea" unor practici educaționale rutiniere, ci de un proces real, profund, ce afectează întregul sistem de învățământ la nivel structural și funcțional, și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
didactice sau de către organizația școlară în ansamblu. Nu de puține ori s-a putut constata un decalaj major între discursul pedagogic promovat și aspectele concrete ale realității din clasă. Altfel spus, ne-am însușit logos-ul, dar schimbarea nu se obiectivează în mentalitate și în practica educativă. Aceasta face ca rezistența la schimbare să se manifeste uneori vădit sau, de cele mai multe ori, în manieră voalată, simulată. În încercarea de a analiza caracteristicile indivizilor refractari la schimbare, psihologii au ajuns la concluzia
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
emoționale existente în cadrul organizației.... Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație,... este o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației". Devine astfel limpede că analiza și interpretarea climatului unei organizații nu se reduce la considerarea tipologiei relațiilor interpersonale sau de grup. Climatul presupune mult mai mult. El implică (re)considerarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atitudini și convingeri trebuie integrată în structurile stabile ale personalității; * Orice schimbare constituie o amenințare a unei stări de echilibru inițial; * Orice schimbare trebuie să constituie o provocare; * Schimbarea este o sursă de stres; Nevoia de schimbare trebuie trăită și obiectivată pentru a depăși starea de suficiență incomodă. Iată cum sunt structurate aceste obiective: A. Obiective psihologice a) Cognitive: * Perceperea corectă, nedistorsionată a tipurilor de schimbare; * Implicarea gândirii și imaginației în anticiparea soluțiilor de adaptare la schimbare; * Analiza lucidă, rațională a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reduse la număr, mai târziu s-a putut contura un obiect distinct de cunoaștere științifică. Aceeași succesiune recurentă s-a reprodus și în cazul chimiei și al biologiei, unde subiectivitatea reflectării unei anumite secvențe din natură a trebuit să fie obiectivată și reprezentată cu metode și tehnici proprii. În cele din urmă, s-a ajuns și la cazul psihologiei, unde a fost necesar să se distingă obiectul ei specific de cunoaștere, cel al subiectivității reflectării înseși, care a fost denumită psihică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putea fi încă obiectivată, îi lipseau multe din mecanismele implicate în reflectare, ce aveau să fie descoperite abia după apariția psihologiei ca știință de sine stătătoare. Din această cauză, acel suflet conștientizat mai rămânea separat de corp, nu se putea obiectiva. Țelul urmărit de Thomas d'Aquino a fost delimitarea unui subiect pur. Respectivul subiect trebuia să fie purtător al conștiinței și nu un suflet (organism) capabil de gândire. Acesta a fost punctul de plecare al ontologiei sale. În sistemul lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
le folosește în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar imprefecțiunea de principiu și indefinita amendabilitate. Platon se referă la o știință politică perfectă, contemplată în cerul ideilor, aplicată sau obiectivată în cetatea oamenilor, știință ce rămîne de realizat în cetatea sufletului. Așa l-a înțeles, de pildă, Maimonide, care vedea în comunitatea mozaică realizarea cetății platoniciene. Cu un foarte inventiv distinguo, Maimonide considera că Platon și Socrate din dialoguri cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice, suprem obiective a divinului ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendența. Nu, dacă socotim că, pentru acest raport, orice dispozitiv sociocultural rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată în social mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea sinelui. René Guénon, critic radical al modernității, nu atrăgea mai puțin atenția asupra acestei posibile confuzii, utilizînd o analogie vedică : a condiționa realizarea spirituală de instrumentarul ei (unde e cuprinsă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în experiență personală) se aseamănă credinței unui om că îi e imposibil, dacă nu are cal, să ajungă într-un loc îndepărtat, unde îl cheamă treburile. Tradițiile înseși spun, într-un fel sau altul, că nu e productiv să le obiectivezi, să te lipești de formele lor, ci că e potrivit să intri în dinamica lor verticală, pornind la drum împreună cu ele. în vechiul Israel, chivotul Legămîntului nu era adăpostit într-un templu, ci într-un cort tot atît de fastuos
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]